Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
D E CI ZIA nr.1224
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA B,cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1 împotriva sentinței civile nr.302 din data de 9 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul ales la cabinet Avocat cu sediul în Târgoviște, str.- -, Bl.9,.A,.1,.5 județul D, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în M,- județul D, domiciliat în G, str.- -, Bl.27,.B,.4 județul D și domiciliat în M,-, -.4,.18, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA B reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimații reclamanți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Avocat pentru recurenta pârâtă, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului recurentei pârâte, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat pentru recurenta pârâtă, având cuvântul în fond solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, având în vedere că în sentință nu s-a precizat în ce constă admiterea în parte a acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 5590/120/31.10.2008, reclamanții, domiciliat în comuna, județul D, au chemat în judecată SC SA, pentru ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună obligarea pârâtei la plata cotei de gaze prevăzută de art. 176 din CCM, contravaloarea aprovizionare toamnă-iarnă, potrivit art. 170 alin. 1 și 2 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, sumele urmând a fi reactualizate cu indicele de inflație la momentul plății.
De asemenea, s-a solicitat acordarea acțiunilor la care sunt îndreptățiți reclamanții ca urmare a trecerii la o formă de privatizare în condițiile art. 168 alin. 6 din CCM, pe perioada 2004 - 2008; acordarea beneficiilor conform CCM.
În motivarea acțiunii s-a arătat că obligațiile solicitate sunt prevăzute în CCM pe anii 2005 - 2008 și pârâta nu le-a acordat.
La dosarul cauzei s-au depus copii de pe cărțile de muncă, cărțile de identitate ale reclamanților, extrase de pe CCM la nivel de unitate pe anii 1994, 1997, 2002, 2005, 2006, 2007.
La termenul de judecată din 15.12.2008 s-a dispus conexarea dosarului nr-.
Prin sentința civilă nr.302 din data de 9 februarie 2009, Tribunalul Dâmbovița admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta A, a obligat pârâta la plata sumei de 600 lei pentru, 600 lei pentru, 600 lei pentru, 600 lei pentru și a respins celelalte capete de cerere formulate de acești reclamanți.
Prin aceeași sentință s-a respins acțiunea formulată de reclamanții,.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 1994, s-a prevăzut pentru încadrații în muncă ai unității pârâte posibilitatea de a primi suplimentări salariale în cuantum minim de un salariu minim pe, cu ocazia sărbătorilor de Paști, C, Ziua petrolistului, aprovizionare toamnă-iarnă, ajutor material egal cu contravaloarea a 4000 mc gaze naturale ( art. 168 alin. 1 și 176 din /1994). În CCM / 1997 la art. 168 alin. 3 s-a prevăzut că începând cu 01.06.1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă va fi introdusă în salariul de bază. Ulterior acestei date, în contractele colective de muncă din anii ulteriori nu s-au mai prevăzut aceste drepturi, cu excepția aprovizionării toamnă-iarnă pentru 2007, pentru care aceste drepturi sunt prevăzute prin art. 168 alin. 1 din CCM.
Raportând aceste texte la cererile formulate de reclamanți, mai precis la momentul la care li s-a desfăcut contractul individual de muncă, tribunalul a admis acțiunea numai cu privire la, și, pentru suplimentări salariale reprezentând aprovizionări toamnă-iarnă 2007.
Pentru celelalte capete de cerere, neexistând justificare legală, tribunalul le-a respins. De asemenea, a respins acțiunea și pentru reclamanții ale căror contracte de muncă au încetat anterior anului 2007.
Din oficiu, prima instanța a examinat sentința civilă nr. 302/09.02.2009 și constatat că din eroare a fost omisă soluția la cererea formulată de reclamanți cu privire la aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru anul 2007, soluție care, de altfel, a fost redactată corect în minuta din data de 09.02.2009.
Prin încheierea din data de 30 martie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa ispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 302 din 09.02.2009 în sensul că instanța a admis în parte cererea reclamanților și a obligat unitatea pârâtă la plata suplimentărilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă pentru anul 2007. S-au menținut restul dispozițiilor hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA, criticând-o ca nelegală și netemeinică în baza art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.
A precizat recurenta că drepturile bănești solicitate nu se încadrează în categoria drepturilor salariale ci reprezintă un venit reglementat ca măsură de protecție socială, astfel încât termenul de prescripție aplicabil este cel prevăzut de art. 283 lit.e Codul muncii și nu cel prevăzut de art. 283 lit.c Codul muncii.
Recurenta consideră că reclamanții au fost lipsiți de calitate procesuală activă întrucât art. 176 CCM stabilește doar premisele acordării unui drept patrimonial salariaților și nu dă naștere la un drept și o obligație corelativă, certe.
Oricum, suplimentările salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă au fost incluse în salariile de bază ale angajaților și, ca atare, recurenta consideră că nu mai pot fi solicitate din nou de către aceștia.
În subsidiar recurenta consideră dreptul la acordarea primelor salariale de toamnă iarnă ca fiind afectat de o condiție mixtă, respectiv negocierile părților, iar neîndeplinirea condiției suspensive atrage inexistența dreptului însuși sau imposibilitatea de exercitare.
Recurenta critică și motivarea instanței de fond, considerând că aceasta este contradictorie sub aspectul argumentelor care o susțin și solicită admiterea recursului său, respingerea acțiunii ca prescrisă sau neîntemeiată, cu întoarcerea executării în cazul în care aceasta a fost finalizată.
În dosar nu au fost formulate probe noi.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că motivele de recurs invocate sunt fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 176 CCM la nivel de ramură petrol, salariaților din acest sector li se cuvin suplimentări salariale reprezentând prime toamnă-iarnă, fără a se preciza cuantumul acestor sume.
Curtea consideră că regimul juridic al primelor menționate anterior este acela al unor drepturi salariale, fiind aplicabil în speță termenul de prescripție prevăzut de art. 283 lit.c Codul muncii și nu cel prevăzut de art. 283 lit.e Codul muncii, astfel cum susține recurenta.
De asemenea, Curtea consideră că articolul 176 CCM dă naștere numai la o vocație și nu la un drept cert privind acordarea acestor prime, întinderea lor urmând să fie stabilită doar prin negocieri între sindicate și patronat.
Conform art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate SA, din 1997 suplimentările salariale pentru aprovizionarea de toamnă au fost introduse în salarii începând cu 1.06.1997.
În ceea ce privește motivarea instanței de fond, aceasta este coerentă, însă interpretează în mod eronat că primele de toamnă-iarnă sunt certe și se pot acorda numai pe baza contractului colectiv de muncă.
În consecință, văzând și disp. art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, urmează să admită recursul, să modifice în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Urmează să mențină restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B,cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1 împotriva sentinței civile nr.302 din data de 9 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul ales la cabinet Avocat cu sediul în Târgoviște, str.- -, Bl.9,.A,.1,.5 județul D, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în M,- județul D, domiciliat în G, str.- -, Bl.27,.B,.4 județul D și domiciliat în M,-, -.4,.18, județul
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Tehnored.PC/IM/SȘ
2 ex./29.06.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
-;
operator date cu caracter personal,
nr.notificare 3120
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
