Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 79/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 79
Ședința publică de la 13 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
- -
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare cauza civilă formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, depune la dosar delegație de reprezentare. Totodată invocă excepția necompetenței materiale a instanței în ceea ce privește capătul 3 de cerere și declinarea competenței de soluționare a acestuia în favoarea Judecătoriei Bacău.
La solicitarea instanței, consilier juridic arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța unește excepția invocată cu fondul și acordăm cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU având cuvântul solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă arătând că reclamantele nu fac parte din funcționari publici cu statut special.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr- reclamantele și au chemat în judecată în calitate de pârâții Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați primii doi pârâți să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna decembrie 2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor, aceste drepturi să fie plătite actualizate cu indicele de inflație; să fie efectuate mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă; să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare acestor sume.
In motivarea acțiunii s-a arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale.
S-a exemplificat în acest sens situația personalului militar și a funcționarilor publici, cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru care s-a prevăzut prin art. 3 din Legea 444/2006 pentru aprobarea OG19/2006 un spor lunar de 15% pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.
De asemenea prin dispozițiile art. 15 alin.1 din OG6/2007 s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea 444/2006. ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Statului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Mai arată reclamanții că însăși OG137/2000 prevede acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Ori, deși personalul administrativ din cadrul parchetelor dețin certificate ORNIS și gestionează informații clasificate nu beneficiază de sporul de confidențialitate.
De asemenea, s-a precizat că funcționarii publici cu statut special din sistemul de ordine publică și siguranță națională, personalul administrativ din cadrul parchetelor militar și a Direcției Naționale Anticorupție beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce personalul administrativ din cadrul parchetelor care execută lucrări și activitate cu caracter secret nu primesc aceste drepturi.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 30 alin.3 din nr.OG 137/2000 și pe art. 3 din OG19/2006.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție - a depus întâmpinare invocând pe cale de excepție necompetența materială a instanțelor în temeiul disp.art. 27 alin.1 din OG137/2000 și inadmisibilitatea acțiunii.
S-a susținut că nu poate fi reținut punctul de vedere al reclamantelor în sensul că sunt discriminate față de celelalte categorii de personal, principiul egalității în fața legii neînsemnând o uniformitate, întrucât la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând ca în cazul în care se va admite cererea reclamantelor și să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de necesitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantelor.
La termenul din 25.06.2008 Tribunalul Bacăua dispus în temeiul disp.art. II alin.2 din OUG75/2008 trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de APEL BACĂU unde a fost înregistrată sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de susținerile părților, instanța constată că acțiunea reclamantelor este neîntemeiată urmând a fi respinsă, iar excepțiile invocate vor fi respinse ca nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
In ce privește excepția de necompetență materială a instanțeis-a susținut de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă că în cauză ar fi incidente disp.art. 27 alin.1 din OG137/2000. Acest punct de vedere nu poate fi îmbrățișat de către instanță, atâta timp cât dispozițiile art. I (1) din 75/2008 stabilește că "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit - OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea 247/2007 suntsoluționateîn primă instanță de Curțile de Apel".
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa invocatexcepția necompetenței materiale a instanțeiîn ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect " efectuare de mențiuni în carnetele de muncă" și declinarea acestuia în favoarea judecătoriei. Urmează ca această excepție să fie respinsă, în speță fiind incidente disp.art. 17 cod pr.civilă conform cărora "cererile accesorii ori incidente sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală".
Excepția inadmisibilitățiiacțiunii va fi respinsă, întrucât legiuitorul a recunoscut atât personalului salarizat potrivit nr.OUG 27/2006, cât și celui salarizat potrivit OG8/2007 să se adreseze în justiție cu cereri având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, stabilind prin OUG75/2008 atât competența materială, cât și căile de atac.
Pe fondul cauzei se va aprecia că acțiunea este nefondată, urmând a fi respinsă pentru considerentele ce se vor menționa în continuare.
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008 admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 1, art. 1 alin.3 și art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative.
Această decizie este obligatorie pentru instanțe situație în care discriminarea întemeiată pe dispozițiile legale constatate a fi neconstituționale, nu mai poate fi analizată de instanță.
Poate fi însă analizată situația de discriminare invocată de recurenți, în raport de normele europene în materie, respectiv art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării, principiului nediscriminatoriu fiind înscris în toate tratatele și documentele internaționale de protecție a drepturilor omului.
In cauză reclamanții au invocat faptul că nu au primit drepturi bănești reprezentând spor de confidențialitate de 15%, drepturi acordate altor categorii profesionale din sistemul bugetar, situație în care ar fi discriminați în raport de acestea.
Se va aprecia, însă că în cauză nu poate fi vorba de existența unei discriminări între reclamanți și celelalte categorii profesionale invocate, respectiv personalul militar, funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, deoarece situațiile în discuție trebuie să fie comparabile. Or, în cauză categoriile profesionale sunt diferite, desfășurând activități în alte condiții, nefiind în discuție situații similare sau măcar comparabile, între reclamanți și categoriile profesionale invocate.
Diferența de tratament aplicată, devine discriminare în sensul art. 14 din Convenție numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoge și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar, fiind salarizați în raport de prevederile OUG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
La stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului auxiliar, prin legea de salarizare s-au avut în vedere interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal cât și complexitatea activității desfășurate.
