Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 617/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 617/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia și pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 95/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar concluzii scrise din partea reclamantei intimate.
Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia sub dosar civil nr-, prin trimitere spre competentă soluționare de la ribunalul Hunedoara conform Încheierii din 22.04.2008, urmare a intrării în vigoare a G nr. 75/2008, reclamanta, în calitate de moștenitoare a defunctului chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara solicitând:
Obligarea pârâților la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organizarea judecătorească, republicată și modificată, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu data de 01.09.2004 și până la data de 07.03.2007, actualizate de la data scadenței și până la data plății efective;
Obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că, este susccesoarea def., care a avut calitatea de asistent judiciar la ribunalul Hunedoara și că în această calitate este îndreptățită potrivit prevederilor legale la plata sporului pretins prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În drept sunt invocate dispoz. art. 47 din Legea nr. 50/1996 introdus prin norme constituționale, Legea nr. 24/2000, art. 2 Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și economice, art. 1 alin.1 din primul Protocol Adițional; Hotărârea nr. 38/30.01.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
S-au depus acte de stare civilă pentru a justifica calitatea procesual activă. (13-17)
Prin întâmpinarea depusă în cauză pârâtul Ministerul Justiției B solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, argumentând că art.47 din legea nr.50/1996 nu se referă la asistenți judiciari și că drepturile acestora au fost stabilite prin nr.OUG177/2002 care nu face referire la sporul de stres de 50%.
Prin întâmpinarea depusă de Curtea de Apel Alba Iulia se solicită respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesual pasive a cestei instituții.
Prin sentința civilă nr.95/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul cu nr.de mai sus, acțiunea a fost admisă în parte. Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare al defunctului începând cu data de 14.03.2005 până la 7.03.2007 actualizată cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective. A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al defunctului. Au fost respinse pretențiile formulate de reclamantă pentru perioada 1.09.2004-13.03.2005, ca fiind prescrise.
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut următoarele:
Cu referire la excepția lipsei calității procesuale invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa fost respinsă, raportat la capătul 2 de acțiune vizând mențiunile în carnetul de muncă, această pârâtă fiind ceea care ține evidența acestor carnete de muncă și efectuează mențiunile corespunzătoare.
Cu referire la excepția prescripției invocată din oficiu, este de reținut că pretențiile reclamantei care exced termenului general de prescripție prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 168/1958, pentru perioada 01.09.2004-13.03.2005, raportat la data înregistrării acțiunii ( 14.03.2008) sunt prescrise.
Pe fondul cauzei, prin Decizia nr. XXI (21)/10.03.2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă J s-a statuat că" În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Apărarea pârâtului Ministerul Justiției în sensul că această normă legală vizează doar magistrații și personalul auxiliar de specialitate urmează a fi înlăturată ca nefondată, deoarece reglementarea acestui spor a privit întreg personalul din sistemul judiciar inclusiv instituția asistentului judiciar, instituție nou creată în anul 2000 cărei salarizare s-a făcut prin raportare la JUDECĂTORI: Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
Mai mult atât în cursul anului 2002 prin nr.OUG20/2002 acestei categorii profesionale i-a fost recunoscută ca vechime în magistratură perioada în care au funcționat ca asistenți judiciari și magistrați consultanți, or potrivit art. 58 din legea nr. 50/1996 " drepturile prevăzute în prezenta lege pentru magistrați se acordă și personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, potrivit prevederilor legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare".
De asemenea, potrivit nr.OUG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției asistenții judiciari beneficiază in mod corespunzător de drepturile enumerate de art.16, prevăzute magistraților.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea a constat că acțiunea reclamanților fundamentată juridic pe acest text de lege,este temeinică și legală și a fost admisă ca atare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a considerat ca fiind lipsită de temei legal și obligarea sa la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, motivat de faptul că, potrivit art.1 din Decretul nr.92/1976 în carnetul de muncă se înscrie retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, iar sporul în discuție nu se include în retribuția tarifară.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate.
În expunerea de motive arată că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul că a legiferat un drept salarial pe care legiuitorul nu îl recunoaște.
Hotărârea, mai arată pârâtul este lipsită de temei legal și-a fost dată cu aplicarea greșită a legii. Drepturile salariale de care au beneficiat asistenții judiciar nu au inclus sporul în discuție. În acest sens sunt invocate prevederile OUG nr.179/1999 și OUG nr.27/2006. De asemenea, se arată că art.47 din Legea nr.50/1996 face distincție clară între magistrați și asistenți judiciari. Categoria profesională a asistenților judiciari nu este avută în vedere nici în decizia nr.21/10.03.208 a Înaltei Curții de Casație și Justiție.
Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.304/1 cod procedură civilă, Curtea de apel reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Contrar susținerilor sale, pârâta Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă în cauză. Potrivit art.44 din Legea nr.304/2004, curțile de apel au calitatea de coordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art.10 lit.t din Hotărârea nr.387/2005 de aprobarea regulamentelor de ordine interioară ale instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, efectuând plata drepturilor salariale către personalul din sistemul judiciar.
Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrați asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate are dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Potrivit art.329 alin.3 cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Contrar susținerilor pârâtului Ministerului Justiției, prima instanță a reținut corect faptul că sporul în discuție nu vizează doar magistrați și personalul auxiliar de specialitate, ci privește întreg personalul din sistemul judiciar, inclusiv instituția asistenților judiciari, instituție nou creată prin OUG nr.179/1999, a cărei salarizare s-a realizat prin raportare la judecători, așa cum rezultă din prevederile OUG nr.20/2002 și OUG nr.27/2006.
Față de cele ce preced, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art.312 cod procedură civilă, Curtea de apel va respinge ca nefondate recursurile de față.
Pentru aceste motive.
În numele legii
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia și pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.95/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, |
Red.CV.
Dact.SM.ex.2/25.06.2009.
Jud.fond:..
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
