Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1663/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 1663/R-CM
Ședința publică din 13 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții COMUNA SCHITU GOLEȘTI PRIN PRIMAR, comuna, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.822/CM din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurenții-pârâți, Sindicatul Preuniversitar Muntenia în numele membrilor de sindicat, intimații-reclamanți șa și intimații-pârâți Școala și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus întâmpinare din partea Sindicatului Preuniversitar Muntenia.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 31.10.2008 reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", în numele și pentru reclamanții-membri de sindicat, -a, G, Carla, G, -, -a, și, a chemat în judecată pe pârâții Școala, Comuna - prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A, Ministerul Educației și Cercetării B, pentru a fi obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalități de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2008, potrivit disp.art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 referitoare la statutul funcționarului public.
S-a făcut trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/05.02.2007 și nr.LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții apreciază că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
Pârâta Comuna a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu este angajatorul reclamanților și nu există nici un fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție. S-a mai arătat că pârâta în cauză nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamanții nu au calitatea de funcționari publici și prin urmare nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999.
Tot pe cale de excepție, din oficiu, s-a invocat și prescripția dreptului la acțiune pentru perioada 2001-2004 în raport de dispozițiile art.166 din Codul muncii, conform cărora termenul de prescripție aplicabil în cauză este de trei ani.
Prin sentința civilă nr.822/CM din 29 aprilie 2009, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2001-2004, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei și a admis în parte acțiunea precizată, în sensul că a obligat pe pârâta Școala să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost respinsă cererea privind înregistrarea acestor drepturi bănești în carnetul de muncă și cererea privind acordarea drepturilor de mai sus pe perioada 2001-2004 și pe viitor.
Pârâta Comuna a fost obligată să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.
Prin aceiași sentință a fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean A și a fost obligată pârâta Școala la 280,09 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Comunei, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată având în vedere faptul că potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementările unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
De asemenea, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, în calitate de ordonator secundar de credite, Comuna are calitatea de a vira celeilalte pârâte fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, prima instanță a analizat în primul rând dreptul reclamanților la prima de vacanță, astfel cum aceasta a fost solicitată prin acțiune.
În susținerea acțiunii reclamanții au invocat existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public în temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
S-a constatat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nici o situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Potrivit art.241 alin.1 lit.(c) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel. De asemenea, contractul colectiv de muncă la nivel național prevede la art.8 alin.2, că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică, cu prioritate, reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 - Statutul Personalului Didactic -personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit. (g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit disp.art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
Or, în cauză nu a intervenit nici o clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță, astfel încât să se pună problema suspendării cursului prescripției extinctive.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că pentru perioada 2001 - 2004, dreptul reclamanților de a solicita contravaloarea primei de vacanță este prescris în raport de disp.art.166 din Codul muncii.
Prin urmare a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanți și a fost obligată pârâta Școala să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005 - 2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, conform art.161 alin.4 din Codul muncii.
În temeiul disp.art.13 din nr.OUG32/2001, pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost admisă acțiunea față de pârâta Comuna, care a fost obligată să vireze pârâtei Școala fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamanți.
Cererea privind înregistrarea acestor drepturi bănești în carnetele de muncă ale reclamanților a fost respinsă, întrucât prima de vacanță nu intră în categoria sporurilor cu caracter permanent ce se înscriu în carnetul de muncă, conform art.40 alin.2 lit. (g) din Codul muncii.
De asemenea, a fost respinsă acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, cu motivarea că printre atribuțiile reținute de art.142 din Legea nr.84/1995 nu este menționată obligarea acestei instituții la plata către reclamanți a primei de vacanță.
Pârâta Școala a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 280,09 lei, în temeiul art.274 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr.822/CM/29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Educației, Cercetării și și Comuna - prin Primar.
Pârâta Comuna - prin Primar a formulat, în sinteză, următoarele motive de recurs:
- prima instanță a interpretat greșit excepția invocată de Primăria privind lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții, pe care a respins-o, fără să aibă în vedere că această instituție nu are calitatea de angajator al reclamanților, nici competența în ceea ce privește stabilirea salariului și a primei de vacanță, ceea ce denotă că nu există nici un fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție;
- tribunalul nu a avut în vedere că reclamanții în acțiune au făcut vorbire de Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, fără a avea în vedere că aceștia nu au această calitate;
- nu s-a ținut cont de prima instanță că reclamanții, ca personal didactic, nu beneficiază de statutul special prevăzut de nr.OUG146/2007 care a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor concediului de odihnă.
