Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1077/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1077
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1331 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente precum și reclamanții intimați, ta, G, G, Filaret,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția civilă la data de 7.04.2009 și înregistrată sub nr-, reclamanții, G, G, FILARET, reprezentați de Sindicatul Camera S au chemat în judecată pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor S pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2008, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea cererii arată reclamanții că au calitatea de personal contractual în cadrul pârâtei și că, potrivit art.1 din Legea 142/1998 trebuiau să beneficieze de alocații individuale de hrană acordate sub forma tichetelor de masă.
Au mai arătat că, potrivit art.23 din legea 435/2006, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi urmau să beneficieze "lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor".
În drept, reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile art.28 din Legea 54/2003, art.1 din legea 142/1998, ale Legii nr.435/2006, ale Codului muncii și Codului d e procedură civilă.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția prematurității formulării acțiunii cu motivarea că reclamanții nu s-au adresat ordonatorului de credite anterior sesizării instanței așa cum prevede OG 16/2008 aprobată prin Legea 272/2008.
În subsidiar pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât, în conformitate cu Legea 435/2006 prevederile privind salarizarea se aplică începând cu data de 1.01.2007 iar în conformitate cu prevederile OUG 88/2006 și OUG 90/2007 în anii 2007 și 2008 nu se acordă tichete de masă personalului angajat al instituțiilor publice centrale și locale.
Prin sentința nr. 1331/15.06.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția prematurității formulării acțiunii invocată de pîrîtă ca nefondată.
S-a admis în parte acțiunea având ca obiect "drepturi bănești" formulată de reclamanții, G, G, FILARET, - toți reprezentați de Sindicatul Camera S, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților contravaloarea a 20 tichete de masă lunar pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la dată plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, sub aspectul excepției invocate că procedura reglementată de OG 16/2008 se referă la contestațiile în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, pensiilor și altor drepturi, în timp ce prezentul litigiu vizează neacordarea unor drepturi salariale, procedura de soluționare fiind reglementată de art.281 și următoarele din codul muncii care nu impun o procedură prealabilă de competența ordonatorului principal de credite.
Ca urmare, prima instanță a respins excepția prematurității formulării acțiunii ca nefondată.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 142/1998, salariații "pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă", iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, tichetele de masă "se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar".
Aceste dispoziții reglementează doar posibilitatea acordării tichetelor de masă, nefiind suficiente pentru a angaja răspunderea angajatorului pentru neacordarea lor în lipsa unor alte prevederi legale sau a înțelegerii părților.
Prin art. 23 din Legea 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar se prevede însă că, începând cu data intrării în vigoare a legii, respectiv 10.12.2006, personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 tichete de masă, cu excepția pensionarilor.
Cum pârâta nu și-a îndeplinit această obligație față de reclamanți care sunt angajații săi cu contract individual de muncă, acțiunea este în parte întemeiată în conformitate cu art. 269 alin. 1 din codul muncii, respectiv pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007.
Nu poate fi primită însă acțiunea reclamanților pentru acordarea contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 1.01.2008-31.12.2008 întrucât, potrivit art. II din OUG 90/2007, instituțiile publice centrale și locale, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă tichete de masă în anul 2008, neexistând astfel temei juridic pentru încuviințarea pretențiilor reclamanților.
Cât privește apărările pârâtei, prima instanță a reținut că art. 3 din OUG 88/2006 prevede într-adevăr că instituțiile publice centrale și locale, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007.
Legea 435/2006 a fost adoptată însă ulterior OUG 88/2006, având un caracter derogator de la aceasta în sensul prevederilor art. 14 din Legea 24/2000, astfel încât, fără temei susține pârâta că nu se cuvin reclamanților tichete de masă în anul 2007.
De asemenea, prima instanță a înlăturat și apărările pârâtei, în sensul că dispozițiile privind salarizarea din legea 435/2006 ar fi intrat în vigoare la data de 1.01.2007, art.23 din legea 435/2006 prevăzând expres că tichetele de masă se acordă începând cu data intrării în vigoare a legii.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor S, solicitând modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii capătului de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, ca nefondat, iar în subsidiar, a solicitat să se aibă în vedere că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât nu a dispus plata contravalorii a 20 tichete de masă lunar, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte, așa cum s-a solicitat în acțiune.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art. 304 pct. 6, 9 Cod procedură civilă, pârâta a arătat, în esență, că sentința recurată este vădit nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât prima instanță a omis să precizeze că tichetele se acordă corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare parte în intervalul 10.12.2006 - 31.12.2007, precizând că nu toți cei 32 de reclamanți au lucrat în această perioadă.
Recurenta a arătat pentru fiecare reclamant în parte perioada efectiv lucrată în intervalul 10.12.2006 - 31.12.2007, precizând că reclamanților, și nu li se cuvine plata contravalorii a 20 tichete de masă lunar pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007, întrucât reclamanții, și au fost angajați în cursul anului 2007, reclamanta nu a fost angajată în această perioadă, iar reclamanta nu a lucrat în această perioadă.
