Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 377/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 377/2009
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 137/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru recurenții reclamanți și, avocat pentru intimații pârâți și, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Întrucât d-nul judecător, unul din titularii completului C2 recurs și-a încetat activitatea, completul de judecată fost constituit prin includerea judecătorului aflat în lista de permanență, în persoana doamnei judecător -.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu s-au depus înscrisuri noi față de termenul anterior.
Mandatarul recurenților reclamanți depune practică judiciară - sentința civilă nr. 2228/1994 a Judecătoriei Sibiu în dosar 727/1993, decizia civilă nr. 1390/1995 a Tribunalului Sibiu în dosar nr. 1556/1994 și decizia civilă nr. 245/2009 a Curții de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul recurenților reclamanți - avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal casarea cu trimitere spre rejudecare întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra investițiilor solicitate și a modalității de partajare a imobilului. În subsidiar, desființarea celor două hotărâri pronunțate și atribuirea către reclamanți a lotului din varianta III anexa 2 din expertiza (varianta explicată la pct. 4 fila 2 din recurs). Cu cheltuieli de judecată conform celor la dosar.
Susține punctual că instanța nu a acordat investițiile efectuate pentru siguranță imobilului, că s-a făcut confuzie de către instanță asupra modalității de partajare întrucât în fața instanței de apel au arătat care variantă a expertizei o acceptă, iar cu privire la pod arată că dețin o cotă parte din acesta, au efectuat reparații și chiar au fost de acord pentru amenajarea unei scări exterioare pentru accesul la partea lor din pod.
Mandatarul intimaților pârâți - avocat, solicită respingerea recursului. Cu cheltuieli de judecată.
Susține că acțiunea reclamanților trebuia respinsă ca inadmisibilă întrucât linia de graniță se stabilește atunci când sunt stabilite proprietățile, dar reclamanții nu au ieșit din indiviziune, iar reparațiile la imobil se impun a fi făcute dacă părțile au cotă de indiviziune. Cu privire al pod arată că acesta aparține în întregul lui pârâților, întrucât reclamanții nu deține vreun drept de proprietate sau titlu. Cu privire la împărțirea acelei magazii arată că părțile au fost de acord cu varianta II din expertiză, aspect consemnat în hotărâre.
În replică, mandatarul recurenților reclamanți arată că au fost de acord cu varianta II, dar a cărui expert a se vedea, iar cu privire la pod arată că frații au vândut cota de reclamanților.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Sibiu reclamanții și au chemat în judecată pârâții și, solicitând ca prin hotărâre să se dispună:
-stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile lor, teren neclădit situat în Sibiu- înscris sub nr. 220/I, 221/I și nr. 221/II urmând a se încuviința îngrădirea suprafeței astfel delimitate, conform dreptului lor de proprietate înscris în CF- cu suprafețe aferente căilor de acces care urmează a rămâne în indiviziune;
-obligarea pârâților să lase în deplină proprietate posesie și folosință magazia imobilului, așa cum a fost cumpărată, magazie ce a fost ocupată și încuiată abuziv de pârâți;
-obligarea pârâților să lase liber accesul la podul casei pentru cota de parte;
-obligarea pârâților să contribuie la reparațiile imobilului pentru părțile comune indivize, unde operează indiviziunea forțată în cota de parte, precum și pentru exteriorul clădirii, zidurile de susținere, tencuiala tuturor căilor de acces clădire,
-să dispună rectificarea înscrierilor în Cf 36079 Sibiu nr. 220/II, 221/2 în ce privește dreptul de proprietatea pentru căile de acces și accesul la podul casei pentru cota de parte urmând a se înscrie dreptul de proprietate pentru cota de parte pentru reclamanți și dreptul pârâților pentru cota de parte așa cum a fost cumpărat de pârâți pentru scările și căile de acces la pod, precum și la subsol, cum este menționat în actul de dezmembrare și schița de dezmembrare, care face parte integrantă din actul de cumpărare urmând a se dispune anularea parțială a încheierii de întabulare în sensul celor arătate;
-obligarea pârâților de a lăsa suprafața de parte din subsolul pivnița imobilului, conform schiței de dezmembrare și a cotei de parte din imobilul clădit și neclădit.
