Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 353/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 353/2009

Ședința publică de la 08 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru

JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție

JUDECĂTOR 3: Daniela

Grefier

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul Centrul Regional T împotriva deciziei civile nr. 161/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat - pentru intimatul pârât, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Întrucât d-nul judecător, unul din titularii completului C2 recurs, și-a încetat activitatea prin pensionare, completul de judecată fost constituit prin includerea judecătorului aflat în lista de permanență, în persoana doamnei judecător -.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus concluzii scrise din partea recurentului reclamant, iar recursul este timbrat (fl. 12).

Partea prezentă arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatarul intimatului pârât - avocat -, solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de Tribunalul Hunedoara. Cu cheltuieli de judecată onorar de avocat și transport. Depune notă de cheltuieli, chitanță onorar de avocat și două bonuri carburant auto.

Arată că reclamantul nu și-a dovedit acțiunea, inadmisibilă în opinia sa atâta timp cât pârâtul deține un titlu valabil, întabulat și necontestat, iar hotărârile pronunțate la fond și în apel sunt legale și temeinice. Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că atâta timp cât acțiunea reclamantului a fost respinsă și cheltuielile justificate la dosar, în mod corect instanța le-a acordat, chiar dacă pârâtul a renunțat la cererea de intervenție.

Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.

-//-

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Brad reclamantul Centrul Regional Tac hemat în judecată pârâții Primăria comunei B de C, Primarzl comunei de C, Consiliul local al comunei B de C și Ministerul Finanțelor solicitând c prin hotărâre să se constate că Stația ă construcția și terenul aferent în suprafață de 1376 mp este domeniul public și să se dispună întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică al Statului român și a dreptului de administrare a reclamantului asupra acestui imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că deține Stația ă destinată desfășurării activității de meteorologie pentru zona geografică respectivă, fiind înființat prin Legea 216/2004 prin reorganizarea înființată prin HG 980/1998. Susține că a încercat să-și întabuleze dreptul de administrare asupra imobilului intenționând și înscrierea mențiunii cu privire la teren ca fiind domeniu public, dar nu a reușit existând problema identificării topografice, parte din imobil fiind înscris în CF 134 nr. top 202.

În drept invocă Legea 216/2004, Hotărârea 980/1998 - abrogată prin Legea 216/2004; Ordinul nr. 706/1998, Legea 213/1998, Legea 139/2000.

a formulat cerere de intervenție în nume propriu solicitând în contradictoriu cu reclamantul Centrul Regional prin hotărâre să fie obligat reclamantul să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea în deplină proprietate și posesie imobilul înscris în CF 122 N B de C, sat pe nr. cadastrale 25, 27/2 și 26 compus din construcții și tren în suprafață tabulară de 1819 mp și reală de 1737 mp.

În motivarea cererii de intervenție intervenientul a arătat că este proprietar tabular asupra terenului înscris în CF 122 N B de C sat întabularea fiind făcută în baza TP 87745/714 din 30.06.2006 obținut în baza Legii 18/1991. Din expertiza topografică efectuată pentru întabulare rezultă că terenul provine de la antecesorii săi proprietari tabulari în cărțile funciare vechi nr. 1407 nr. top 2025 și CF 108 nr. top 2029/2 construcțiile fiind întabulate tot pe antecesorii săi în cartea funciară veche. Prin promovare acțiunii reclamantul îi contestă practic dreptul de proprietate deși statul nu a dobândit legal un asemenea drept nici înainte de anul 1945 și nici anterior. Împrejurarea că în mod abuziv imobilul a fost inclus în inventar de către reclamant sau antecesorii săi este lipsit de relevanță, întrucât nu există proprietate sau convenție civilă prin care proprietarii tabulari să piardă acest drept în favoarea statului. Susținerea reclamantului că statul ar fi dobândit proprietatea în baza Legii 213/1998 sau a Legii 216/2004 este o aberație, art. 6 alin 1 din Legea 213/1998 condiționând expres apartenența la domeniul public de existența unui titlu valabil.

Reclamantul și-a precizat acțiunea chemând în judecată în calitate de pârât pe și a solicitat să se constate că Stația ă construcție și teren aferent în suprafață de 2273 mp înscrisă în CF 122 N B de C sat, top 25, 27/2, 26 reprezentând arabil intravilan 260s. mas. 265,pășuni intravilan 228 mas.221, respectiv curți construcție 1331s.mas. 1251 (întabulat pe numele pârâtului de ordin I) este domeniu public; să se dispună rectificarea încheierii CF nr. 277/2007 din CF 122 N B de C sat în sensul revenirii la situația anterioară cu mențiunea imobilelor întabulate în cărțile funciare inițiale și să se dispună întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică a Statului român și a dreptului de administrare a reclamantului asupra acestui imobil.

În motivarea precizării reclamantul mai arată că are în posesie acest imobil din anul 1964 și este cuprins în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului conform HG 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului publicat în Of. partea I nr. 1020 din 21.12.2006, unde la nr. - apare "teren stație meteo " iar la nr. - apare "clădire stație meteo ". Familia pârâtului a fost angajata reclamantului și împreună cu soția și fiul lor au locuit la stație iar pârâtul nu a revendicat imobilul pe perioada derulării contractelor de muncă a familiei sale și doar după pensionare a revendicat imobilul în baza Legii 247/2005 și l-a obținut de la Primăria B de

Prin sentința civilă nr. 1076/27.11.2008 Judecătoria Brada respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamant și în temeiul art. 246 Cod pr. civ. a aluat act de renunțarea la judecată a intervenientului. A fost obligat reclamantul să plătească pârâților Primăria comunei B de C și Primarului comunei B de C 500 lei cheltuieli de judecată și pârâtului intervenient 1700 lei cu același titlu.

