Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 354/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtele și împotriva deciziei civile nr. 55/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru recurentele pârâte, avocat Ko-adislau pentru intimata pârâtă, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Întrucât d-nul judecător, unul din titularii completului C2 recurs, și-a încetat activitatea prin pensionare, completul de judecată fost constituit prin includerea judecătorului aflat în lista de permanență, în persoana doamnei judecător -.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursule este timbrat și nu s-au depus înscrisuri noi.
Mandatarul intimatei pârâte depune în fața instanței împuternicirea avocațială.
Instanța, deoarece la termenul anterior s-a învederat că hotărârea instanței de fond a fost pusă în executare iar evacuarea a avut loc, solicită părților să arate dacă mai au cereri de formulat.
Părțile arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul recurentelor pârâte - avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei din apel în sensul admiterii apelului declarat de pârâte și obligarea reclamanților la plata despăgubirilor dovedite cu expertiză și martori. Cu cheltuieli de judecată în sumă de 3500 lei.
Mandatarul intimatei pârâte - avocat Ko-adislau, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Arată că intimata pârâtă pe întreg parcursul procesului a fost în aceeași situație ca și recurentele, fiind și ea la acest moment evacuată.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
Notă: După dezbateri se depune la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea intimaților reclamanți împreună cu împuternicirea avocațială a av..
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 380/2008 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr- a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâtelor, și dispunându-se evacuarea acestora din imobilul situat administrativ în A-. II înscris în CF 9136 A sub nr. top 608/I/II și 609/I/II.
S-a respins acțiunea reconvențională precizată, formulată de pârâta reclamantă reconvențională în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali și.
S-a admis în parte acțiunea reconvențională precizată, formulată de pârâta reclamantă reconvențională în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali și fiind obligați aceștia din urmă să plătească pârâtei suma de 7082 lei cu titlu de pretenții. S-a respins în rest acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâta reclamantă reconvențională.
Pârâtele au fost obligate în solidar să plătească reclamanților 510 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții sunt proprietari în cotă de parte fiecare ai imobilului în litigiu, fapt necontestat de pârâte care cu ocazia concluziilor pe fond au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii principale.
Acțiunea reconvențională a pârâtei a fost apreciată ca neîntemeiată reținându-se că aceasta trebuia să solicite pârâtei suma de bani pe care i-a achitat în contul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 22.01.1999 între acestea și nu reclamanților.
Cu privire la investițiile în sumă de 130 milioane lei s-a constatat că acestea au fost efectuate înainte de anul 2003 și au fost avute în vedere la stabilirea prețului de vânzare-cumpărare a imobilului către reclamanți. Având în vedere acestea instanța a respins și capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție în favoarea pârâtei reclamante reconvenționale.
S-a reținut că solicitarea pârâtei reclamante reconvențională de a i se restitui de către reclamanți prețul de 250 milioane lei plătit în baza antecontractului de vânzare-cumpărare din 31.08.2004 este neîntemeiată deoarece această sumă de bani a fost achitată pârâtei.
În baza art. 494 alin 3 Cod civ. s-a constatat că pârâta reconvențională a efectuat la imobilul proprietatea reclamanților investiții în sumă de 7.082 lei. Având în vedere valoarea mică a sumei cu care reclamanții trebuie să o despăgubească pe pârâta reclamantă-reconvențională, instanța a apreciat că în cauză nu se impune instituirea pentru aceasta din urmă a unui drept de retenție.
S-a făcut aplicarea art. 274 Cod pr. civ.
Prin decizia civilă nr. 55/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- a fost respins apelul declarat de pârâtele reconvenționale și împotriva sentinței primei instanțe. S-a decis în temeiul art. 19 alin 1 din OUG nr. 51/2008 că cheltuielile avansate de Stat rămân în sarcina acestuia.
În considerentele deciziei s-a reținut că apelanta și-a fundamentat pretențiile pe existența antecontractului încheiat în 1999 cu pârâta apelantă, în baza căruia i-a achitat acesteia din urmă suma de 70 milioane lei vechi cu titlu de preț al imobilului în litigiu, imobil la care a efectuat o serie de îmbunătățiri.