De aceea, se va aprecia că sporul de confidențialitate, solicitat de reclamanți, nefiind expres prevăzut de o altă lege specială pentru o anume activitate desfășurată de personalului auxiliar, nu poate fi acordat, nefiind datorat, întrucât la stabilirea drepturilor salariale cuvenite acestora s-au avut în vedere faptul că desfășoară o activitate de o anumită importanță și complexitate, care implică utilizarea, gestionarea unor informații, pentru care se impune păstrarea confidențialității.
Acordarea sporului de confidențialitate de 15% altor categorii de personal, cum invocă reclamanții, respectiv personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională are în vedere anumite activități specifice, efectuate de alte categorii care operează cu informații clasificate, sporul nefiind acordat tuturor celor care fac parte din aceste categorii, ci unora dintre acestea ( art. 3 din OG19/2006).
In considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel va respinge acțiunea ca nefondată.
Cum acțiunea principală a fost respinsă pe cale de consecință se va respinge și cererea de chemare în garanție raportat la disp.art. 60 și următoarele cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția necompetenței materiale a instanței și respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele și, ambele cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău --, jud. B în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU, jud. B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, jud. B și chematul în garanție MINISTERUL ECONMIEI ȘI FINANȚELOR B - sector 5,- și respinge cererea de chemare în garanție.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13 octombrie 2008.
Cu opinia separată a domnului asistent judiciar în sensul admiterii acțiunii.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIAR,
- - - - - -
- -
GREFIER,
Red.sent. - 24.10.
.ct/8 ex.
24.10/6.11.2008
CU OPINIA SEPARATĂ A DOMNULUI ASISTENT JUDICIAR - -,
Analizand actele si lucrarile dosarului, in functie de sustinerile partilor, instanta constata ca actiunea formulata de reclamanti este intemeiata, urmand a fi admisa pentru considerentele care vor fi expuse in continu-are:
Reclamantele sunt grefiere la Judecatoria Bacau si au chemat in judecata Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Curtea de APEL BACAU, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si Ministerul Finantelor Publice, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca, paratii sa fie obligati sa le plateasca sporul de confidentialitate de 15% incepand cu luna decembrie 2007 si pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, in suma reactualizata cu rata inflatiei, pana la data platii efective, precum si in continuare pentru viitor.
Prin insasi natura muncii lor, reclamantele intra in contact cu date si informatii care constitutie fie informatii clasificate, fie secret de serviciu sau profesional si sunt obligate sa pastreze secretul asupra acestora, iar in cazul in care ar incalca aceasta obligatie, ar fi imediat atrasa raspunderea lor disciplinara sau chiar penala.
Cum,insa,nici o obligatie civila nu poate avea o existenta de sine-statatoare, ci trebuie sa fie corelativa unui drept subiectiv civil, rezulta cu certitudine ca in speta de fata aceasta obligatie de confidentialitate nu poate fi sustinuta in afara unui drept pecuniar, a unui spor salarial de confidentialitate; ca este asa si nu altfel, o demonstreaza si faptul ca alte categorii de bugetari beneficiaza de acest spor salarial, cu sau fara detinerea de certificate ORNIS.
Ori, potrivit Art. 5. alin.1, din Codul muncii [=egalitatea de tratament]
În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. Iar la alineatul 2 din acelasi articol se prevede ca Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vâr-stă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, aparte-nență ori activitate sindicală, este interzisă.
Iar la alineatul (3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.
Cu siguranta ca in continutul Contractului individual de munca sau in Regulamentele interne, reclamantele au prevederi exprese prin care se obliga ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, sau în contractele individuale de muncă.
Reclamantii sunt grefieri, deci latu sensu sunt parte a puterii judecatoresti, considerata a fi cea de- treia puteri în stat, dar, cu toate acestea, tocmai lor - prin respingerea acțiunii - li s-ar încălca egalitatea în drepturi cu ceilalți cetățeni români ( art. 16 alin.1 din Constituție): " cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări".
Consider că în prezenta speță suntem în prezența art. 20 alin.(2)din Constituție:"dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
Ori, aici, prin legislația internă aplicabilă speței au fost batjocorite art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Totodată, a mai fost nesocotit și art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ( ratificat prin Decretul 212/1974), articol care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitatea de tratament în salarizare, fără nici o distincție.
A mai fost încălcat și art. 14 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această convenție ( care interzice discriminările). Aceeași legislație internă aplicabilă speței contravine și art. 4 din Carta socială europeană revizuită ( ratificată prin Legea nr. 74/1999), care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
Dacă acțiunea ar fi respinsă, atunci ar fi încălcate și art. 5, 6, 8, 39 alin.1 lit. a, 40 alin.2 lit. c și f, art. 154 alin.3, art. 165 și 155 raportat la art. 1 din Legea 53/2003 ( Codul muncii ); totodată, ar mai fi încălcate și art. 20, 16 alin. 1,53 și art. 41 din Constituție, care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Pentru toate aceste motive consider că acțiunea ar trebui să fie admisă si paratul MEF ar trebui obligat sa aloce fondurile necesare platii sumelor datorate.
ASISTENT JUDICIAR,
- -
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Gioni Popa