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că imobilul din acțiune se află situat în Sibiu,- și a fost înscris în CF colectivă nr. 932 Sibiu. Acest imobil a fost moștenit de 2 frați și în cote egale cu act autentic de dezmembrare concomitent cu un act de vânzare cumpărare prin care s-a transmis cu titlu vânzare cota de parte. În actul autentic de vânzare cumpărare, nr. 11299 din 12.08.1994 s-a făcut mențiunea expresă că se transmite dreptul conform schiței de dezmembrare care face parte integrantă din acel act. În CF s-a înscris mai mult decât s-a cumpărat, cu referire la subsol când s-au înscris 2 pivnițe de 23,25 mp și 52,14 mp, iar reclamanților le-a fost lăsată numai o pivniță de 12 mp în acte, dar care de fapt este mult mai mică - de 9 mp. Astfel că, de la cumpărarea imobilului sunt șicanați de pârâți și nu a fost respectată nici o înțelegere.
În drept se invocă art. 480, 584 cod civil, art. 274 cod procedură civilă.
Acțiunea a fost precizată în sensul că s-a cerut stabilirea liniei de graniță dintre proprietăți prin ieșire din indiviziune pentru întreg imobilul în litigiu, urmând a se constata că parterul este proprietatea reclamanților cu nr. diferit de al pârâților; se mențin celelalte solicitări din acțiune.
Prin sentința civilă nr. 1061/20.02.2008 Judecătoria Sibiua admis în parte acțiunea în sensul că a dispus unificarea imobilului de sub, din CF 36079 Sibiu cu imobilul de sub, din CF 36078 Sibiu într-un corp funciar nou în CF 932 Sibiu casă, curte și grădină în suprafață de 536 mp. S-a dispus dezmembrarea imobilului de sub din CF 932 Sibiu în două apartamente, din care unul a fost atribuit reclamanților și unul pârâților, menționând ca părți comune indivize în cote de: întregul teren clădit și neclădit de 192 mp, la subsol intrarea și căile de acces, la parter un coridor, planșeele dintre apartamente, coșurile, fundațiile, acoperișul, împrejmuirea, intrarea în curte, racordurile de apă, gaz, canal. 220/2,221/2 curte și magazie de cărămidă în suprafață de 61 mp s-a atribuit pârâților; 220/3,221/3 grădină de 111 mp s-a atribuit reclamanților; 220/4,221/4 curte și magazie de cărămidă de 61 mp s-a atribuit pârâților; 220/5, 221/5 grădină de 111 mp s-a atribuit pârâților potrivit expertizei tehnice efectuate în cauză de expert. S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate a părților. Au fost respinse celelalte capete de cerere. Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligați pârâții la plata sumei de 409,65 lei cheltuieli de judecată parțiale.
În considerentele sentinței s-a reținut că imobilul înscris în CF 932 Sibiu 220, 221 aparținut inițial numitului și prin încheierea de CF din 12.08.1991 acesta a dezmembrat imobilul în 2 apartamente, atribuite părților. Au rămas ca părți indivize în cota de întregul teren clădit și neclădit de 536 mp, la subsol intrarea și scările de acces, la parter un coridor, planșeele dintre apartamente, coșurile, fundațiile, acoperișul, împrejmuirea, intrarea în curte, racordurile de apă, gaz, canal. Prin expertiza efectuată pentru sistarea indiviziunii, terenul a fost lotizat, însă s-a păstrat o parte în indiviziune tocmai pentru o bună exploatare a zidurilor aflate în indiviziune. Totodată, s-au atribuit în proprietate exclusivă a magaziilor, conform folosinței. Au fost înlăturate de instanță concluziile expertizei tehnice cu motivarea că podul a fot inclus în lotul apartamentului 2, asupra căruia coproprietarii și au avut după dezmembrarea imobilului cote de părți fiecare. O nouă dezmembrare a imobilului înseamnă nesocotirea voinței proprietarilor inițiali, care au dezmembrat imobilul printr-un act notarial valabil; modificarea partajării inițiale însemnând atribuirea în proprietatea pârâților a unei suprafețe mai mari decât au cumpărat.
Pretențiile reclamanților de a fi obligați pârâții de a participa la reparații la imobil au fost respinse de instanță, care a reținut că aceste reparații nu au fost indicate pentru a fi analizate de expert sub aspectul necesității, urgenței și valorii.
Acțiunea a fost motivată pe art. 728 și 969 Cod civil.
