Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 475/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 475
Ședința publică din data 23 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Sas Laura
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții:, G, ȘI, toți cu domiciliul ales la sediul Primăriei comunei Mihăileni, județul B, împotriva sentinței nr. 216 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenții și reprezentanții pârâților intimați Consiliul Local al comunei Mihăileni și Primarul comunei Mihăileni.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la 21 noiembrie 2008 și precizată ulterior, reclamanții, G, și au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al comunei Mihăileni și Primarul comunei Mihăileni, județul B, solicitând obligarea acestora la alocarea, calcularea și plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești reprezentând:
- indemnizație de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu anul 2005 pentru reclamanții, G, și și până în prezent.
- îndemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% pentru, începând cu 1.08.2004 și până în prezent, sumele urmând a fi actualizate în raport cu rata inflației, precum și la înscrierea mențiunilor corespunzătoare în carnetele lor de muncă.
În fapt, reclamanții au arătat că potrivit pct. 9 din ordinul nr. 496/2003, indemnizația de dispozitiv s-ar acorda și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități. În acest sens, pct. 31.1. din același ordin arată că "prin personal civil, în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii și personalul contractual din "
De asemenea, reclamanții au susținut că potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, la nivel național, în alte departamente administrativ -teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi întrucât prevederile constituționale impun premise de regim unitar de reglementare, iar prin Legea nr. 137/2000 nu se previn și se sancționează toate formele de discriminare.
În drept reclamanții au invocat dispozițiile Ordinului MAI nr. 496/28.07.2003, Legea nr. 138/1999, Constituția României, Legea nr. 137/2000, OUG nr. 123/2003, Legea nr. 188/1999 și OUG nr. 30/2007.
Pârâții deși legal citați nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu au trimis reprezentanți în instanță.
În temeiul art. 137.pr.civ. instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamanților, G, și aferente perioadei 1.01.2005 - 21.11.2005 și respectiv pentru reclamanta, aferente perioadei 1.08.2004 - 21.11.2005, pe care admis-o, având în vedere dispozițiile art. 166 alin. 1 și ale art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, conform cărora termenul de prescripție este de trei ani pentru dreptul la acțiune cu privire la drepturi salariale.
Prin sentința civilă nr. 216 din 11.II.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente intervalului 1.01.2005 - 21.11.2005 cu privire la reclamanții, G, și și pe cale de consecință, au fost respinse ca prescrise.
De asemenea, a fost admisă excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente intervalului 1.08.2004 - 21.11.2005 cu privire la reclamanta și, pe cale de consecință, a fost respinsă ca prescrisă.
Totodată, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al comunei Mihăileni și Primarul comunei Mihăileni, cu privire la plata indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază aferentă perioadei 21.11.2005 - 11.02.2009
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 1 din legea nr. 138/1999 "dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului justiției".
Potrivit prevederilor art. 47 și 49 din menționata lege, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministerului d e Interne nr. 275 din 5.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat din Ordinul MAI nr. 496/28.07.2003.
Potrivit pct. 9.2. introdus prin Ordinul nr. 496/2003, s-a acordat indemnizația de dispozitiv și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Punctul 3.1. din Ordin prevede că: "prin personal civil, în sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor".
Personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar"
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru ase acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că sunt îndreptățiți la plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază deoarece prin Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 496 din 28.07.2003 uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Conform art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Art. 1 din Legea nr. 138/1999, prevede că "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
În temeiul art. 9 alin. 4 din OUG nr. 63/2003, Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr. 496/28.07.2003 prin care s-a completat Ordinul nr. 275/2002, în sensul introducerii la pct. 9.2 care prevede "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Consideră recurenții că prin neacordarea indemnizației de dispozitiv la care au dreptul se încalcă principiul egalității între cetățeni și al excluderii privilegiilor și discriminărilor (art. 1 alin. 2 lit. e din legea nr. 137/2000).
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Potrivit art.1 din Legea nr.138/1999 - Dispozițiile prezentei Legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției", fiind enunțate și dispozițiile art.47 și art.49 din lege, potrivit cărora personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1 care desfășoară activități similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de premiile, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Deși potrivit art.9.2 din Ordinul nr.496/2003 s-a stabilit că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin dispozițiile pct.31.1 s-a prevăzut că prin personalul civil, în sensul ordinului enunțat se înțelege personal public și personal contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor.
Din coroborarea dispozițiilor enunțate pentru acordarea sporului de dispozitiv, este necesar ca personalul civil să - și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter similar sau în una din instituțiile și autoritățile prevăzute la art.1 din Legea nr.138/1999, întrucât reclamanții, angajați în cadrul Primăriei Mihăileni fac parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nicidecum din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în lipsa unor raporturi de subordonare, sporul de dispozitiv nu este datorat categoriilor de personal enunțate, nefiind constatată vreo discriminare în sensul art.16 din Constituție și Convenția pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.
Prevederile Legii nr. 138/1999 se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției, așa cum prevede expres art.3 din Legea nr.138/1999.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis. nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea observă că un act normativ de punere în aplicare a unei legi, cum este și Ordinul nr. 496/2003, nu poate extinde sfera de aplicare a legii pe care este chemat să o aplice, principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de dispozițiile art.4 din Legea nr.24/2000 excluzând fără echivoc această posibilitate.
Rezultă cu claritate din cuprinsul art.2,3 din Legea nr.138/1999 că sporul de dispozitiv este o remunerație specială întemeiată pe specificul raporturilor de muncă ale angajaților din instituțiile enumerate la art.1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministerului d e Interne nr. 275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat prin Ordinul MAI nr. 496/28.07.2003.
Potrivit punctului 9.2. introdus de Ordinul modificator: "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: "Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prev. în art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Chiar denumirea indemnizației, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Față de cele reținute, constatându-se că situațiile deosebite în care se găsesc diferite categorii de salariați determinăreglementări deosebite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității, se constată că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu în raport de dispozițiile art. 2 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât recursul reclamanților va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții:, G, ȘI, împotriva sentinței nr. 216 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
ptr. judecător -
, pensionat, semnează
președintele instanței
Red.
Judec. fond:,
Dact., 2 ex. 8.05.2009
Președinte:Apetroaie EufrosinaJudecători:Apetroaie Eufrosina, Biciușcă Ovidiu, Sas Laura