În considerentele sentinței s-a reținut că deși reclamantul a afirmat că imobilul Stația ă se află amplasat pe terenul înscris în CF 122 N B de C dar nu a făcut nicio dovadă în acest sens, nu a administrat nicio probă din care să reiese această situație iar din CF 122 N B de C rezultă că proprietar asupra imobilelor arabil intravilan, pășunii intravilan și curți construcții este pârâtul în întregime cu titlu reconstituire în baza Legii 18/1991, nr. 169/1997 și nr. 1/2000.

Intervenientul a înțeles să renunțe la judecarea cererii sale de intervenție în nume propriu.

Prin decizia civilă nr. 161/A/7.05.2009 Tribunalul Hunedoara - secția civilă a respins ca nefondat apelul introdus de reclamantul Centrul Regional T împotriva sentinței civile nr. 1076/2008 pronunțată de Judecătoria Brad. A fost obligat apelantul la cheltuieli de judecată către intimatul de 660 lei.

În considerentele deciziei s-a reținut că reclamantul nu a probat cu nimic situarea construcției ce constituie Stația meteo pe terenul intervenientului și chiar dacă ar fi fost real acțiunea nu ar fi fost admisibilă

-//-

deoarece proprietarul tabular al imobilului în litigiu are un titlu de proprietate valid. Încheierea de întabulare nu este susceptibilă de a fi atacată în justiție decât de persoana care a avut sau are un drept real în cartea funciară la care se referă încheierea. Reclamantul nu a avut vreun drept înscris în cartea funciară menționată și nu are calitate procesuală activă să atace încheierea nr. 277/5.02.2007 a Oficiului de cadastru.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Centrul Regional

În motivarea recursului reclamantul a susținut că Stația meteorologică este alcătuită din clădirea în care se află birourile, locuința de serviciu a angajaților stației și platforma meteorologică pe care sunt amplasate aparatele de înregistrare a datelor meteorologice iar familie pârâtului de ordin Iaf ost angajată a reclamantului și a locuit la stație. Pârâtul a revendicat imobilul după pensionare și l-a obținut de la Primăria B de C în baza Legii 247/2005 fără a se discuta cererea de retrocedare și cu reclamantul. Recurentul consideră nelegal titlul pârâtului întrucât imobilul nu făcea obiectul Legii 247/2005 și pentru că pârâtul nu a revendicat construcțiile în baza Legii 10/2001.

Recurentul mai susține că este administratorul imobilului în litigiu, proprietar fiind Statul român ca domeniu public conform HG 1705/2006 însă acțiunea trebuia susținută de Ministerul Finanțelor însă acest aspect nu a fost verificat de instanță.

Este criticată acordarea cheltuielilor de judecată intervenientului în condițiile în care acesta a renunțat la cererea de intervenție iar cheltuielile acordate Primăriei B de C nu sunt justificate.

Instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe fără a sesiza că este dată cu încălcarea legii și fără a se pronunța asupra susținerii acestei acțiuni de către Ministerul Public în calitate de reprezentant al Statului român care este proprietarul imobilului în litigiu.

În drept s-a invocat art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civ.

Intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Susține că este proprietar tabular al imobilului în litigiu iar reclamantul nu a făcut nicio dovadă din care să rezulte că are vreun drept asupra acestui imobil. Chiar dacă a renunțat la cererea de intervenție, având calitatea de pârât în mod legal au fost acordate cheltuielile de judecată efectuate.

Analizând legalitatea deciziei atacate prin prisma motivelor de recurs raportat la art. 304 Cod pr. civ., Curtea reține următoarele:

Așa cum corect au reținut instanțele, pârâtul este proprietar al imobilului înscris în CF 122 N, imobil revendicat de reclamant. În condițiile în care titlul pârâtului nu a fost atacat, chiar dacă recurentul susține că este nelegal, acesta face pe deplin dovada dreptului de proprietate a pârâtului. Împrejurarea că pârâtul a înțeles să-l revendice abia după ce raporturile contractuale cu reclamantul a încetat este lipsit de relevanță.

(continuarea deciziei nr. 353/2009 dată în dosar -)

Afirmația recurentului că acțiunea este susținută de Ministerul Finanțelor Publice este nefondată în condițiile în care prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond a solicitat respingerea acțiunii formulate de Centrul Regional

În ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată către pârâtul intimat aceasta s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 274 Cod pr. civ. în condițiile în care acesta avea dublă calitate în cauză, respectiv de pârât și de intervenient. Chiar dacă a renunțat la judecarea cererii sale de intervenție, și-a menținut calitatea de pârât iar apărările pe care le-a formulat au fost față de acțiunea principală promovată de reclamant.

Este de asemenea lipsită de suport afirmația recurentului că acțiunea a fost susținută de către Ministerul Public în calitate de reprezentant al Statului român în condițiile în care acesta nu a fost parte în proces.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate de către instanța de fond, aceasta s-a făcut potrivit chitanței depuse de avocat la dosarul cauzei fila 99 către Primăria comunei B de C și Primarul comunei B de

Față de aceste considerente, Curtea constată că este nefondat recursul reclamantului și în temeiul art. 312 Cod civ.p. urmează să-l respingă.

În temeiul art. 274 Cod pr. civ. obligă recurentul să plătească intimatului cheltuieli de judecată de 1100 lei reprezentând onorar de avocat și cheltuieli de deplasare.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Centrul Regional - T împotriva deciziei civile 161/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Obligă recurentul să plătească intimatului cheltuieli de judecată de 1100 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Tehn. 8 ex/11.11.2009

-,

-

Președinte:Carla Maria Cojocaru
Judecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Daniela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 353/2009. Curtea de Apel Alba Iulia