Acțiune posesorie. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 49/2010-
Ședința publică din 14.01.2010
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Pantea
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurent revizuient MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B,-, sector 5- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Romană, nr.3-5, județul S M, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI B,--3, -toți domiciliați în S M,-, județul S M-și prin afișare la ușa instanței,CONSILIUL JUDEȚEAN S M, 25 Octombrie, nr.1, județul S M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI INTERNBELOR B,nr.2. SPITALUL JUDEȚEAN S M,-, județul S M, împotriva deciziei civile nr.93/Ap din 14 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: revizuire -acțiune posesorie.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 24.12.2009, întâmpinare formulată de intimatul Consiliul Județean S M, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1897 din 22 aprilie 2004 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 4121/2001 s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu Spitalul Municipal S M și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și în calitate de proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 6176 sub nr top 1210 și 1211 S M în contradictoriu cu pârâții Spitalul Județean II S M, Statul român prin Ministerul Finanțelor Publice B, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Ministerul Sănătății și Familiei B, Ministerul Administrației Publice B, Statul Român prin Consiliul Județean S Spitalul Județean S M și în consecință a s-a stabilit linia de hotar între proprietatea intervenienților înscrisă în CF nr. 6176 S M, în natură teren de 820 mp de sub nr. top 1210 și 1211 și terenul proprietatea Statului Român înscris în CF 47674 S M, în baza expertizei efectuate de ing. Mențiu pe lin* de demarcație stabilită pe traseul A;B;C; D marcată pe planul de situație care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu mutarea gardului pe linia de hotar stabilită și eliberarea terenului folosit din proprietatea intervenienților în suprafață de 208 mp, respectiv 158 mp din nr top 1210 și 50 mp din parcela cu nr top 1211; a fost obligat Consiliul Județean S M în calitate de pârât și administrator al bunurilor aparținând domeniului public al județului S M la plata contravalorii folosinței terenului de 208 mp în baza expertizei efectuate de ing. în favoarea reclamanților și în sumă de 394.784.000 lei pe 3 ani, înainte de depunerea, intentarea acțiunii și ulterior după intentarea acțiunii din 2001 până la predarea terenului în suprafață de 208 mp deținut fără titlu de pârâtul Spitalul Municipiului S M; au fost obligați pârâții Consiliul Județean S M și Spitalul Municipiului S M să plătească în solidar reclamanților suma de 9.728.000 lei cheltuieli de judecată și intervenienților suma de 1.500.000 lei cheltuieli de judecată, restul cheltuielilor de judecată nefiind solicitate; s-au respins restul pretențiilor formulate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Consiliul Județean SWM și Spitalul Județean S
Prin decizia civilă nr. 1205/A din data de 03.12.2004, pronunțată în dosar nr. 2642/2004, Curtea de Apel Oradeaa admis ca fondat apelul civil declarat de apelantul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN S M, cu sediul în S M, P-ța 25 octombrie nr. 1 în contradictoriu cu intimații pârâți: SPITALUL JUDEȚEAN S M, cu sediul în S M,-, Ministerului Finanțelor Publice B pentru Statul Român prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI B, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI INTERNELOR B, intimații reclamanți, ambii domiciliați în S M,- și intimații intervenienti, ambii domiciliați în S M,- împotriva sentinței civile nr. 1897 din 22 aprilie 2004 pronunțată de Judecătoria Satu Mare pe care a schimbat-o în parte în sensul că:
A stabilit obligația de suportare a despăgubirilor in sarcina Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice B pe care l-a obligat la plata sumei de 394.784.000 lei în favoarea reclamanților și și în viitor în favoarea intervenienților și până la predarea efectivă a terenului înscris în CF 6176 S
A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
A respins apelul civil declarat de pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN S M, cu sediul în S M,-.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Consiliul Județean SMa solicitat schimbarea în întregime a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii, invocând însă și excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare în temeiul art 23 din Legea nr. 213/1998.
Curtea de Apel Oradeaa respins acest motiv de apel invocat, apreciind că dispozițiile art 23 din Legea nr. 213/1998 devin aplicabile în momentul în care se pune problema delimitării domeniului public de domeniul privat al statului sau unității administrativ teritoriale, respectiv al titularului dreptului de proprietate, în" ceea ce privește bunul ce aparține domeniului public acesta putând fi de interes național, județean sau local.
În prezenta cauză însă, se pune problema unei grănițuiri, imobilele aparținând intervenienților și respectiv Spitalului Județean S Așa fiind, nu este vorba de o delimitare a proprietății publice, ci de o grănițuire între două imobile cărora li se aplică regimuri juridice diferite, astfel încât competența revine instanței de drept comun și nu celei de contencios administrativ.
