Anulare act. Decizia 1448/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1448
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gavriș Dumitru Marcel
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Dordea Ana
JUDECĂTOR -
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului civil formulat de reclamanta () împotriva deciziei civile nr. 335A/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu pârâții, (fostă ), și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta-reclamantă personal, intimații-pârâți, personal și asistat de avocat, (fostă ) reprezentată de același apărător, lipsind intimații, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că la dosarul cauzei s-a depus la data de 22.10.2009, prin serviciul registratură de către intimații și întâmpinare și un exemplar pentru comunicare, după care:
Se comunică întâmpinarea formulată de intimații către recurentă care arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de aceasta.
Recurenta, prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în dovedirea susținerilor din recurs.
Curtea, în baza art. 305.pr.civ, admite proba solicitată de recurent, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
Se depune de către recurentă un set de înscrisuri în susținerea recursului.
Nemaifiind probe de administrat, cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de recurs.
Recurenta, prin apărător, având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris și susținut oral, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. Solicită a se reține că din chitanța datată 29.10.1994 rezultă o diferență de de 19 zile între data achitării prețului și data vânzării locuinței, așadar existând contradicție între chitanță de plată a prețului și data întocmirii actului, că în actul de vânzare-cumpărare se menționează că prețul vânzării a fost suportat de, minor la acea dată și fără venituri, că instanța de fond în considerentele sentinței a reținut lipsa consimțământului, că în apel s-a recunoscut de către și soția sa că au participat la întocmirea actului de vânzare-cumpărare.
Intimații-pârâți, prin apărător, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și nemotivat. Arată că nu s-a indicat temeiul de drept al recursului, respectiv motivele de nelegalitate pe care se întemeiază prezentul recurs; față de înscrisurile depuse solicită a se constata reaua credință a reclamantei, de care a dat dovadă pe tot parcursul procesului.
Curtea față de critica intimaților privind nemotivarea recursului, pune în discuția părților excepția.
Recurenta apreciază că recursul este motivat și este întemeiat pe dispozițiile art. 953. civ.
Curtea reține cauza în pronunțare, atât pe aspectul excepției invocate de intimați cât și pe fondul cererii re recurs.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 B la data de 02.02.2006, sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.23959 din 17.11.1994 și evacuarea acestora.
Prin sentința civilă nr.6240 din 12.11.2007, Judecătoria Sectorului 4 Bar espins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pe cererea de evacuare, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, și pe capătul de cerere privind evacuarea, a admis cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.23959 din 17.11.1994, a admis cererea de evacuarea a pârâtului și a respins, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea de evacuare în contradictoriu cu ceilalți pârâți.
Pentru a se pronunța în felul arătat, judecătoria a reținut că între și a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare menționat mai sus, prin care s-a transmis dreptul de proprietate privind imobilul situat în B,-,.5,.1,.34, sector 4, din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului. În contractul autentificat la notariat se arată că prețul vânzării a fost de 210.000 lei.
Raportându-se la concluziile raportului de expertiză și la declarațiile martorului audiat, prima instanță a reținut că reclamanta nu și-a manifestat consimțământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23959 din 17.11.1994, astfel că a constatat nulitatea absolută a acestuia și, în consecință, a dispus evacuarea cumpărătorului.
Împotriva sentinței judecătoriei a declarat apel apelantul.
Prin decizia civilă nr.335/A/5.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă s-a admis apelul formulat de apelantul-pârât, s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul ca nefondată, menținându-se dispozițiile sentinței civile cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a celorlalți pârâți.
În motivarea deciziei s-au reținut, în esență, următoarele:
Actul de vânzare-cumpărare a fost autentificat la notariat, astfel că se bucură de o prezumție de autenticitate și validitate. Înscrisul autentic face dovada până la înscrierea în fals, în ceea ce privește constatările personale ale agentului instrumentator și până la proba contrară în privința celorlalte mențiuni.
Potrivit încheierii de autentificare, la încheierea contractului notarul i-a legitimat atât pe vânzătoare cât și pe cumpărător.
