Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 611/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 611
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
Grefier - -
******************************
La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI, ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr.43 din 01.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recurenții prin motivele de recurs aflate în dosarul ÎCCJ nr- au solicitat judecarea cauzei în lipsă, împrejurare față de care apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 43 din 1 octombrie 2008 Curții de APEL BACĂUs -a respins excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a admis acțiunea reclamanților G, fiind obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău și Ministerul Economiei și Finanțelor să plătească reclamanților majorările salariale respectiv:
- 5% începând cu 1 ianuarie 2007 față de luna decembrie 2006;
- 2% începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul lunii martie 2007;
- 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de nivelul lunii septembrie 2007,
ce se vor actualiza cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.
A mai fost obligat Tribunalul Bacău să facă mențiunile în cărțile de muncă.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, prin cererea introductivă, reclamanții au chemat în judecată pârâții pentru a se constata că sunt discriminați în raport de alte categorii profesionale cărora li s-au majorat în anul 2007 salariile sau indemnizațiile cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 1aprilile 2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007; repararea prejudiciului cauzat prin neacordarea majorărilor menționate, cu obligarea pârâților la plata dobânzii legale și la indexarea sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului și până la efectuarea plății, precum și efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale în cărțile de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât nu ar exista nici un raport juridic, legal sau convențional de natură să creeze în sarcina sa obligația de a plăti drepturile bănești în discuție.
S-a apreciat că neacordarea indexărilor pe 2007 și reclamanților, reprezintă o discriminare în raport de categoriile profesionale beneficiare ale majorărilor salariale prevăzute în Anexa II /2 la /1998 și că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală în cauză, în raport de dispozițiile art.4 alin.2 din Legea 500/2002 modificată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, ambele recursuri fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.
În motivarea recursului, Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat, în esență, că hotărârea este criticabilă sub aspectul obligării sale alături de ceilalți pârâți la plata drepturilor salariale în discuție, cu atât mai mult cu cât s-a reținut că între Ministerul Economiei și Finanțelor și reclamanți nu există raporturi de muncă, iar ordonatorul principal de credite este Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției în motivarea recursului, arată în esență că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești întrucât acordând creșterile salariale a adăugat la textul de lege, acordând drepturi neprevăzute de lege.
Arată recurentul că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât atribuțiile prevăzute de art.2 alin.1 din OG nr.137/2000 nu se referă la alte drepturi și libertăți decât cele recunoscute de lege, iar magistrații și alte categorii de personal nu se află în situații similare sau comparabile din punct de vedere al răspunderii, complexității și interdicțiilor cât și al salarizării cu alte categorii de personal, asupra cărora suportarea creșterii inflației se răsfrânge în mod diferit.
S-a mai susținut și că în mod greșit, instanța de fond a admis capătul de cerere care are ca obiect actualizarea sumelor pretinse cu indicele de inflație până la data achitării,reclamanții putând doar pretinde dobânda stabilită de lege.
Examinând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, se va aprecia că nu este întemeiat, deoarece conform art.1 din OUG nr.22/2002 aprobată prin Legea 188/2007 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
De aceea, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, recurentul având obligația să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul Ministerului Justiției și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii (art.2 din /2000).
Astfel, se va aprecia că soluția instanței de fond este corectă sub aspectul obligării și acestui recurent la plata sumelor reprezentând majorări salariale, alături de ceilalți pârâți.
Referitor la recursul formulat de Ministerul Justiției, se va aprecia că nu este fondat, deoarece nu se va putea reține că instanța a depășit limitele puterii judecătorești, întrucât a apreciat în raport de normele legale, de situația de fapt asupra existenței discriminării reclamanților în raport de alte categorii de salariați aflate în situațiile menționate în acțiunea acestora.
Se va aprecia, de asemenea că acordarea despăgubirilor solicitate nu se confundă cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art.269 din Codul Muncii, care garantează dreptul la despăgubire, inclusiv pentru discriminare în muncă.
Intimații-reclamanți au calitatea de judecători (deci fac parte din cadrul personalului din sistemul bugetar).
Ca urmare a creșterii indicelui de inflație pe anul 2007 prin OG nr.10/2007 personalul bugetar și cei care ocupă funcții de demnitate publică au beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2007, fiindu-le majorate salariile respectiv indemnizațiile de bază în trei trepte respectiv cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie față de nivelul lunii septembrie 2007. Cu toate că intimații fac parte din categoria personalului din sistemul bugetar, aceștia nu au beneficiat de aceste adaosuri salariale pe 2007.