Recurenta a mai ridicat și excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece potrivit art 11 din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Afirmația este corectă dar nu este aplicabilă în prezenta cauză, deoarece Spitalul Județean ocupă în mod abuziv o parte din terenul proprietatea privată a reclamanților, respectiv al intervenienților. Poziția abuzivă nu poate fi protejată de prevederile legii speciale, astfel încât dacă o instituție de interes public ocupă fără titlu un imobil din domeniul privat nu înseamnă că prin acest abuz imobilul deținut dobândește regimul juridic aplicabil imobilelor din proprietatea publică sau că se închide în acest mod accesul proprietarul la utilizarea acțiunii în revendicare.
Recurenta afirmă chiar că reclamanții nu dețin o hotărâre opozabilă Județului SMc eea ce este inexact deoarece prin Sentința Civilă nr. 6211 /1996 pronunțată de Judecătoria Satu Mare ( fila 11-13 dosar fond- investită cu formulă executorie ) s-a soluționat acțiunea reclamantului Spital Municipal SM( în prezent Spitalul Județean) formulată în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Consiliul Municipiului S M( citat deoarece spitalul la momentul respectiv avea categoria de spital municipal) și cu reclamanții din prezenta cauză, sentința prin care s-a dispus dezmembrarea terenurilor înscrise în CF- urile indicate în dispozitiv, s-au identificat parcelele pe care sunt edificate construcții ce aparțin spitalului; s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor și de folosință asupra terenului în favoarea reclamantului și s-a respins capătul de acțiune pentru terenul înscris în CF 6176 sub nr top 1210 și 1211/1 constatându-se ca aceste parcele reprezintă proprietatea pârâților.
Această hotărâre este evident opozabilă recurentei, deoarece schimbarea clasificării spitalului și implicit a domeniului căruia acesta îi aparține nu poate fi imputată reclamanților.
Consiliul Județean SMa invocat și neclaritatea calității în care a fost chemat în judecată, nefiind foarte clar clarificat în sentință dacă are o calitate procesuală pasivă în calitate de titular al dreptului de proprietate publică de interes județean sau de administrator al unui bun din domeniul public de interes național, acest aspect determinând și soluția privind patrimoniul din care se suportă despăgubirile.
Această critică este parțial fondată deoarece trebuie remarcat că acțiunea vizează despăgubiri începând cu anul 1998, perioada în care reglementările vizând organizarea, funcționarea și finanțarea spitalelor au suferit multiple modificări. Potrivit Legii nr. 213/1998, respectiv a anexei 2 din lege, spitalele fac parte din domeniul public de interes județean. Potrivit Legii nr. 146/1999 au fost reglementate dispozițiile privind finanțarea spitalelor, în principal în ceea ce privește activitatea medicală, o modificare esențiala fiind introdusă doar prin Legea nr. 270/2003 care a intrat însă în vigoare la 1.03.2004, modificată și ea deja. Se constată în prezent că spitalele se diferențiază atât în funcție de regimul proprietății aplicabil cât și în funcție de criteriul modului de finanțare, iar pe de altă parte legiuitorul definește spitalele ca fiind instituții publice bazate pe autofinanțare realizată cu ajutorul contractelor încheiate dar beneficiind și de finanțare de la buget.
In aceste condiții, în perioada supusă analizei pentru calculul despăgubirilor, dreptul de proprietate și respectiv de administrare asupra imobilului ce aparține în prezent Spitalului Județean SMa aparținut mai multor titulari de drept. Cum este foarte dificil să se identifice pe perioade care sunt acești titulari- ia^e reclamanți și intervenienți aproape imposibil- instanța de apel va modifica sentința doar sub aspectul debitorului ce va fi obligat la acoperirea prejudiciului cauzat reclamanților, identificându-1 în acesta pe Ministerul Finanțelor Publice B ca reprezentant al Statului Român. După ce plata va fi făcuta în favoarea creditorilor, Ministerul Finanțelor Publice va avea posibilitatea să recupereze o parte a acestor sume, de la Consiliul Județean SMs au de la Spitalul Județean SMî nsuși, în baza unor convenții ce vor fi încheiate sau în temeiul unor hotărâri judecătorești dacă va fi cazul.
Prin apelul declarat, Spitalul Județean SMa solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul înlăturării dispoziției mutării gardului pe linia de hotar și eliberării terenului folosit din proprietatea intervenienților precum și sub aspectul înlăturării solidarității în ceea ce privește suportarea cheltuielilor de judecată.
