Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 58/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.58
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanții, G, G, G, G, -, toți prin reprezentant legal cabinet avocatură, cu domiciliul ales în P,-, județ P și pârâta SC SA B, prin reprezentant legal și Asociații, cu domiciliul ales la B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2708 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică recurenții-reclamanți reprezentanți de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta-pârâtă a depus la dosar concluzii scrise însoțite de un set de acte în copie xerox, și anume adresele nr.1237/2008, nr.12093/2008, nr.938/2008, CCM la nivel național pe anii 2007-2010, certificatul de înregistrare mențiuni din 4.04.2008 și încheierea nr.28702/2008.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți susține în esență că deși temeiul de drept al acțiunii introductive l-a constituit disp.art.128 și 129 CCM, solicitând obligarea recurentei-pârâte la plata diferenței între salariul de bază minim și pe care trebuia să-l primească fiecare reclamant și salariul efectiv acordat, instanța de fond, deși admis acțiunea, la pronunțarea soluției a analizat disp.art.168 din CCM și acordat reclamanților primele de Paște și
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. În subsidiar, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare cu administrarea de noi probatorii, în sensul efectuării unui expertize de specialitate. Fără cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește recursul pârâtei, solicită respingerea acestuia.
Curtea
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalul Prahova. reclamanții, G, G, G, G, -, au chemat in judecata pe pârâta SC SA (fostă SC SA B), solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să plătească diferența drepturilor salariale cuvenite și neacordate, conform CCM.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.
In cauză s-a adminsitrat proba cu acte.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2708 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, G, G, G, G, -, în contradictoriu cu pârâta SC ( fostă SC SA), a fost bligată pârâta să plătească reclamanților drepturi salariate cuvenite și neacordate, astfel: către -3045,55 lei, către -20473,47 lei, către -9844,67 lei, către -7480,40 lei, către G- 6095,49 lei, către - 5580,34 lei, către G- 6362,40 lei, către - 4922,91 lei, către - 3045,66 lei, către -5217,33 lei, către -2383 lei, către G- 6095,49 lei, către -4841,25 lei, către -5574,9 lei, către --4426,34 lei, către -2042,3 lei, către -2667,69 lei, către -2130,8 lei, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective și totodată, a fost obligată pârâta la plata sumei de 100 lei pentru fiecare reclamant, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actelor existente la dosar, reclamanții au fost salariații pârâtei, însă în perioada 2005-2008 nu au încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște și
A mai reținut instanța de fond, că disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut, că din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reclamanții au fost salariații pârâtei însă, nu au încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamanților, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanții, cât și pârâta.
Recurenții-reclamanți au învederat faptul că hotărâra este nelegală potrivit art.304 alin.7 Cod procedură civilă întrucât motivarea cuprinde motive străine de natura pricinii, respectiv se întemeiază pe disp. art.168 alin.1 din CCM, deși pretențiile deduse judecății se întemeiază pe disp.art.128-129 din CCM pe anii 2005-2008.
S-a mai precizat faptul că în sentință s-au strecurat greșeli cu privire la precizarea sumelor de bani, a numelor reclamanților, unii dintre ei fiind omiși din dispozitivul hotărârii, iar alții fiind trecuți de două ori.
Pentru aceste considerente, recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului și pronunțarea unei alte hotărâri în sensul admiterii cererii introductive și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale solicitate.
Recurenta-pârâtă a formulat recurs, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat recurenta-pârâtă, în esență, că prima instanță în mod greșit a admis acțiunea prin însușirea raționamentului "per a contrario" și că sumele au fost stabilite eronat, fără a se avea în vedere salariul mediu de bază pe unitate.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în tot, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în cauză și de disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Reclamanții, prin cererea introductivă, au solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite conform disp.art.128 și 129 din CCM pe anii 2005-2008, reprezentând diferența dintre salariul de bază minim pe care trebuia să îl aibă fiecare reclamant conform prevederilor CCM încheiat între patronat și sindicat și salariul efectiv acordat și înscris în carnetul de muncă.
Reclamanții au indicat în cuprinsul acțiunii cuantumul drepturilor salariale neacordate, depunând în acest sens și un centralizator cuprinzând sumele în litigiu.
Prima instanță, prin hotărârea pronunțată, în urma analizării actelor depuse, a constatat că pârâta nu a acordat în perioada 2005-2008 drepturile salariale reprezentând suplimentări salariale pentru Paște și C, suplimentări la care erau îndreptățiți conform art.168 alin.1 CCM, sens în care a obligat pârâta la plata sumelor solicitate de către reclamanți.
În aceste condiții, Curtea constată că hotărârea recurată cuprinde considerente care nu au legătură cu pricina, fiind incident cazul de modificare prev. de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Mai mult decât atât, față de obiectul acțiunii, Curtea constată că pentru justa soluționare a cauzei se impune efectuarea unei expertize contabile care să stabilească dacă pârâta a acordat reclamanților drepturile salariale conform art.128 și 129 din CCM pe anii 2005-2008, dacă în raport de aceste dispoziții există diferențe salariale neachitate și care este cuantumul acestora pentru fiecare reclamant și întrucât această probă nu poate fi efectuată în recurs în raport de disp.art.305 Cod procedură civilă, urmează ca în conformitate cu disp.art.312 al.1,2,3 Cod procedură civilă să admită recursurile, să caseze sentința recurată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, urmând să se efectueze o expertiză contabilă.
La rejudecare se vor administra și alte probe ce se vor aprecia ca necesare pentru soluționarea cauzei și se vor analiza și celelalte critici invocate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanții, G, G, G, G, -, toți prin reprezentant legal cabinet avocatură, cu domiciliul ales în P,-, județ P și pârâta SC SA B, prin reprezentant legal și Asociații, cu domiciliul ales la B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2708 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- - - - - - -
Grefier,
Red./ Tehnored. /3 ex./19.02.2009
dosar fond- -- Tribunalul Prahova
judecători fond -;
operator de date cu caracter personal; număr notificare 3120/2006
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
