Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1611/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1611
Ședința publică din data de 04 august 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, HG, -, -, -, G, -, G, G, -, -, -, -, -, -, - și, toți cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocat și cu sediul în Târgoviște, Bd. -,. 40,.A, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr. 407 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P și Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște, Calea B nr. 3, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat peste termenul legal prevăzut de lege, scutit de plata taxei de timbru și că s- depus cerere formulată de reclamanți prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, invocă din oficiu excepția tardivității recursului având în vedere că hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost comunicată la data de 23 mai 2008, iar recursul a fost motivat la data de 23 iunie 2009, deci peste termenul legal prevăzut de lege, respectiv 10 zile de la comunicare, împrejurare față de care rămâne în pronunțare asupra excepției.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița reclamanții magistrați în cadrul Tribunalului Dâmbovița, Judecătoriile Târgoviște, G, P, M și R au chemat în judecată pe pârâții Statul Român -reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Dâmbovița solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea părților să aloce și să le plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 30 % din august 2004 și pe viitor cu dobânzile aferente drepturilor cuvenite, sume reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au relatat instanței faptul că sunt gestionari de informații clasificate conform HG 585/2002 și pe Legea 182/2002. O discriminare o reprezintă OG 9/2001 pentru modificarea OG 57/2000 pentru salarizarea personalului CNSAS precum și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului care în art. 8 stabilit că salariile de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție din cadrul Consiliului sunt asimilate funcțiilor specifice din magistratură. Art. 13 acordă membrilor CNSAS un spor de confidențialitate de până la 30% calculat la salariul de bază brut de care magistrații au fost privați.
Același spor a fost prevăzut prin Legea 444/2006 privind drepturile ce se acordă personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare naționale, ordine publică și siguranță, națională, pentru judecătorii militari, sporul fiind de 15%. O asemenea prevedere o regăsim în OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici în art. 20 al. 3 din Legea 656/2002 pentru membrii plenului precum și personalului din cadrul Oficiului Național de prevenire și Combatere a Spălării banilor; în art. 23 al.3 din OG 137/2000 pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.
Pârâta Curtea de Apel Ploieștia depus la dosar, în termen legal, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că legiuitorul a avut în vedere numai anumite categorii de personal, limitând strict acordarea sporului de confidențialitate.
De asemenea, nu se poate reține că documentele cu care se operează în instanțe au în covârșitoarea lor majoritate caracter de confidențialitate care să impună acordarea lui fără a se deține permis/aviz pentru accesul la documente clasificate.
Nu există o discriminare în sensul art.2 din OG 137/2000, nefiind în cazul unor situații identice unde ar exista tratament diferit pentru persoane diferite.
Ministerul Economiei și Finanțelor a depus la dosar întâmpinare, prin care s-a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a acestuia, motivat pe faptul că acesta nu se confundă cu bugetul de stat, rolul său fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, pe motiv că acest consiliu, în baza art.16-20 din OG 137/2000, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice prevederile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG 137/2000, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor formelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea de sședință din Camera de consiliu din data de 30.01.2008, Curtea de Apel Ploieștia admis cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Tribunalului Dîmbovița și a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare la ribunalul Buzău.
Dosarul a fost înregistrat sub nr- pe rolul acestei instanțe.
Prin sentința civilă nr.407/21.04.2008 Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată, ca neîntemeiată. De asemenea, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a CNCD și MEF
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, în esență, că sporul de 15 % recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punct de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare sau cuantumului, încât nu se poate reține o "situație comparabilă" cum cere expres OG 137/2000.
Astfel, art.3 din OG 19/2006, aprobată prin Lg.444/2006, arată că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din, beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază, iar sporul poate fi acordat pentru 5 % din numărul total de posturi prevăzut în statul de organizare al.
Unitățile, categoriile de personal, condițiile de acordare și cuantumul sporului de confidențialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
De asemeni, sporul se acordă funcționarilor publici din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, CNSAS, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, iar categoriile de funcționari publici cuntumul sporului, condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de lege prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Aceleași prevederi le regăsim și în dispozițiile art.74 din Lg.303/2004, conform căruia judecătorii și procurorii militari sunt militari activi și beneficiază de drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate, salarizarea asigurându-se de. în virtutea calității de militar activ, nu de magistrat.
În ceea ce privește magistrații, salarizarea lor este reglementată prin lege specială, fiind adoptată OUG 27/2006 privind salarizarea aprobată cu modificări și completări prin Lg.45/2007, în care se arată că ei beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară, în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și vechimea în magistratură. Actele normative mai prevăd o serie de alte drepturi și sporuri, respectiv cel de stabilitate, vechime în muncă, pentru condiții deosebite, grele și vătămătoare, prima de concediu, premiul anual, premii periodice.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, sistemele diferite de salarizare, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între magistrați, funcționari publici, demnitari etc. diferența de tratament având o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre acele grupuri.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea că sunt gestionari de informații clasificate conform HG 585/2002 și pe Legea 182/2002 și în mod eronat s-a respins acțiunea.
Se mai susține că există o discriminare evidentă, sancționată inclusiv de disp. art.14 din CEDO.
La termenul din 4 august 2009 curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivități formulării recursului și, având în vedere această excepție a constatat următoarele:
Sentința 407/21.04.2008 a Tribunalului Buzăua fost comunicată recurenților la data de 23 și 26 mai 2008, așa cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 84 - 129 dosar fond, iar recursul ce face obiectul prezentului dosar a fost depus la data de 23.06.2009, fiind depășit termenul legal de recurs de 10 zile. prev, de art.80 Legea 168/1999, motiv pentru care curtea va admite excepția invocată și va respinge recursul ca tardiv formulat.
Din dovezile de comunicare rezultă că reclamanții au semnat personal de luare la cunoștință, astfel că nu poate fi primită susținerea că nu li s-a comunicat sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității formulării recursului, invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamanții, G, HG, -, -, -, G, -, G, G, -, -, -, -, -, -, - și, toți cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocat și cu sediul în Târgoviște, Bd. -,. 40,.A, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr. 407 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P și Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște, Calea B nr. 3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- - - - - -
Grefier,
Red./SȘ.
7 ex./11.08.2009
f-
G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Emis 5 comunicări/14.08.2009
Grefier,
-
- Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor
- Ministerul Justiției și Libertăților
- Curtea de Apel Ploiești
- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