In motivarea criticilor formulate, apelanta invocă tot felul de protocoale încheiate cu alte instituții fără a face deloc trimiterea la hotărârea judecătorească din anul din 1996, singurul act care este opozabil reclamanților și succesorilor loc în drepturi. Pentru motivele deja analizate proprietarilor tabulari nu le pot fi opuse decât fie acte ce emană de la aceștia fie hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat.
O dată cu intrarea în vigoare a Constituție din 1991 reclamanții nu mai pot pierde proprietatea terenului înscris în CF 6176 SMd ecât prin efectul exproprierii ceea ce nu este cazul în speța de față.
Referitor la obligația de suportare a cheltuieli de judecată în mod corect instanța de fond i-a obligat pe pârâți în solidar, urmând ca debitorii apoi să-și clarifice cota ce le revine fiecăruia, practic ambele părți fiind în culpă în generarea litigiului și ne soluționarea lui pe cale amiabilă.
Pentru toate cele reținute, în temeiul dispozițiilor art 296 Cod procedură civilă, instanța a admis apelul Consiliului Județean S M și a modificat sentința conform dispozițiilor prezentei hotărâri, respingând apelul Spitalului Județean S
In baza art.276 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată au fost compensate.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat cerere de revizuire Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice.
Prin decizia civilă nr. 163/A/2006 Curtea de Apel Oradeaa declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice S M împotriva deciziei civile nr. 1205/A din data de 03.12.2004, în favoarea Tribunalului Satu Mare.
Prin decizia civilă nr. 93/Ap din data de 14.04.2009, Tribunalul Satu Marea respins cererea de revizuire formulată de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M în reprezentarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE pentru STATUL ROMÂN, în contradictoriu cu intimații, domiciliați în S M,-, domiciliați în S M,-, CONSILIUL JUDEȚEAN S M, cu sediul în S M, P-ța 25 Octombrie, nr.1, SPITALUL JUDEȚEAN S M, cu sediul în S M,-, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI B, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI INTERNELOR B, având ca obiect decizia civilă nr.1205/A/2004 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.1897/22.04.2004 pronunțată în dosar nr.707/2004 de Judecătoria Satu Mare, astfel cum a fost schimbată în parte prin decizia civilă nr.1205/A/2004 a Curții de Apel Oradea în dosar nr.2642/2004, Statul Român a fost obligat să achite intimaților și despăgubiri în sumă de 394.784.000 lei, reprezentând contravaloarea folosinței terenului de 208 mp.
Hotărârea a rămas irevocabilă în urma respingerii recursurilor promovate împotriva ei prin decizia civilă nr.240/R/2006 a Curții de Apel Oradea în dosar nr.4198/2005.
Prin sentința civilă nr.1897/22.04.2004, judecătoria a stabilit linia de hotar între proprietatea intimaților în suprafață de 820 mp. înscrisă în CF 6176 S M, nr.top 1210 și 121 și terenul proprietatea statului din CF 47674 S
Ulterior pronunțării, la data de 02.09.2004, intimații înstrăinează numiților G și, și imobilul casă și teren în suprafață de 650 mp. de sub nr.top 1211/2, CF 6176 S M, obligându-se la predarea folosinței și a posesiei până la 15.10.2004.
Contractul a fost înscris în CF în baza încheierii nr.12371/10.09.2004, devenind astfel public.
Astfel fiind, apreciem că actul de vânzare-cumpărare nu reprezintă un înscris doveditor reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, conform accepțiunii art.322 pct.5 Cod proc.civ.
Prevederea cuprinsă în art.322 Cod proc.civ. este de strictă interpretare, ea condiționând admiterea cererii de revizuire de descoperirea ulterioară judecății a unor acte noi și imposibilitatea înfățișării lor în instanță datorită unor împrejurări mai presus de voința părții. Prin numai simplul fapt că partea a descoperit anumite înscrisuri probatorii nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire, dacă nu se face dovada unei împrejurări de forță majoră care să fi împiedicat să și le procure în timpul procesului (Cod proc.civ. adnotat și comentat ).
Pe de altă parte, acest contract nu este în măsură să determine modificarea hotărârii pronunțate anterior.
Din expertiza efectuată în fața instanței de fond de către ing.Mențiu rezultă că suprafața ocupată abuziv este sub nr.top 1210 având 158 mp. iar 50 mp. fiind cuprinși în parcela top 1211.
Conform contractului, obiectul vânzării este parcela 1211, iar nu parcela 1210, în discuție ar putea fi doar 50 mp.teren.
Având în vedere prerogativele dreptului de proprietate, vânzătorii au înstrăinat proprietatea, obligându-se la o predare ulterioară a folosinței pe care urmau să o redobândească în baza sentinței civile a cărei executare putea fi realizată până la această dată.