Recurentul a susținut că prin acordarea despăgubirilor în cauză s-ar fi acordat intimaților un drept neprevăzut de legislația specifică, susținere ce nu va putea fi reținută deoarece conform art.38 din OG 27/2006 intimații beneficiau de majorarea procentuală a valorii de referință sectorială, iar această dispoziție a fost abrogată prin Legea 45/2007, fără ca această abrogare să aibă o justificare obiectivă, întrucât dreptul acordat inițial a urmărit restrângerea efectelor datorate devalorizării monedei naționale, devalorizare care este un proces continuu, existent și la data abrogării dispozițiilor menționate, fiind existent și în prezent.
Intimații-reclamanți fac parte din personalul din unitățile de justiție (unități bugetare), care ca urmare a prestării unei munci, în cadrul unui raport juridic de muncă, guvernat de Codul Muncii, au dreptul la o salarizare echitabilă și satisfăcătoare fără limitări și restrângeri datorate devalorizării monedei naționale, precum și dreptul la un tratament egal în materie de salarizare.
Printr-o serie de acte normative, personalul din sistemul bugetar a beneficiat, în fiecare an de majorări salariale anuale sau adausuri salariale constând în indexarea salariilor sau a indemnizațiilor( ex. nr.OG 10/2007; OG11/2007; nr.OG 16/2007; OG27/2007; nr.OG 232/2007; OG8/2007; OG20/2007), iar aceste majorări au fost aplicate nediscriminatoriu sub aspectul categoriei socioprofesionale (ex. demnitari, judecătorii Curții de Conturi, personalul asimilat demnitarilor publice, personalul din unitățile de cult religios, personalul Curții de Conturi, personalul contractual din unitățile bugetare, personalul auxiliar din justiție, personalul didactic și didactic auxiliar, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare).
de motive ale acestor acte normative ( indicate anterior) au ca numitor comun, fundamentul necesității acordării majorărilor salariale pe anul 2007 în sistemul bugetar, ca efect al creșterii indicelui prețurilor bunurilor de consum în anul 2007 față de anul 2006, precum și tratamentul egal între diferitele categorii de personal bugetar, în sensul acoperirii devalorizării datorate creșterii inflației.
Temeiul acordării acestor adaosuri salariale nu a fost o măsură de protecție socială a categoriilor socioprofesionale cu venituri salariale în mod cert mai scăzute decât cele ale reclamanților, deoarece majorările au fost aplicate deopotrivă și demnitarilor personalului asimilat demnitarilor, judecătorilor Curții Constituționale, membrilor Curții de Conturi și altor categorii cu venituri salariale mai ridicate decât cele ale intimaților.
Cu toate acestea, intimaților ( personal salarizat prin nr.OUG 27/2006) nu le-a fost acordat, în mod discriminatoriu, indexarea pentru anul 2007, omisiune care s-a repercutat mai pregnant asupra acestora, deoarece spre deosebire de majoritatea restului personalului bugetar, intimații nu pot obține, datorită incompatibilităților, interdicțiilor și incapacităților legale, alte venituri decât cele salariale, venituri care le-au fost erodate de creșterea indicelui prețurilor de consum, la fel ca și în cazul celorlalte salarii bugetare.
De aceea se va aprecia că în mod corect instanța de fond a constatat existența unei discriminări a intimaților, întrucât nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă a excluderii lor de la plata indexărilor solicitate, deoarece criteriul acordării indexărilor pe anul 2007 este unul și același pentru toate categoriile socioprofesionale plătite de la bugetul de stat - creșterea indicelui prețului de consum și a inflației în anul 2007 față de anul 2006.
Referitor la obligarea la plata către reclamanți a sumelor reprezentând despăgubiri, în valoare reactualizată cu indicele de inflație la data plății, se va considera corectă și sub acest aspect hotărârea primei instanțe, creditorul trebuind să obțină pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, conform art. 1084 cod civil fiind de notorietate faptul că sumele de bani datorate se devalorizează continuu.
Având în vedere situația reținută, Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile promovate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI, ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr.43 din 01.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.06.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red./
Red.
Tehn.2 ex.AA.09.06.09
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