Prin decizia civilă nr. 137/2009 Tribunalul Sibiu -secția civilă a admis apelurile formulate de reclamanți și pârâți împotriva sentinței civile nr. 1061/20.02.2008 a Judecătoriei Sibiu și a schimbat în parte sentința sub aspectul modalității de partaj, alegând variata 2 din suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul, astfel: s-a dispus dezmembrarea imobilului de sub din CF 932 Sibiu după cum urmează: nr. 220/I, 221/I casă și curte de 229 mp s-a dezmembrat în nr. 220/1/I, 221/1/I apartamentul 1 compus din subsol-1 pivniță în suprafață de 12 mp, parter 4 camere, 1 bucătărie, 1 baie, WC proprietatea reclamanților; 220/1/II, 221/1/II - apartamentul 2 compus din 2 pivnițe în suprafață totală de 95 mp, parter, scările de acces la etaj în suprafață de 6 mp, la etaj - 3 camere, 1 bucătărie, 1 hol, 1 baie, cu wc, și scările de urcare în pod și podul casei proprietatea pârâților. Părți comune indivize în cote de pentru cele două apartamente: terenul clădit și neclădit de 229 mp, la subsol intrarea și scările de acces, la parter un coridor, planșeele dintre apartamente, coșurile, fundațiile, acoperișul, împrejmuirea, intrarea în curte, racordurile de gaz, canal. 220/2, 221/2 - curte și magazie de lemn și cărămidă în suprafață de 153,5 mp, s-a atribuit pârâților, iar nr. 220/3, 221/3-grădină de 153,5 mp s-a atribuit reclamanților. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată până la suma de 300 lei la care au fost obligați pârâții să o plătească reclamanților.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că varianta aleasă de instanța de fond fărâmița excesiv imobilul și nu asigura accesul copărtașilor la toate loturile atribuite. Tribunalul a dispus o nouă partajare conform voinței ambelor părți, fiind asigurat accesul lor la loturile atribuite. Nu au fost acordate sulte, pentru că terenul a fost împărțit conform cotelor, iar magaziile de pe teren sunt fără valoare.
Au fost respinse ca neîntemeiate criticile din apelul reclamanților referitoare la pivniță, accesul la pod și pod, arătând că partajul imobilului s-a făcut la o dată anterioară și nu poate fi modificat. provizorie a imobilelor urmată de partaj, ca operațiune tehnică, s-a făcut pentru a întabula corect construcțiile împreună cu terenul, respectând însă partajul anterior, atât cu privire la pivniță, cât și cu privire la pod.
Împotriva acestei decizii și a sentinței au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea acestora în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune și stabilirea graniței în ce privește imobilele supuse partajării conform drepturilor în cotă de parte cum a fost imobilul dobândit de la frații, înainte de dezmembrare care a fost făcută împotriva normelor legale de drept și cu respectarea dreptului de proprietate în cota de parte, ținând cont de expertizele topografice și în construcții. Cu cheltuieli de judecată.
În expunerea motivelor de recurs, reclamanții susțin că imobilul în litigiu este înscris în CF 932 Sibiu 220, 221 în cota de parte pentru frații sub, și prin contract de vânzare cumpărare și dezmembrare din 12.08.1994 s-a dezmembrat imobilul în cote egale și a vându cota de parte pârâților-intimați. Prin contratul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 13168 din 16.09.1994 s-a vândut cealaltă cotă de parte numitei -, de la care au cumpărat reclamanții-recurenți. În cererea de partaj, reclamanții au cerut partajarea în cota de parte a pivniței fiindcă reclamanții au doar o pivniță de 9 mp, iar pârâții una de peste 40 mp.
În al doilea rând, cu privire la parterul imobilului, recurenții au cerut obligarea pârâților de a contribui la reparații, mai ales că au practicat o gaură mare de 2x2 pe toată suprafața zidului, iar expertul a constatat că este căzută tencuiala și sunt probleme la rezistența întregului imobil, însă instanța nu s-a pronunțat. De aceea se impune casarea cauzei și trimiterea spre rejudecare.
În al treilea rând, reclamanții susțin că au drept de proprietate și asupra cotei de parte din pod, care are o suprafață de 140 mp. Prin construcție a fost lăsat un culoar pentru intrare în pod, însă pârâții l-au ocupat abuziv. Reparațiile la acoperiș le-au efectuat reclamanții, fără ca pârâții să contribuie cu la aceste cheltuieli. Recurenții susțin că sunt de acord să execute o scară exterioară la imobil pentru accesul lor, însă instanțele nu le-au acordat acest drept.
