Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1085/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1085
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
La ordine, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.954din1 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, precum și reclamanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 15 iunie 2009 pe rolul Tribunalului Botoșani reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților () și Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți în solidar la plata actualizată a unei despăgubiri egale cu sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculată la salariul brut lunar, începând cu 1 octombrie 2000 - 1 august 2004 și de la 01.03.2009 pe viitor, cu acordarea și a dobânzii legale prevăzută de OG 9/2000, precum și efectuarea cuvenitelor mențiuni cu privire la sporul acordat, în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, a arătat că sporul pentru risc și solicitare neuropsihică a fost prevăzut prin art.47 din Legea nr.50/1996, care a fost abrogat prin nr.OG83 /2000.
Însă această ordonanță emisă de Guvern intră în categoria legilor ordinare și potrivit art. 144 din Constituția României nu ar fi putut să modifice un act normativ organic fiind încălcat principiul ierarhiei actelor juridice și prin raportare la dispozițiile Legii 24/2000 atâta timp cât prin această ordonanță au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență.
Pe de altă, parte conform art. 41 alin. 2 din Constituția României salariații au dreptul la măsuri de protecție socială iar în temeiul art. 53 din același act fundamental exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune în anumite situații, respectiv apărarea securității naționale a ordinii, a sănătății ori a moralei publice etc. Prin urmare, abrogarea dispozițiilor privind sporul de 50 % de risc și suprasolicitare neuropsihică a avut loc cu încălcarea dispozițiilor constituționale și ca urmare aceste drepturi salariale li se cuvin pentru perioadele invocate.
Susținerile reclamantei au fost întemeiate pe Decizia 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art 47 din Legea nr.50/1996 judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Totodată, acesta a arătat că în prezent există grefieri tot din cadrul aceleași instanțe care beneficiază de acest spor întrucât le-a fost recunoscut prin hotărâre irevocabilă și pentru viitor, încât se consideră discriminate față de aceștia care au funcții identice și lucrează la același angajator.
La termenul de judecată 1 iulie 2009, reclamanta a declarat în scris că renunță la judecata pretențiilor privind despăgubirile aferente intervalului 1 octombrie 2000 - 1 august 2004 și 1 ianuarie 2007 - 28 februarie 2009, încât instanța - în temeiul art. 246 Cod procedură civilă - va lua act de voința părților în acest sens.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 475/2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă.
Totodată, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 954 din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- în temeiul art.246 Cod procedură civilă s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru perioadele 1.10.2000-1.08.2004 și 1.01.2007-28.02.2009; a fost respinsă ca rămasă fără obiect excepția prescrierii dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 1.10.2000-1.08.2004, excepție invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B; a fost respinsă ca rămasă fără obiect excepția puterii lucrului judecat invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice B și, pe cale de consecință, respinge acțiunea față de acest pârât; a fost admisă în parte; au fost obligați pârâții: Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani să plătească reclamantei o despăgubire egală cu sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, reprezentând 50% din salariul de bază brut lunar, pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1.03.2009 -1.07.2009 și în continuare,suma urmând a fi actualizată în funcție de indicii de inflație, de la data scadenței până la data plății efective, precum și dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2000 de la data de 12.06.2009 până la data plății efective și a fost obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze în carnetul de muncă ale reclamantei mențiunile de mai sus referitoare la sporul de 50% acordat prin prezenta hotărâre.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de grefieră în cadrul Judecătoriei Botoșani iar prin hotărâri judecătorești i s-a recunoscut dreptul la acordarea sporului de risc și suprasolicitate neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru intervalul 1 octombrie 2000- 1 martie 2009.
Dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești prin art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
Cu privire la acest spor, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Or, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă dezlegarea dată de instanța supremă problemele puse în discuție este obligatorie pentru instanță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, reiterând excepția autorității de lucru judecat, întrucât în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 cod civil și anume tripla identitate de obiect, cauză și părți.
În continuare a arătat recurentul că sporul de 50 % nu mai subzistă începând cu februarie 2007 pentru personalul auxiliar de specialitate, în condițiile în care dispozițiile Legii 50/1996 au fost abrogate în întregime de OG8/2007, noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
A mai arătat că prin obligarea la plata debitului principal actualizat în funcție de cursul monedei naționale, precum și la plata dobânzii aferente acesteia s-ar încălca principiul echității, cât și al îmbogățirii fără justă cauză.
De asemenea, a arătat că, pronunțând această sentință, prima instanță a depășit în mod flagrant limitele puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, dovada fiind decizia Curții Constituționale nr. 838/27.05.2009.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 439 și art. 312 Cod procedură civilă.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinări.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Puterea de lucru judecat este reglementată în art. 1201 Cod civil ca o prezumție legală absolută irefragabilă și în art. 166 Cod civil, ca o excepție de fond peremptorie și absolută.
Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe triplă identitate de părți: de părți, de obiect și de cauză.
La termenul de judecată din data de 1.07.2009 reclamanta a declarat că renunță la judecarea pretențiilor privind despăgubirile aferente intervalului 1.10.2000 - 1.08.2004 și 01.01.2007 - 28.02.2009.
Prin cauză se desemnează situația de fapt calificată juridic.
Această concepție se desprinde pornind de la faptul că art. 112 Cod procedură civilă prevede că, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, trebuie să se arate " motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea".
Or, în speță, se invoca o altă situație de fapt - a discriminării salariale și dispozițiile ce interzic orice fel de discriminare.
Față de aceste considerente, reține Curtea că în mod corect a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Articolul 73 alin. 3 lit. 1 din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Or, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, lege organică iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum mai sus s-a arătat.
Este adevărat că prin decizia nr. 838 din 27 mai 2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
atribuției prevăzute de art. 146 lit. e din Constituție cu efectuarea de către Curtea Constituțională a unui control de legalitate/constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești, transformând Curtea într-o instanță de control judiciar, ar echivala cu o deturnare a dispozițiilor constituționale privind soluționarea conflictelor juridice și o încălcare flagrantă a competenței Curții Constituționale.
Însăși Curtea Constituțională arată în cuprinsul deciziei sus menționate că această decizie pronunțată în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă.
Curtea a statuat și cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, nu este competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice (decizia nr. 988 din 1.10.2008).
Actualizarea în funcție de indicele de inflație acoperă întreg prejudiciul suferit de reclamantă.
Această actualizare se justifică prin necesitatea unei corelații a salariului real cu salariul nominal de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile salariale pretinse și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarei, știut fiind ca funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Se asigură practic recuperarea creanței la valoarea ei reală, inclusiv a pierderilor suferite datorită neexecutării la timp a obligației debitorului.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 312 al. 1 Cod procedură civilă urmează ca instanța să admită recursul și să modifice în parte sentința atacată în sensul că va respinge cererea de acordare a dobânzii legale aferente sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 %.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței nr. 954 din 1 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința nr. 954/01.07.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că respinge cererea acordare a dobânzii legale aferente sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 %.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 21.10.2009
jud.fond:
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
