Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 435/CM

Ședința publică din 30 Iunie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 3: Maria Apostol

Grefier - -

S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenții pârâți MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,--14, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5-, prin mandatarul său ales, cu sediul în C, bd.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.508/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și I, toți cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, în C,-, județul C, și intimatul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect drepturi bănești - spor de vechime.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și urm. cod pr.civilă.

Toate recursurile sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxelor judiciare de timbru.

După referatul grefierului de ședință;

Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererile declarative de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursurilor de față.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Prin cererea adresată Tribunalului Constanța și înregistrată sub nr. 1384 din 7.02.2007 reclamanții și, procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța precum și în calitate de moștenitor al defunctului, fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor salariale ce reprezintă sporul de vechime cuvenit pentru vechimea totală în muncă, respectiv pentru - din luna octombrie 2000- iulie 2005, pentru reclamanții și începând cu luna august 2006, până la zi și în viitor, obligarea la plata sumelor reprezentând sporul de vechime începând cu anul 2000 și până în prezent, indexate și reevaluate în raport de rata inflației până la data plătii, precum și plata în continuare a acestora, obligarea pârâților să înscrie în carnetul de muncă sporul de vechime acordat în temeiul prezentei acțiuni.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că de la intrarea în vigoare a OG. 83/2000, procurorii și judecătorii nu au mai beneficiat de sporul de vechime în muncă, apreciindu-se că singurul drept salarial al magistraților îl constituie indemnizația ca unică formă de remunerare lunară a activității acestora, și ca bază de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor ce se determină în raport de venitul salarial.

S-a mai relevat împrejurarea că reprezintă o eroare de interpretare a prevederilor legale neacordarea, după apariția actului normativ mai sus menționat, pentru magistrați a sporului de vechime, pentru că drepturile specifice acestei categorii profesionale nu fac aplicabile dispozițiile de drept comun în materie, coroborate cu prevederile Legii nr. 130 / 1996 privind contractul colectiv de muncă, unde sunt menționate ca și unități angajatoare inclusiv instituțiile publice.

S-a mai învederat că acest sens s-a pronunțat si Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin hotărârea din 6 iulie 2006 care a ar4ătat că neacordarea sporului de vechime aferente perioadei lucrate a defavorizat în mod nejustificat categoria profesională a magistraților și a avut ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate a dreptului de angajare și profesiune.

Prin întâmpinare, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a invocat excepția necompetentei materiale a instanței, în raport de dispozițiile art. 36 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, apreciind că aceasta revine Curții de Apel București.

În motivare, pârâtul a susținut că personalul salarizat potrivit actului normativ mai sus menționat, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate formula contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului d e Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și respectiv Direcției Naționale Anticorupție, după caz, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a mai invocat totodată excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantei, în calitate de moștenitor al defunctului, pentru perioada octombrie 2000- ianuarie 2004, invocând în drept dispozițiile art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958.

În același timp s-a formulat cerere de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice în temeiul dispozițiilor art. 60-63.proc.civ.

Prin sentința civilă nr. 961 din 17 mai 2007 pronunțată de către Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- a fost admisă excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamanților în ceea ce privește pretențiile solicitate pentru perioada octombrie 2000- decembrie 2003, și admisă în parte acțiunea reclamanților, și, în calitate de moștenitor legal al defunctului, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, cu obligarea pârâților să plătească reclamanților despăgubiri bănești echivalând cu sporul de vechime cuvenit pentru vechimea totală în muncă, actualizate în raport de rata inflației la data plătii efective, astfel:

- pentru pentru perioada ianuarie 2004- iulie 2005,

- pentru reclamanții și pentru perioada august 2006- 9.03.2007.

Totodată, pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa fost obligat să înscrie în carnetele de muncă sporul de vechime acordat.

Împotriva sentinței civile mai sus menționate a promovat recurs MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin care a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 450/CM din 27 noiembrie 2007 pronunțată de către Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr- a fost admis recursul promovat de către recurenta pârâtă împotriva sentinței civile nr. 961 din 17 mai 2007 pronunțată de către Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, cu consecința casării sentinței civile recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În considerentele deciziei civile mai sus menționate s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 129.proc civ. judecătorii au obligația să hotărască asupra obiectului cererii deduse judecății, iar prima instanță a omis să se pronunțe asupra cererii de chemare în garanție, ceea ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, în vederea soluționării tuturor cererilor deduse judecății.

În rejudecarea cauzei în fond după casare pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, cu domiciliul procesual ales la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice C din Constanta, bd. - - nr. 18, județul C, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, iar pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive în cererea dedusă judecății.