Cum între apelantă și intimați nu există un raport juridic în temeiul căruia aceștia să poată fi obligați la restituirea prețului, s-a apreciat că în mod corect a fost respinsă acțiunea îndreptată împotriva reclamanților pârâți reconvenționali, debitoare a obligației de restituire putând fi coapelanta care a încasat prețul în temeiul convenției încheiată în 1999.
În ce privește investițiile aduse imobilului, întrucât probatoriul testimonial coroborat cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert - (fl. 42-49) au relevat efectuarea acestora anterior anului 2003 când reclamantele au dobândit imobilul, fiind deci avute în vedere la stabilirea prețului de vânzare-cumpărare între vânzătoarea și cumpărătorii reclamanți, tot pârâta apelantă are calitatea de debitor al obligației de restituire, aceasta beneficiind de valoarea investițiilor încorporată în prețul încasat de la reclamanții cumpărători.
Referitor la apelul declarat de reclamanta, s-a reținut că aceasta nu justifică un interes legitim în promovarea căii de atac, neputând solicita instituirea unui drept de retenție împotriva proprietarilor imobilului pentru plata unor creanțe al cărui debitor este chiar ea.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtele și solicitând modificarea acesteia, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii reconvenționale a pârâtei și obligarea pârâților reconvenționali la plata sumei de 375.243.000 lei vechi și instituirea unui drept de retenție.
În expunerea motivelor de recurs se arată că în speță a fost dovedită plata prețului în sumă de 70.000.000 lei vechi iar cu martori și expertiză a dovedit efectuarea investițiilor și valoarea de circulație a acestora.
Deoarece la data înaintării acțiunii în evacuare antecontractul era notat în CF ca și la data acțiunii în prestație tabulară, cumpărarea imobilului de către intimați s-a făcut implicit cu asumarea riscului de aod espăgubi pe pârâtă, aceștia răspunzând pentru preț în temeiul art. 998 Cod civ. În baza art.
490 și urm. Cod civ. aceștia sunt datori să-i plătească și contravaloarea creșterii valorii fondului prin investițiile făcute de pârâtă.
În drept invocă disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ.
-//-
(continuarea deciziei civile 354/2009 dată în dosar -)
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimații și au solicitat respingerea recursului declarat de pârâte arătând că în mod corect instanțele de fond și apel au reținut că nu există niciun raport juridic în temeiul căruia să fie obligați la restituirea acestui preț.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare legalizat la 19.10.1999 rezultă cu evidență faptul că a achitat prețul imobilului numitei iar la stabilirea cuantumului acestuia s-au avut în vedere și investițiile pe care pârâta le-a făcut la imobil până la acea dată.
Reclamanții sunt terți față de acest act juridic astfel că în mod corect instanțele fondului și a apelului au constatat că aceștia nu pot fi debitori nici ai obligației de restituire a prețului și nici a celei de achitare a contravalorii investițiilor respective, în conformitate cu disp. art. 973 Cod civ. convenția dintre cele două pârâte neputând produce efecte decât între acestea.
Convenția dintre acestea este supusă dispozițiilor legale specifice de la art. 942 și urm. Cod civ. și are putere de lege între părți în conformitate cu disp. art. 969 Cod civ. În aceste condiții, pârâta reclamantă reconvențională nu se poate prevala de disp. art. 998 Cod civ. și art. 490 și urm. Cod civ. pentru a obține de la reclamanții pârâți reconvenționali plata pretențiilor decurgând din antecontractul menționat, aceste texte de lege nefiind incidente în cauză.
În consecință, nu se poate reține ca fondat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. astfel că, în temeiul art. 312 Cod pr. civ. recursul celor două pârâte va fi respins ca nefondat.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată către intimați.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtele și împotriva deciziei civile nr. 55/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.10.2009.
Judecător, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehn. 7 ex/16.11.2009
-,; -
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Daniela