Clauza contractuală nu face și dovada executării ei ulterioare, câtă vreme vânzătorilor li s-a predat folosința suprafeței de 208 mp. abia la 28.09.2005. oricum, aceștia la rândul lor sunt responsabili pentru evicțiune față de cumpărători.
Sintagma stăpânire continuă și legală reflectă posesia juridică dar care nu presupune neapărat și folosința, posesia de fapt.
Vânzarea în sine a proprietății nu exclude obligația revizuentului de a achita despăgubiri pentru folosința imobilului.
În virtutea celor expuse, tribunalul, a respins cererea de revizuire formulată de DGFP S M în reprezentarea MFP pentru Statul Român.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul de a nu obliga Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să plătească contravaloarea folosinței terenului în suprafață de 380 mp înscris în Cf nr. 6176 S cu nr. top. 1211/2.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
- la data pronunțării deciziei civile nr. 1205/2004 terenul în suprafață de 38 mp era înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2834/2004, contract care nu a fost adus la cunoștința instanței de către intimați, fapt ce a condus la emiterea unei hotărâri judecătorești prin care Statul Român a fost obligat la plata contravalorii " lipsei de folosință" pentru un teren de care intimații au dispus atât în fapt cât și în drept;
- terenul din litigiu se află în folosința subdobânditorilor și soția, cu toate acestea intimații au pretins și contravaloarea lipsei de folosință a părții de teren pe care l-au înstrăinat unor persoane fizice până la încheierea procesului - verbal de punere în posesie din data de 28.09.2005, cu mult după înstrăinarea imobilului în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 2834/2004;
- suma fiind achitată, intimații au beneficiat de despăgubiri care, potrivit principiului îmbogățirii fără justă cauză, nu li se cuveneau;
- recurentul revizuient nu a avut cunoștință de încheierea contractului de vânzare cumpărare menționat, acesta fiind reținut de partea adversă.
Intimatul Consiliul Județean S M, prin întâmpinarea formulată a
Examinând decizia prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, motivele pentru care părțile pot uza de aceasta sunt strict și limitativ prevăzute în art. 322 Cod procedură civilă alin. 1 pct. 1 - 9.
Conform dispoziției legale invocate de revizuient ca temei juridic al cererii, art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere când, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurarea mai presus de voința părților, ori, dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Contractul de vânzare cumpărare încheiat între, - vânzători și, Elveția - uzufructuari, G, - cumpărători, autentificat sub nr. 2894/02.09.2009 de BNP într-adevăr nu fost depus la dosarul de apel sau recurs, însă, conform mențiunilor din cartea funciară nr. 6176 S M, foaia B nr. 13, acesta a fost înscris la 10.09.2004 conform încheierii de întabulare nr. 12371/10.09.2004, aspect corect reținut de instanța de apel, contractul devenind astfel public, opozabil părților de la data înregistrării cererii - art. 27 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 - legea cadastrului și a publicității imobiliare.
Ca urmare, întrucât acest contract a devenit opozabil părților - inclusiv recurentului - de la data înregistrării cererii de întabulare, nu se poate accepta ideea că acesta ar reprezenta un înscris nou care nu putut fi depus la dosar dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, sau care ar fi fost reținut de partea potrivnică, care, nu doar că nu l-a reținut ci l- făcut public prin întabulare în cartea funciară.
Avea posibilitatea recurentul să solicite chiar instanțelor să oblige părțile când s-a pronunțat deciziile în apel și recurs la depunerea situației la zi imobilului printr-un extras de carte funciară și totodată avea chiar el dreptul verifica acest aspect, ocazie cu care ar fi constatat existența înstrăinării și implicit putea să formuleze apărări raportat la aceste aspecte.
Ca urmare, nefiind incidente dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurent revizuient MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B,-, sector 5- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Romană, nr.3-5, județul S M, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI B,--3, -toți domiciliați în S M,-, județul S M-și prin afișare la ușa instanței,CONSILIUL JUDEȚEAN S M, 25 Octombrie, nr.1, județul S M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI INTERNBELOR B,nr.2. SPITALUL JUDEȚEAN S M,-, județul S M, împotriva deciziei civile nr.93/Ap din 14 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - 25.01.2010
- judecători fond -
- judecători apel -,
- judecători revizuire -,
- dact. gref. -25.01.2010 - 16 ex.
- emis 14 com. - 25.01.2010 - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI B, CONSILIUL JUDEȚEAN S M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI INTERNBELOR B, SPITALUL JUDEȚEAN S
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Pantea