În concluzie s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În drept, recurenta-pârâtă Comuna - prin Primar și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.301, 302 și 303 din Codul d e procedură civilă și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și a formulat, în sinteză, următoarele motive de recurs:
- instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la apărările ministerului referitoare la excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții, în speță fiind incidente prevederile art.304 pct.7 Cod procedură civilă;
- tribunalul a aplicat în mod greșit prevederile art.166 din Codul muncii, deoarece a acordat drepturile salariale pentru perioada 2005-2008, fără a ține cont că acțiunea a fost depusă la data de 11 2008, astfel că perioada pentru care se puteau solicita aceste drepturi salariale începea cu data de 11.11.2005 și nu 01.01.2005, iar în speță operează prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă;
- prima instanță nu a avut în vedere că Ministerul Educației, Cercetării și nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu este angajatorul reclamanților, iar această instituție nu este ordonator de credite pentru școli, grădinițe și licee;
- pe fondul cauzei, tribunalul a aplicat în mod eronat dispozițiile art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 și prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de, deoarece a asimilat veniturile proprii cu veniturile bugetare, în condițiile în care primele de vacanță se plătesc din venituri proprii dacă acestea există și între părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă s-a încheiat un acord privind plata acestor prime. În caz contrar s-ar modifica Contractul Colectiv de Muncă prin voința unei singure părți și după bunul plac al acesteia.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 alin.7 și 9 din Codul d e procedură civilă, art.50 din Legea nr.128/1997, Legea nr.500/2002 și nr.HG538/2001.
De asemenea, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Intimatul Sindicatul Învățământ preuniversitar "Muntenia" pentru reclamanții-membrii de sindicat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondate a celor două recursuri declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și și Comuna - prin Primar și a depus la dosar practică judiciară.
Verificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate în cele două recursuri și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul pârâtei Comuna - prin Primar este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică este nefondată, întrucât în mod legal tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei - prin Primar, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 și de dispozițiile nr.OG17/2006 și art.13 din nr.OUG32/2001, care precizează că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, în prezentul litigiu Comuna - prin Primar.
Rezultă că pârâta Comuna - prin Primar are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
A doua critică este nefondată, deoarece petenții, prin reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" au solicitat plata primelor de vacanță în baza Codului muncii și a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură și nu în baza Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public.
De asemenea în mod corect prima instanță a făcut și aplicarea dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001, care menționează că începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, în speță Comuna.
În concluzie, la acordarea primei de vacanță de către tribunal s-au avut în vedere prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de, ale Codului muncii și ale nr.OUG32/2001 și nu dispozițiile Legii nr.188/1999.
Ultima critică este nefondată, întrucât așa cum s-a menționat și mai sus în analizarea celei de a doua critici, reclamanții beneficiază de prima de vacanță pentru perioada solicitată în raport de prevederile art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic și de dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de de Învățământ și nu conform nr.OUG146/2007, cum eronat a arătat recurenta.
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima și a treia critică sunt nefondate, deoarece Curtea verificând dosarul de fond nu a constatat existența vreunei întâmpinări și invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive de către Ministerul Educației, Cercetării și.
Rezultă că prima instanță s-a pronunțat asupra tuturor excepțiilor și cererilor cu care a fost investită, iar sentința pronunțată cuprinde toate motivele pe care se sprijină și nu are dispoziții contradictorii ori străine de natura pricinii, astfel că în speță nu operează prevederile art.304 pct.7 din Codul d e procedură civilă.
Cele două critici menționate mai sus au fost analizate împreună de către C, deoarece se referă la aceleași aspecte.
A doua critică este nefondată, deoarece în mod corect instanța de fond a constatat prescris dreptului material la acțiune pentru perioada 2001-2004 și a acordat prima de vacanță pe perioada 2005-2008, ținând cont că acțiunea a fost înregistrată în anul 2008, iar prima de vacanță trebuie acordată și pentru anul 2005, întrucât reclamanții se înscriu în termenul general de prescripție de trei ani.
În concluzie, Curtea constată că tribunalul nu a încălcat prevederile art.166 din Codul muncii, așa cum în mod greșit susține recurentul Ministerul Educației, Cercetării și, iar în speță nu operează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Ultima critică este nefondată, deoarece tribunalul prin sentința pronunțată nu a încălcat dispozițiile art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 și nici prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de, întrucât a statuat în mod corect că personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv prima de vacanță.
De asemenea, în mod legal s-a reținut că executarea contractelor colective de muncă este obligatorie pentru părțile semnatare, conform Legii nr.130/1996.
Se constată că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece tribunalul a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și și Comuna - prin Primar, împotriva sentinței civile nr.822/CM din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1 și COMUNA SCHITU-GOLEȘTI PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județ A, împotriva sentinței civile nr.822/CM din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR "MUNTENIA" în numele și pentru reclamanții-membri de sindicat, G, CARLA, G, cu sediul în P,--6 județ și pârâții ȘCOALA SCHITU GOLEȘTI, cu sediul în comuna, județ A și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în P,--6, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.7/24.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