Recurenta a mai arătat că reclamanții au solicitat în acțiune să li se acorde c/valoarea a câte 20 tichete de masă lunar, corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare în parte, dar în mod greșit instanța a acordat mai mult decât s-a cerut.
De asemenea, recurenta a arătat că fără temei prima instanță a reținut că pârâta angajatoare nu și-a îndeplinit obligația de plată față de reclamanți, ignorând faptul că reclamanții sunt angajați cu contract individual de muncă, încheiat pe o perioadă determinată, în condiții expres prevăzute de lege. A precizat că cei 32 membri de sindicat - reclamanți fac parte dintr-o categorie aparte de personal contractual și anume personal angajat pe o perioadă determinată și întrucât nu au existat surse de finanțare suficiente pentru acordarea în plus față de salariu și a bonurilor de masă, nu se justifică acordarea tichetelor de masă. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații "pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă", iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, tichetele de masă "se acordă în limitele prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale"
Recurenta a precizat că nu există posibilitatea acordării tichetelor de masă în raport cu art. III al nr.OUG 88/2006: "Instituțiile publice centrale și locale, așa cum au fost definite prin Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2001, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare.nu acordă tichete de masă în anul 2007". Sunt exceptate de la prevederile acestei ordonanțe doar instituțiile finanțate integral din venituri proprii, or din formularea cuprinsă în art. 23 din Legea nr. 435/2006, unitățile sanitar-veterinare publice sunt finanțate din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, deci nu se înscriu în acea unică excepție reglementată de OUG nr. 88/2006 și ca atare nu se pot acorda tichete de masă în anul 2007.
În ceea ce privește drepturile aferente anului 2006, recurenta a arătat că Legea nr. 435/2006 reglementează salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar începând cu 01.01.2007, întrucât potrivit art. 2 din actul normativ sus-menționat "Sistemul de salarizare a medicilor veterinari, precum și a personalului din sistemul sanitar - veterinar are în vedere următoarele obiective: a) crearea premiselor pentru implementarea, începând cu anul 2007, sistemului unitar de salarizare a personalului din sistemul sanitar - veterinar de stat. Așadar, acordarea tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 435/2006, inclusiv a tichetelor de masă, se va face începând cu anul 2007, prin urmare recurenta a considerat neîntemeiată acordarea tichetelor de masă în anul 2006.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 6, 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la faptul că în mod eronat Tribunalul Suceavaa acordat tuturor reclamanților o despăgubire egală cu contravaloarea a 20 de tichete de masă lunare, omițând să precizeze că tichetele se acordă corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare parte în intervalul 10.12.2006 - 31.12.2007, Curtea îl constată ca fiind întemeiat.
Astfel, având în vedere faptul că nu toți dintre cei 32 de reclamanți au lucrat în perioada 10.12.2006 - 31.12.2007 în cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor S, nu tuturor li se cuvine contravaloarea a 20 de tichete lunar.
Prin urmare, prima instanță trebuia să o oblige pe pârâtă să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs, Curtea constată următoarele:
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea 142/1998, salariații "pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă", iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, tichetele de masă "se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar".
Însă, art. 23 din Legea nr. 435 din 27 noiembrie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar, prevede că "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor."
Prin urmare, în timp ce dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea 142/1998 reglementează doar posibilitatea acordării tichetelor de masă, nefiind suficiente pentru a angaja răspunderea angajatorului pentru neacordarea lor în lipsa unor alte prevederi legale sau a înțelegerii părților, art. 23 din Legea nr. 435 din 27 noiembrie 2006 nu reglementează doar posibilitatea acordării tichetelor de masă și nu condiționează acordarea lor de prevederile bugetului se stat sau ale bugetelor locale, ci impune acordarea tichetelor de masă începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, nicidecum începând cu anul 2007 cum susține recurenta.
Or, în speță, pârâta recurentă nu și-a îndeplinit această obligație față de reclamanții intimați, care sunt angajații săi cu contract individual de muncă, astfel încât în mod corect prima instanță a reținut că acțiunea este în parte întemeiată în conformitate cu art. 269 alin. 1 din codul muncii, respectiv în ceea ce privește acordarea tichetelor de masă pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007.
Deși pârâta recurentă a invocat dispozițiile nr.OUG 88/2006, care prevede la art. 3 că instituțiile publice centrale și locale, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007, Curtea constată că în speță sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 435/27.11.2006, care a fost adoptată ulterior ordonanței sus-menționate, având un caracter derogator de la aceasta în sensul prevederilor art. 14 din Legea 24/2000.
Astfel, art. 14 din Legea nr. 24 din 27 martie privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că:
"(1) O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.
(2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie.
(3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri."
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 al. 1, 2 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că o va obliga pe pârâtă să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte, urmând să mențină celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1331 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâta să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 10.12.2006 - 31.12.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex. 29.10.2009
jud.fond:,
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
