Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 613

Ședința publică de la 01 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu

JUDECĂTOR 2: Daniela Părău

JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu

Grefier - -

**************************************

La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.58 din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.

Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată după scoaterea acestuia de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul Deciziei Curții Constituționale a României nr.104/2009. În cauză nefiind efectuat niciun act de procedură, instanța constată următoarele:

-sunt declarate două recursuri de către MINISTERUL JUSTIȚIEI și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI FINANȚELOR

- ambele sunt declarate în termen, motivate în termen și scutite legal de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

Din oficiu instanța invocă faptul că instanța de fond s-a pronunțat asupra altei cereri decât cea cu care a fost investită în condițiile în care prin acțiune s-a solicitat plata diferențelor salariale pe baza valorii de referință sectorială, iar instanța de fond s-a pronunțat pe cereri având ca obiect indexări salariale.

Având în vedere că prin motivele de recurs aflate în dosarul ÎCCJ s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța o constată în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursurilor civile de față, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.58/08 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL BACĂU, ca instanță de fond, conform OG nr.75/2008, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL NEAMȚ,CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale.

A fost respinsă ca prescrisă acțiunea pentru perioada 1 octombrie 2004 - 21 martie 2005 și ca nefondată acțiunea pentru perioada 21 martie 2005 - 31 decembrie 2006.

S-a admis acțiunea pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2007.

Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să plătească reclamanților majorările salariale aferente anului 2007, cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007 față de luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007, față de luna martie 2007, cu 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de luna septembrie 2007; sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efectiv.

În motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că prin acțiunea adresată instanței și înregistrată sub nr- de mai sus, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL NEAMȚ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata diferențelor de salariu, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2007 la zi precum și pentru viitor.

În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că OUG nr.177/2002, OUG nr.27/2006 și OG nr.8/2007 care au modificat dispozițiile referitoare la salarizarea magistraților și personalului din cadrul autorității judecătorești prevăzute de Legea nr.50/1996 contravin Constituției, Legii nr.304/2004, Codului muncii și ale Legii privind combaterea discriminării, întrucât au stabilit o altă valoare de referință sectorială de salarizare mai mică decât pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

În acest fel, arată reclamanții, ordonanțele încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzute de Legea nr.24/2000, Legii nr.303/2004 fiind în contradicție cu dispozițiile art.74 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de această lege.

Pârâtul Ministerul Publica formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.S-a susținut că textele de lege invocate de reclamanți se referă la magistrați și nu la personalul auxiliar. Mai mult, a arătat pârâtul că începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.347/2003 care a modificat art.2 din OUG nr.177/2002 nu există temei legal pentru ca îndemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive, îndemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin OUG nr.177/2002, OG nr.32/2005 și OUG nr.27/2006.

Pe excepție s-a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, susținând că reclamanții nu au raporturi de muncă cu Statul Român.

Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța de fond reținut următoarele:

Reclamanții, în calitate de personal auxiliar de specialitate (grefieri și grefieri arhivari) la tribunalul Bacău, au formulat acțiune privind acordarea diferențelor de salarii pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2007 și pentru viitor, rezultate prin aplicarea valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, considerându-se discriminați în raport cu personalul ales și numiți din cadrul autorităților legislative și executive.

Pentru pretențiile vizând perioada 1 octombrie 2004 - 21 martie 2005, în temeiul art.166 alin.1 din Codul muncii, instanța de fond a constatat că acestea sunt prescrise.

Drepturile bănești solicitate pentru perioada 21 martie 2005 - 31 decembrie 2006 se găsesc a fi neîntemeiate.

Reclamanții nu sunt persoane aflate în situații comparabile cu demnitarii publici pentru a cere a se constata încălcarea dispozițiilor art.1 alin.3 din Cap.I al OG nr.137/2000.

Înlăturarea discriminărilor pretinse nu pot fi analizate de instanță, întrucât prin decizia nr.818 din 3 07.2008, Curtea Constituțională s-a stabilit că instanțele nu au competența să analizeze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Cererea de acordare a drepturilor salariale actualizate cu indexările prevăzute pentru anul 2007 s-a constatat a fi întemeiată.

Potrivit art.35 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției,"Drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.

În baza art. 1 din nr.OG 10/2007, în cursul anului 2007, salariile de bază - astfel cum au fost majorate potrivitOrdonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prinLegea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006 - ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit nr.OUG 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, prevăzute în Anexele nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, urmau să fie majorate, în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11 % începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie.

Respectivul act normativ a intrat în vigoare - conform art. 11 alin.1 din Legea 24/2000 R - la data de 5.02.2007 și se aplica conf. art. 32 începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.

Prin urmare, faptul că ulterior - respectiv la 12.03.2007 - art. 35 din nr.OUG 27/2006 a fost abrogat prin art. 1 pct. 17 din Legea nr. 45/2007, nu mai putea împiedica aplicarea dispozițiilor nr.OG 10/2007, referitoare la indexările salariale, și categoriei profesionale în care se regăsesc reclamantele; aceasta întrucât OG10/2007 își producea deja efectele, iar acestea nu mai puteau fi înlăturate ca urmare a garanțiilor oferite de principiul neretroactivității legii civile reglementat de art. 15 alin. 2 din Constituție și de art. 1 din Codul civil, respectiv de principiul drepturilor deja câștigate.