S-a relevat împrejurarea că între Ministerul economiei și Finanțelor și MINISTERUL PUBLIC nu există nici o obligație de garanție, ceea ce nu conferă reclamantului nici o obligație legală din partea pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească într-un raport de muncă izvorât dintr-un contract de muncă.

Din analiza coroborată a actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 137.proc.civ. instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac de prisos soluționarea în fond a cauzei.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cea obligată în același raport juridic dedus judecății.

Ministerul Economiei și Finanțelor este titular pasiv al dreptului dedus judecății într-o cerere de chemare în judecată care se referă la plata despăgubirilor ce derivă din calitatea de salariat a unei persoane, astfel încât instanța urmează a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

Despăgubirile solicitate prin prezenta cerere de chemare în judecată reprezintă drepturi bănești ce derivă din calitatea de salariați a reclamanților și și respectiv autorul reclamantei, drepturi ce se prescriu în termenul general de prescripție reglementat de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripția extinctivă.

Prin urmare, instanța va admite excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantei în ceea ce privește pretențiile solicitate pentru perioada octombrie 2000- decembrie 2003, cu consecința respingerii pretențiilor solicitate pentru această perioadă ca fiind prescrise.

Pe fondul cauzei, a reținut următoarele:

Dispozițiile art. 33 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a reglementat sporul de vechime, dispoziție aplicabilă atât judecătorilor cât și procurorilor, precum și personalului auxiliar de specialitate, până la intrarea în vigoare a nr.OG 83/ 2000.

Prin nr.OUG 177/ 2002, intrată în vigoare la 1.01. 2003 au fost stabilite drepturile salariale ale procurorilor, dispoziție prin care nu s-a mai regăsit sporul de vechime pentru magistrați, întrucât a fost abrogat art.1, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și celelalte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, din dispozițiile Legii nr. 50/1996.

Art. 4 din actul normativ mai sus menționat a reluat dispozițiile cuprinse înart.5 din Legea nr. 50/1996 modif. prin nr.OG 83/200, în sensul că magistrații au beneficiat în raport de vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizatei stabilite potrivit art.3 alin.2, calculată în procente la indemnizația brută, fără a fi inclus sporul de vechime în muncă în calculul drepturilor bănești cuvenite magistraților, făcând referire exclusiv la indemnizația cuvenită în raport de vechimea efectivă a acestora în magistratură.

Odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 45/2007, privind aprobarea ordonanței de urgență nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale magistraților precum și a altor categorii de personal din sistemul justiției, a fost reglementată distinct vechimea efectivă în magistratură, de vechimea în muncă a acestor categorii de personal.

Prin recursul în interesul legii soluționat de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin decizia nr. XXXVI din 7 mai 2007, s-a statuat că dispozițiile art. 33 alin.1 din Legea nr. 50/ 1996 în raport de prevederile art. 1 pct. 32 din OG. Nr. 83/2000, art. 50 din nr.OUG 177/2002 și art.6 alin.1 din nr.OUG 160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar și de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi beneficiau și de sporul de vechime în muncă în cuantumul prevăzut de lege.

Totodată s-a stabilit că în condițiile art. 329 Cod pr. civilă sporul de vechime în muncă a subzistat în aplicare și ulterior intrării în vigoare a OG nr. 83/2000, respectiv a OUG nr. 177/2002, acest spor urmând a fi calculat și pentru judecători, procurori și ceilalți magistrați, precum și pentru persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar din cadrul Curții de Conturi a României, prin raportare la art. 33 alin.1 din Legea nr. 50/1996.

Astfel, reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea despăgubirilor rezultând din sporul de vechime în muncă neplătit de către angajator, corespunzător vechimii în muncă a fiecărui reclamant și respectiv a autorului reclamantei, despăgubiri ce urmează a fi actualizate cu rata inflației la data plătii efective astfel:

- pentru numitul pentru perioada ianuarie 2004- iulie 2005

- pentru reclamanții și pentru perioada: august 2006- 9.03.2007.

Întrucât reclamanții au justificat un interes privind menționarea în cuprinsul carnetului de muncă a mențiunii referitoare la sporul de vechime neacordat, pentru a beneficia în viitor de indemnizațiile de asigurări sociale cuvenite, urmează a fi admis si acest capăt de cerere accesoriu, în sensul obligării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA să menționeze acordarea acestui spor.

Urmează a fi însă respinsă ca nefondată cererea de chemare în garanție referitoare la obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor de a vira sumele necesare plății despăgubirilor.