Tribunalul nu a reținut valoarea probatorie a raportului de expertiză criminalistică efectuat în fața judecătoriei, în condițiile în care înscrisurile avute în vedere la întocmirea expertizei nu necesitau, pentru a produce efecte juridice, semnătura reclamantei.
Tribunalul a reținut concluziile raportului de expertiză efectuat în apel, deoarece respectivul raport s-a bazat pe înscrisuri emise și încheiate în fața unor autorități administrative, care trebuiau în mod necesar să poarte semnătura reclamantei pentru a putea produce efecte juridice.
Sub acest aspect, instanța de apel a observat că, potrivit opiniei experților, semnăturile de pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23959 din 17.11.1994, sunt executate de aceeași persoană care a semnat și contractul de muncă încheiat în anul 1993 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr-.
Împrejurarea că intimata-reclamantă cunoștea să scrie și să citească, a fost dedusă de către tribunal din declarațiile martorilor și.
În consecință, instanța de apel nu a reținut motivul de nulitate constând în lipsa consimțământului vânzătoarei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, consimțământ care rezultă din semnătura părților pe contract.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamanta (fostă ).
În motivarea recursului nu se invocă niciun temei de drept, recurenta făcând istoricul cauzei și aducând în discuție aspecte care puneau sub semnul întrebării posibilitatea cumpărătorului (fiul recurentei) de a achita la vârsta de 17 ani contravaloarea bunului.
Recurenta consideră că nu era posibil ca în decurs de 19 zile să se achite și să se vândă locuința. De asemenea, recurenta arată că pe contractul de vânzare în anul 1992, numitul apare ca garant contractual și semnează diferit la rubrica "beneficiar".
Recurenta susține că la notarul a s-au prezentat, în realitate, doar cei doi fii ai ei, și, împreună cu și au încheiat actul de vânzare trecând data de 17.11.1994, pentru ca această dată să fie ulterioară datei de 28.10.1994, când aceleași persoane s-au prezentat la.
Recurenta analizează pe parcursul întregului recurs probele administrate în cauză, criticând concluziile raportului de expertiză întocmit în fața instanței de fond și arătând că, în realitate, contractul de vânzare-cumpărare nu s-a încheiat între reclamantă și pârâtul, ci între, notarul a, și.
În opinia recurentei, expertiza avut în vedere doar unele semnături și a înlăturat nejustificat altele.
În fine, recurenta face referire la unele acte care ar fi fost semnate în numele lui, deși acesta era plecat în SUA la momentul respectiv (este vorba de luna iulie a anului 2002).
Recursul a fost legal timbrat cu suma de 6 lei taxă timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Recursul a fost declarat în termen.
Intimații au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând, totodată, excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă s-a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23959 din 17.11.1994 și evacuarea cumpărătorului și a persoanelor tolerate de acesta din imobilului ce a făcut obiectul contractului.
Prin precizarea de la fila 66 din dosarul judecătoriei, reclamanta invocă drept motive de nulitate lipsa consimțământului vânzătoarei și neseriozitatea prețului vânzării.
Sub primul aspect, reclamanta arată că nu a semnat contractul de vânzare-cumpărare și solicită efectuarea unor expertize grafologice.
Sub al doilea aspect, reclamanta arată că prețul era prea mic față de bunul vândut.
Prima instanță a constatat că semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare nu aparține reclamantei, concluzia fiind întemeiată pe raportul de expertiză criminalistă că nr.302 din 28.09.2006.
Instanța de apel a constatat că semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare aparține intimatei-reclamante, concluzia fiind întemeiată pe raportul de expertiză criminalistică nr.28 din 20.02.2009.
După abrogarea dispozițiilor art.304 pct.11 Cod procedură civilă, prin art. I pct.112 din OUG nr.138/2000, aprobată prin Legea nr.219/2005, greșeala decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, nu mai constituie motiv de recurs.