De menționat că în baza acelorași texte legale judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ocupă funcții de demnitate publică numite, precum și Procurorului General al Parchetului de pe lângă aceasta și adjuncților săi-ce figurează în Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 - li s-au acordat în continuare beneficiul respectivelor majorări salariale; pârâtul Ministerul Justiției nu a negat plata către aceste persoane a indexărilor vizate de prezenta acțiune, ci a susținut în întâmpinare doar că nici pentru aceștia nu mai exista alt temei de salarizare decât OUG27/2006. În sprijinul acestei concluzii stă și faptul că deși prin art. 41 lit. c din OUG27/2006 dispozițiile din Legea nr. 154/1998 privitoare la președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii înaltei Curți de Casație și Justiție au fost abrogate, dispozițiile sale se referă exclusiv la salarizarea acestora, respectiv la indemnizația de încadrare brută lunară, valoarea de referință sectorială și coeficienții de multiplicare, nu și la indexările salariale acordate periodic. O interpretare contrară nu ar putea să explice de ce egea nr. 231/2007 de aprobare și modificare a nr.OG 10/2007 a continuat să menționeze categoriile enumerate mai sus ca beneficiare ale indexărilor acordate în anul 2007.

În atare împrejurări, neacordarea indexărilor pe 2007 și reclamanților, deși salarizați ca și persoanele menționate în Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 în baza aceluiași act normativ, respectiv OUG27/2006, are și semnificația unei discriminări în raport de categoriile profesionale beneficiare ale majorărilor salariale precizate mai sus, aflate în situații analoge cu ei. De altfel, este de observat că art. 35 din OUG nr. 27/2006 privea toate categoriile de personal salarizate în baza art. 1 din acest act normativ, inclusiv cele din Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998, care au continuat însă să beneficieze de creșterile salariale prevăzute de nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007.

În raport de acestea, s-a constatat că prin admiterea pretențiilor instanța nu a făcut decât aplicarea actelor normative cu putere de lege referitoare la reclamanți.

Cât privește legitimitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor s-a reținut că aceasta este dată de interpretarea dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.500/2002 modificată, conform cărora sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la arft.1 alin.2. în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite - în colaborare cu cele ale art.19 din același act normativ - ce reglementează rolul Ministerului Economiei și Finanțelor ( alin.1 lit.a,g,i ).

Plata despăgubirilor cuvenite reclamanților se va face în funcție de indicele de inflație, conform art. 1084 Cod civilă, care reglementează dobânda legală. Acest aspect trebuie interpretat nu ca o sancțiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamanții sunt îndreptățiți să o pretindă pentru repararea pierderii suferite. puterii de cumpărare a sumelor datorate cu titlu de despăgubiri nu se poate înlătura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflație, care spre deosebire de dobânda legală, ce se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată, este aplicabilă pentru întreaga perioadă în care sumele datorate nu au fost achitate.

Împotriva acestei sentințe au promovat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Astfel, recurentul Ministerul Justiției a criticat nelegalitatea hotărârii atacate prin prisma art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă invocând în esență următoarele:

O încălcare a atribuțiilor puterii judecătorești prin acordarea unor drepturi salariale neconsacrate normativ; în acest sens s-a făcut trimitere la deciziile 818-821 ale Curții Constituționale care a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor nr.OG137/2000 în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu prevederi create pe cale judiciară.

Instanța de fond a procedat la o greșită aplicare a legii, dreptul revendicat de intimații-reclamanți fiind inclus printre diferențele salariale prevăzute de OG nr.8/2007.

Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat nelegalitatea hotărârii sub aspectul reținerii calității sale procesuale pasive, în contextul în care între acest minister și intimații-reclamanți nu există raporturi juridice de muncă.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța, constată că recursurile sunt întemeiate,însă pentru următoarele motive:

Prin acțiunea introductivă, intimații-reclamanți au solicitat obligarea pârâților la plata diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, conform OUG 123/2004, OG 9/2005, OG nr.3/2006, OG 10/2007, valorii de referință sectorială de 238 lei, 264,7 lei, 297,4 lei, 312 lei, 331 lei, 358 lei, 365 lei, respectiv 405 lei.

Prin dispozitiv, instanța de fond, a obligat pârâții să plătească intimaților-reclamanți majorări salariale, respectiv, indexările aferente anului 2007, în tranșele de 5%, 2%, 11% astfel cum au fost stabilite prin OG 10/2007, OUG 27/2000, aprobată prin Legea 383/2001,modificată prin Legea 154/1998.

Procedând astfel, se reține că instanța de fond s-a pronunțat asupra unei cereri având ca obiect alte drepturi decât cele solicitate de intimații-reclamanți, contrar dispozițiilor art.129 alin.3 Cod procedură civilă.

Având în vedere cele anterior arătate, constatând că în speță sunt incidente dispozițiile art.304 pct.6, art.312 alin.4 Cod procedură civilă, instanța va admite ambele recursuri, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare la secția civilă a Tribunalului Neamț ca instanță de fond, în urma declarării ca neconstituționale a OUG 75/2008 prin decizia nr.104/2009 a Curții Constituționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.58 din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.

Casează sentința civilă nr. 58/08.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU și dispune trimiterea dosarului pentru rejudecare la secția civilă a Tribunalului Neamț.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 01.06.2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red./

Red.

Tehn.3 ex.AA 29.06.2009

Președinte:Liliana Ciobanu
Judecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Bacau