În al patrulea rând, sentința este vădit nelegală pentru că le încalcă dreptul de proprietate asupra magaziei pe care o folosesc. Susțin că varianta de partaj aleasă de instanță îi dezavantajează, și că deși au fost de acord cu anexa 2 din expertiză, instanța la pronunțare a dat cu o filă înainte și a dat varianta 2 care îi dezavantajează. De aceea, apreciază că varianta 3culoarea este cea mai avantajoasă pentru toate părțile și ar evita starea de tensiune creată între părți prin partajul dispus de instanță.
În drept se invocă art. 304 pct. 6,7,8,9 și 274 cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții intimați au solicitat respingerea recursului, susținând că motivele de fapt invocate nu se încadrează în temeiurile de drept. Astfel, cererea de partajare a pivniței este inadmisibilă întrucât nu sunt proprietari. Recurenții nu au efectuat nici un fel de reparații la imobil și nu se justifică obligarea intimaților la restituirea acestor cheltuieli decât în măsura în care se vor face. Asupra podului, reclamanții nu au un drept de proprietate, deci nu se impune partajul. În fine, în fața instanței de apel, ambele părți au fost de acord cu varianta 2 din expertiză, care a și fost însușită de instanță, iar susținerea din recurs nu este reală.
S-au depus extrase de carte funciară pentru imobilele părților.
Recurenții au depus răspuns la întâmpinarea depusă de intimați și o declarație dată de numitul și practică judiciară.
Analizând legalitatea hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin parcelarea imobilului și schița pe baza căreia s-a făcut, înscrierea în cartea funciară pe baza actul de dezmembrarea și contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11299/12.08.1994, s-a stabilit că lotul cu nr. 220/I,221/I, este apartamentul 1 compus din subsol-1 pivniță de 12 mp, parter-4 camere, 1 bucătărie și o baie cu wc, atribuindu-se în cota de părți fiecare, lui și; și lotul cu nr. 220/II,221/II este apartamentul 2, care se compune din subsol-2 pivnițe în suprafață de 92 mp, parter-scările de acces etaj în suprafață de 6 mp, etaj - 3camere, 1 bucătărie, 1 hol, 1 baie cu wc și scările în suprafață de 139 mp, urcarea la pod și podul casei atribuit lui și, cota de parte fiecăruia.
Așadar, contrar afirmațiilor reclamanților recurenți, urcarea la pod și podul casei, pivniță de 12 mp au fost atribuite nr. topografic 220/I, 221/I, încă de la dezmembrarea imobilului de către proprietarii și. De altfel, acest lot l-au cumpărat reclamanții, și asupra acestuia au fost înscriși ca proprietari în cartea funciară, potrivit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1072/15.09.2003 la BNP din Sibiu. Solicitarea reclamanților de a li se atribui, cu ocazia sistării indiviziunii o cotă mai mare de proprietate decât au cumpărat este inadmisibilă și în mod corect a fost respinsă de instanțe.
În ceea ce privește pretenția reclamanților de a fi obligați pârâții să contribuie la plata cheltuielilor ocazionate de reparațiile la imobil: și acestea au fost corect respinse, ca premature, întrucât sunt niște cheltuieli eventuale, incerte, probabil necesare. O asemenea obligație de a suporta din contravaloarea lucrărilor de reparații la partea din imobil aflată în coproprietate forțată, se naște în momentul în care sunt executate aceste lucrări.
Referitor la varianta de partaj - în fața instanței de apel, reclamantul a declarat că este de acord cu varianta II din anexa 1 la expertiză, ca de altfel și mandatarul pârâților, așa cum s-a consemnat în partea introductivă a deciziei atacate cu recurs. Deci, între părți s-a realizat un acord în privința modalității de sistare a indiviziunii, iar afirmația recurenților în sensul că au dorit o altă variantă este lipsită de suport probator și va fi respinsă.
Față de aceste argumente, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamanților, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, menținând hotărârea atacată, ca legală.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenții să plătească intimaților cheltuieli de judecată de 2000 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 137/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Obligă reclamanții să plătească intimatului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
.
Tehn.
6 ex/24.11.2009
Jud. fond -
Jud. apel -. /
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Carla Maria Cojocaru, Daniela
