Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 615/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 615/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- -JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
-grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.589/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamanții, și - au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara, Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant a sumei de 1700 lei, cu titlu de despăgubiri, sumă care se solicită de către reclamanți a fi actualizată cu indicele de inflație, la data plății efective și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat existența unei discriminări, potrivit prevederilor art.2 alin.1 și 2, art.3 lit.c, art.8 și art.4 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a faptului că prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare în sumă de 1700 lei, doar pentru judecătorii din cadrul Judecătoriilor și pentru procurorii de la Parchetele de pe lângă Judecătorii, care aveau o vechime în magistratură cuprinsă între 0-3 ani.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei civile-fila 11, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocându-se faptul că pentru personalul instanțelor judecătorești s-a propus o valoare individuală medie a stimulentelor în sumă brută, diferențiată pe categorii de personal.
Se mai susține că fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale și amenzile judiciare. Este adevărat, arată pârâtul, că prin natura lor stimulentele sunt drepturi suplimentare menite să recompenseze, dar nimic nu împiedică angajatorul să le plaseze alături de alți factori care deopotrivă să concureze la realizarea unor obiective stabilite ca prioritate la un anumit moment.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinare invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de parata Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, parata având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 muncii justifică calitatea procesuala, excepția urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța o admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea fiind respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr.589/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIA. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții, și - împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA, și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant, a drepturilor salariale cuvenite și neachitate în sumă de 1.700 lei, sumă care urmează a fi actualizată cu indicele de inflației, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
A fost obligătă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență, cu referire la normele interne și internaționale de drept că reclamanții sunt îndreptățiți la stimulentele bănești pretinse în cauză. S-a mai arătat în considerentele sentinței că instituirea prin acordarea diferențiată a unor drepturi bănești duce în mod greșit la aplicarea și existența unui tratament salarial diferențiat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din legea nr.168/1999, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției prin recursul formulat a solicitat în temeiul art.304 punct 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției arată că hotărârea tribunalului este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, acest motiv de modificare fiind prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă. S-a mai arătat, în continuare, reiterându-se argumentele din fața primei instanțe, că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori salariat, din sistemul justiției. Pe de altă parte, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat prima instanță. Spre deosebire de indemnizația lunară brută salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este stabilit de lege, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, respectiv existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de minister în politica de reformare a sistemului judiciar. Nu se poate reține că criteriul vechimii este discriminatoriu, câtă vreme aplicarea lui de către ordonatorul de credite s-a făcut în conformitate cu Normele Interne
Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul formulat a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și a respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestei instituții.
În motivarea recursului se arată că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale magistraților, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici nu are vreo atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Intimații nu au depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea recurentului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurenților sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.589/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, |
Red. NV.
Dact. SM.ex.2/29.06.2009.
Jud.fond:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