Cu toate că în opinia Curții, instanța de apel a făcut o corectă apreciere a probelor, în prezentul recurs nu se va răspunde punctual criticilor recurentei prin care se susține că probele ar fi fost greșit apreciate.
După abrogarea dispozițiilor art.304 pct.10 Cod procedură civilă, prin art. I pct.1111din OUG nr.138/2000, aprobată prin Legea nr.219/2005, criticile relative la nepronunțarea asupra unui mijloc de apărare sau a unei dovezi administrate, nu mai pot fi invocate ca motiv de recurs. Sub acest aspect, Curtea constată că nu se impune a se analiza susținerile recurentei relative la existența unor înscrisuri originale, a unor dubluri a acestor înscrisuri și la existența unor semnături diferite, deoarece aceste critici nu se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Din lecturarea celor 7 pagini pe parcursul cărora recurenta își dezvoltă motivele de recurs, Curtea constată că există o singură critică ce se încadrează în dispozițiile prevăzute de art.304 Cod procedură civilă (forma în vigoare a articolului menționat). Este vorba despre susținerea recurentei, conform cu care instanța de apel nu ar fi respectat dispozițiile art.129 alin.4 și alin.5 Cod procedură civilă, care, în principiu, dacă ar fi găsită adevărată, s-ar putea încadra în dispozițiile art.304 pct.5 sau art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Întrucât respectiva susținere nu este dezvoltată prin raportare la conduita procesuală a instanței de apel, în cauză nu se poate stabili exact motivul de recurs în care s-ar încadra (o astfel de critică în funcție de datele concrete ale speței ar putea fi încadrată într-unul dintre cele două motive de recurs arătate mai sus).
Cu toate acestea, respectiva susținere a recurentei determină respingerea excepției nulității recursului pentru nemotivare, excepție invocată de către intimați.
Din acest punct de vedere, Curtea găsește necesar a preciza că recursul este o cale extraordinară de atac și poate fi primit doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege.
Pe fondul recursului, Curtea constată că administrarea unei noi expertize în fața instanței de apel și reaudierea martorilor de către instanța de apel, constituie argumente peremptorii care dovedesc faptul că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.129 alin.4 și alin.5 Cod procedură civilă, dând dovadă de rol activ.
Curtea nu analizează susținerile recurentei relative la vicierea consimțământului, deoarece aceste susțineri, în măsura în care ar fi adevărate, ar avea drept consecință nulitatea relativă a contractului și nu ar putea fi formulate în cadrul unei acțiuni pornite după expirarea termenului de prescripție extinctivă. Oricum, în cauză, nulitatea a fost invocată pe motiv de lipsă a consimțământului și nu pe motiv de existență a unui consimțământ viciat.
În recurs nu se critică soluția instanței de apel relativă la menținerea soluției judecătoriei d e admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a persoanelor tolerate în apartament de către cumpărător.
În recurs nu se susține motivul de nulitate relativ la neseriozitatea prețului, ci, din contră, se susține că, dată fiind vârsta cumpărătorului, acesta nu ar fi avut posibilitatea să achite prețul din contractul de vânzare-cumpărare.
Nu sunt relevante în cauză trimiterile recurentei la modul de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare nr.6988/1992, deoarece contractul a cărui anulare s-a solicitat a fost încheiat în anul 1994, iar motivul de nulitate este legat de lipsa semnăturii vânzătoarei pe acest din urmă contract.
Curtea nu primește susținerile recurentei conform cu care, în realitate, contractul din anul 1994 ar fi fost încheiat între alte persoane, deoarece prin acțiunea introductivă nu s-a solicitat declararea simulației.
Relațiile dintre intimați și exced cadrului procesual.
Pentru motivele arătate, Curtea va respinge excepția nulității recursului și va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta () împotriva deciziei civile nr. 335A/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu pârâții, (fostă ), și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.PS 2 ex.
27.11.2009
Președinte:Gavriș Dumitru MarcelJudecători:Gavriș Dumitru Marcel, Ciobanu Dordea Ana