Conform art. 35 din Legea nr. 500 /2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu.

Prin urmare, nu poate exista o corelație și o obligație directă între beneficiarul sumelor bugetare și administratorul bugetului de stat, întrucât suplimentarea bugetului ordonatorului principal de credite nu se realizează prin simpla solicitare a salariaților, ci în urma evaluării impactului financiar și pe baza exclusivă a unui proiect întocmit al ordonatorilor principali de credite, în speță, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție.

Prin sentința civilă nr. 508 din 23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor

A fost admisă excepția prescrierii dreptului la acțiune, în ceea ce privește pretențiile reclamantei, pentru perioada: octombrie 2000- decembrie 2003 și s-a respins cererea reclamantei referitoare la pretențiile mai sus menționate, ca fiind prescrise.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, și ( în calitate de moștenitor al defunctului ), în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și participant CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMIMĂRII.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților despăgubiri bănești echivalente cu sporul de vechime cuvenit pentru vechime totală în muncă ( în magistratură și în alte funcții), actualizate în raport de rata inflației la data plătii efective, astfel:

- pentru numitul, pentru perioada: ianuarie 2004- iulie 2005;

- pentru și, pentru perioada: august 2006- 9.03.2007;

A fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA să înscrie în carnetele de muncă, sporul de vechime acordat.

A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat prin C și pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.

1) Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor prin

vizează în esență, următoarele:

Hotărârea judecătorească este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Astfel, cauza dedusă judecății se referă la un litigiu de muncă între angajatori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și angajați - reclamanții.

Potrivit art. 282 Codul muncii, pot fi părți în conflictele de muncă salariații, angajatorii, sindicatele și patronatele și alte persoane care au această vocație în temeiul unor legi speciale sau al Codului d e pr. civilă.

Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat în judecată pentru a fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate de reclamanți.

Ori, după cu rezultă din dispozițiile art. 135 din Constituția României, Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat pe care îl supune aprobării Parlamentului, urmând ca acesta să fie administrat de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea între persoana chemată în judecată și persoana care este obligată în raportul juridic.

Față de situația că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are în atribuții modificarea bugetului de stat aceasta fiind o prerogativă exclusivă a Parlamentului, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât ca introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Ministerul Economiei și Finanțelor Publice doar întocmește un proiect de buget, parlamentul fiind cel care aprobă și nicidecum Ministerul Economiei și Finanțelor.

Mai mult, și proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite.

2) Prin recursul formulat, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justițieconsideră nelegală și netemeinică hotărârea judecătorească atacată și solicită admiterea recursului pentru motivul prev de art. 304 pct. 9 din Codul d e pr. civilă cu aplicarea art. 3041Cod pr. civilă, modificarea sentinței civile nr. 508 din 23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă în dosarul nr-, în sensul respingerii ca neîntemeiat a capătului de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând sporul de vechime în muncă, pentru următoarele motive:

Față de practica neunitară a instanțelor judecătorești în materia litigiilor având ca obiect plata sporului de vechime în muncă, procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - în temeiul art. 329 al.1 din Codul d e pr. civilă - a formulat recurs în interesul legii pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii asupra tuturor cauzelor având acest obiect.

Recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a făcut obiectul dosarului nr. 4/2007 al Înaltei Curți de Casație și justiție - Secțiile Unite și a fost soluționat în ședința din 7.05.2007 conform Deciziei nr. XXXVI.

În acest sens, față de dispozițiile Deciziei nr. XXXVI din 7.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulează recurs doar pentru capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație.

Astfel, apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE și Casație ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.

Neaplicarea indicelui de inflație se datorează și faptului că, în conformitate cu disp. art. 14 al.(2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, " nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acesta dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".

MINISTERUL PUBLIC nu are alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, plata sumelor reprezentând indicele de inflație putându-se face numai prin intervenția legiuitorului.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte și Decizia nr. XXXVI din 7.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a soluționat recursul în interesul legii, instanța de fond -chiar în cazul în care a admis pretențiile reclamantului cu privire la indexarea acestor sume cu indicele de inflație - nu putea admite capătul de cerere privind actualizarea până la data de 7.05.2007, când s-a pronunțat această decizie. Aceasta este data la care a intervenit recunoașterea dreptului, ce nu putea fi făcută în lipsa temeiului legal decât de instanța supremă sau de legiuitor.

3) MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, prin recursul formulat,consideră nelegală și netemeinică hotărârea judecătorească atacată și solicită admiterea recursului pentru motivul prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, modificarea sentinței civile nr. 508 din 23.04.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă în dosarul nr-, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând spor de vechime, pentru următoarele motive:

În considerarea dispozițiilor Deciziei nr. XXXVI din7.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, critică soluția instanței de fond doar pentru capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație.

Instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu indicele de inflație, în situația în care MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și justiție ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.

Neaplicarea indicelui de inflație se datorează și faptului că, în conformitate cu disp.art. 14 al.(2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, " nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acesta dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".

Prin urmare, din dispozițiile legale precizate anterior reiese că angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

MINISTERUL PUBLIC nu are alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, plata sumelor reprezentând indicele de inflație putându-se face numai prin intervenția legiuitorului.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte și Decizia nr. XXXVI din 7.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a soluționat recursul în interesul legii, instanța de fond -chiar în cazul în care a admis pretențiile reclamantului cu privire la indexarea acestor sume cu indicele de inflație - nu putea admite capătul de cerere privind actualizarea până la data de 7.05.2007, când s-a pronunțat această decizie. Aceasta este data la care a intervenit recunoașterea dreptului, ce nu putea fi făcută în lipsa temeiului legal decât de instanța supremă sau de legiuitor.

Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursurile ca nefondate, pentru următoarele considerente:

1) Cu privire la recursul Ministerul Economiei și Finanțelor:

Potrivit art. 282 lit.d) din Codul muncii pot fi părți în conflictele de muncă orice persoane fizice sau juridice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e pr. civilă.

Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor nu derivă din calitatea de angajatorul al reclamanților, ci din disp.art. 3 (1) din HG nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, potrivit cărora acesta are printre alte atribuții și aceea de a deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite, în cadrul fiecărui exercițiu financiar.

În conformitate cu art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.

Prin urmare, în exercitarea atribuției enunțate mai sus, Ministerul Economiei și Finanțelor poate fi obligat să ia măsurile necesare executorii obligației stabilite în sarcina unor instituții publice prin hotărâri judecătorești.

Pe de altă parte, în baza disp.art. 2 din OG nr. 22/2002 modificată prin Legea nr. 110/2007, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor necesare prin titluri executorii. Această obligație ar fi lipsită de orice efect dacă Ministerul Economiei și Finanțelor nu ar include în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii.

În plus, se impune obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor pretinse de reclamanți pentru a asigura caracterul efectiv al dreptului a cărui realizare se urmărește prin acțiunea în justiție, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care consacră caracterul efectiv al drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și care stabilește că, asigurarea executării hotărârii judecătorești constituie nu numai o condiție a respectării art. 1 din Primul Protocol la convenție, dar și o parte a dreptului de acces la o instanță garantat de art. 6 din Convenție.

2) Cu privire la recursurile formulate de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA:

Având în vedere faptul că cei doi recurenți au formulat critici comune, Curtea a dispus respingerea recursurilor ca nefondate pentru următoareleconsiderente comune:

Potrivit art. 269 al.1 din Codul muncii angajatorul este obligat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

În conformitate cu art. 295 al.1 din același act normativ prevederile codului muncii se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor juridice de muncă, cu dispozițiile legislației civile.

Art. 1073 din Codul civil prevede următoarele: " creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare".

Este de notorietate deprecierea continuă a monedei naționale ca urmare a intervenirii inflației, prin urmare numai plata drepturilor bănești datorate actualizate cu rata inflației este în măsură să acopere integral prejudiciul încercat de reclamanți.

Este evident că actualizarea cu rata inflației urmează să aibă loc de la data la care sporul de vechime era datorat și nu de la data la care s-a pronunțat recursul în interesul legii, respectiv 7.05.2007.

În baza disp.art. 2 din OG nr. 22/2002 modificată prin Legea nr. 110/2007 ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și alte instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor necesare prin titluri executorii.

În funcție de propunerile ordonatorilor principali de credite Ministerul Economiei și Finanțelor include în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod pr. civilă curtea a respins recursurile ca nefondate și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile civile formulate de recurenții pârâți MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,--14, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5-, prin mandatarul său ales, cu sediul în C, bd.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.508/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și I, toți cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, în C,-, județul C, și intimatul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2009.

Președinte, Judecători,

Pt.jud. - - - -

aflată în semnează

conf.art. 261 al.2 - -

Președinte instanță,

Grefier,

- -

Jud.fond

Red.dec.jud. -

15.07.2009

Dact.gref.

2 ex./ 17.07.2009

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Constanta