Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 619/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 619/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.161/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
Completul de judecată s-a constituit potrivit dispozițiilor art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prin participarea judecătorului din planificarea de permanență, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei pârâte Curtea de APEL ALBA IULIA, iar recurenții reclamanți solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA în dosar - reclamanții și au chemat în judecată pârâții: Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea pârâților la plata către reclamanți a sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna octombrie 2005, actualizat cu rata inflației, precum și acordarea lunară a acestui spor în continuare, în condițiile prevăzute de art.47 din Legea 50/1996,
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea cererii au arătat că, potrivit art.47 din Legea 50/1996, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Ulterior, prin art.50 din OUG177/2002, art.47 a fost abrogat, abrogare care a fost înlăturată prin art.41 din OUG27/2006, act normativ care a abrogat în totalitate OUG177/2002. Spre deosebire de OUG177/2002, care prin art.50 prevedea că abrogă și Legea 50/1996, prin art.41 din OUG27/2006 se prevede expres că se abrogă numai OUG177/2002, nu și Legea 50/1996.
În această situație, apreciază reclamanții, dreptul prevăzut în art.47 din Legea 50/1996, este și a rămas în vigoare, urmând a fi acordat și în continuare.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că sporul în discuție a fost recunoscut numai magistraților și personalului auxiliar de specialitate nu și personalului conex. Or, reclamanții sunt încadrați pe postul de șofer. Potrivit art. 1 pct.3 alin.3 din Legea 17/2006 sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Prin sentința civilă nr. 161/04.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în cauză, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanți fac parte din categoria personalului conex -șoferi, iar prin decizia nr. 21/2008 ÎCCJ - Secțiile Unite s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001. Cele statuate de ÎCCJ nu sunt aplicabile reclamanților deoarece așa cum s-a reținut mai sus, fiind șoferi, fac parte din categoria personalului conex, iar această categorie profesională nu este menționată în decizia nr. 21/2008 a ÎCCJ.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs reclamanții și, invocând prev. art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, arătând că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicare greșită a legii, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Se susține că instanța a reținut greșit că OG nr. 8/2008 și Decizia nr. 21/2008 a ÎCCJ nu fac referire expresă la categoria "șofer", întrucât și șoferul alături de agentul procedural este salarizat tot după OG nr. 8/2007 care se referă la salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor.
Intimata Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Reclamanții sunt angajați șoferi în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, așa cum reiese din copiile carnetelor de muncă.
Până la data apariției nr.OUG 8/2007-când au fost incluși în categoria personalului conex - șoferii aveau calitatea de personal contractual, fiind salarizați conform nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.
Așadar, această categorie profesională nu a fost niciodată salarizată potrivit Legii nr. 50/1996 și ca atare în mod corect prima instanță nu le-a aplicat art.47 din acest act normativ.
Cu referire și la Decizia XXI /10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-secțiile unite pronunțată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr. 50/1996 este de menționat că are în vedere personalul auxiliar prevăzut de Legea nr. 50/1996, republicată, ori șoferii, chiar dacă în prezent fac parte din categoria personalului conex, aceștia nu au fost prevăzuți în Legea nr. 50/1996, astfel că nu au fost niciodată sub incidența acestei legi.
Deoarece, nici OUG nr. 24/2000 și nici nr.OG 8/2007 nu prevăd sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, nu există temei legal de acordare a acestuia, motiv pentru care soluția primei instanței este temeinică și legală; o soluție contrară fundamentată pe un act normativ care nu este aplicabil acestei categorii profesionale ar reprezenta o extindere de către instanță a legii, ceea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești.
În acest sens sunt și deciziile pronunțate de Curtea Constituțională la data de 03.07.2008. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative"- (Decizia nr. 819/03.07.2008 publicată în Of. nr. 537/16.07.2008)
Pentru considerentele expuse, curtea, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, va respinge recursul cu soluționarea căruia a fost sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile 161/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Manuela - |
Grefier, |
Red. /15.06.2009.
2ex.
Jud.fond: V,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Manuela
