Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1652/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Drepturi salariale -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1652

Ședința publică din 15 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela

JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 3: Frunză

Grefier

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 966 din 28 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).

La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reclamanta intimată și reprezentanții pârâților intimați Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin acțiunea adresată Curții de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr- și înregistrată la data de 20.01.2009, reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL SUCEAVA și CURTEA DE APEL SUCEAVA, a solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.02.2007 - 1.07.2007, plata reactualizată la zi a sumelor cuvenite la data plăților efective, avându-se în vedere indicele de inflație, precum și indexările semestriale cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de către Comisia Națională pentru Statistică, potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, cu obligarea de a face mențiunile cu privire la aceste sume în cartea de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în intervalul pentru care formulează prezenta acțiune, a avut și are calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Suceava.

Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.

În mod similar, prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit, prin art. 231, ca "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, judecătorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, aplicarea acestui spor fiind stabilită și pentru personalul e execuție de specialitate, conform Legii nr. 126 /2000, de aprobare a nr.OG 55/1997.

În temeiul art. 107 alin. 3 din Constituția publicată în nr. 233 / 22.11.1991 (actualul art. 108 din Constituția revizuită, publicată in nr. 767/31.10.2003)" rdon anțele se emit n temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și con ițiile prevăzute e aceasta". Ori, prin Legea nr. 125/14 iulie 2000, publicată n Monitorul cial 33 1/17 iulie 2000, Guvernul a fost abilitat să emită anumite ordonanțe în unele domenii de activitate expres prevăzute în art. 1. Astfel, in domeniul salarizării, conform celor expres specificate la art. 1 lit. Q pct. 1, s-a acordat abilitarea de modificare și completare a Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, fără a se face referire la vreo abrogare. Abilitatea de abrogare a unor acte normative a fost acordată în mod expres doar atunci când legiuitorul și-a exprimat această opțiune (ex: art. 1 lit. pct. 3, care privește abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente in grupele I, II sau III de muncă).

În temeiul legii de abilitare enunțată a fost emisă nr.OG 83 din 29 august 2000, publicată in nr.425/1.09.2000care, așa cum o definește și titlul, doar a modificat și completat Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar din sistemul justiției.

Din analiza Legii nr.125/2000privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, dar și a titlului nr.OG83/2000nu rezultă nici o investire pentru abrogarea unor dispoziții legale, fiind încălcate atât dispozițiile art. 108 din Constituție, dar și textul lit. Q pct. 1 din Legea nr.125/2000.Mai mult, se constată că, fără a fi abilitat de a modifica dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților - asistenți și ale celorlalte categorii de personal, la care, prin Legea nr.125/2000,nu se face nici o referire, au fost abrogate nelegal unele dispoziții ale acestei legi, respectiv dispozițiile art. 2, 6, 12, 121, 13, 131, 231, deși, în mod surprinzător, prin Legea nr. 126 din 17 iulie 2000, fost aprobată nr.OG 55/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 pentru salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, acordându-se același spor magistraților asistenți și personalului de execuție.

Pe de altă parte, la emiterea nr.OG83/2000privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele utorității judecătorești, prin care s-a dispus și abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, au fost încălcate nu numai dispozițiile legale din legea fundamen ală și legea de abilitare nr.125/2000,dar și dispozițiile legale stabilite prin Legea nr.24/2000privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative obligatorii, conform art. 3, la elaborarea proiectelor de lege, la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu astfel e atribuții, dar și a dispozițiilor art. 4, referitoare la ierarhia actelor normative, fără a se putea depăși limitele e competență instituite prin - n ct normativ i nici nu se poate contraveni principiilor și dis zițiilor acestuia.

Potrivit Legii. 24/2 000, modificarea, completarea sau abrogarea sunt enimente gis lati e ca e pot interveni după intrarea n oare a nui act normativ și sunt reg em ent te în mod di tinct.

Pr n urmare, prin art. 1 pct. 42 in..OG 8 3/2000 pentru modificarea și completarea Legii. 5 0 /1996, au fo t ncă lc te atât nor ele legale de principiu referitoare a legarea legislativă, dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, ar și is poziții de ehnica egislativă, așa cum au fost stabilite prin Legea nr. 24 / 2 0 00. Ori, încălcarea acestor norme nu poate i acoperită prin Legea nr. 334 / 20 01, din mom ent ce aceasta se refera doar la modificările și com plet ăr le Le i nr. 50 / 1 996.

În acest sens s-a pron nțat și stanța emă, are, admițând recursul în nteresul legii, referitor la ap icarea is po zițiilor art. 33 di n Legea nr. 50 / 1996, în raport cu pre. art. 1 pct. 32 in.OG nr. 83 /2000,. 50 in nr.OUG 177 / 2002 și art. 6 din nr.OUG 1 60/2000 u privire a ac area sporului e ve chime, a hotărât că acesta nu a fost abr gat, arg mentând că " tabilirea ind mni ației lunare ca unică for ă e emu erare u ate lătura un dr pt cu racter general obâ it prin vec mea în că, din moment ce valoarea procentuală a care se referă nu a fost înlă ă ri -o dispoziție expresă a eg ii, adoptată în forma impusă prin rme e de tehnică legislativă stabilite prin egea nr. 2 4 /2000".

Înlăturarea acestui drept ar contraveni i dis po ziț iilo r art. 49 (actualul art. 5 3 din Constituția revizuită) privind caz rile în care e fi restrânsă acordarea unui dr pt, dar și preve erile art. 1 in rotocolul Adiți nal nr. 1 la Con enția uropeană a Drepturilor Omului.

ri, prin eliminarea dăr ii un i por stabilit in le, printr- n act ormativ de nivel inferior unei legi rganice, cu încălcarea rmel r e tehnică legisla ivă, situație constatată pr tr-o izie de speță a nstan ei su pr me, respectiv decizia XXXVI/7. 0 5. 2 007, blicată în... 715/ 23. 10.2 007, în co ndițiile în care, atât activita ea gistraților, cât și a pers na lui auxi iar, se esfăș oară în condiții e risc, stres și suprasolicita e, sunt încăl e revederile p. ar. 1 in Protoc lul Adiționa l nr. 1 la nvenție, așa încât, iminarea menți nată nu este justificată în mod legal, obiectiv sau rez on il, ind co ntrară legislației interne și internaționale.

i mult decât atât, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin dec izia nr. 21/1 0.0 3.2008, a admis recursul n interesul le ii declarat e l eneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, st tuând că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul special de specialitate din cadrul instanțelor au dreptul la un spor de 50% pentru sc și suprasolicitare neurops hic, cal ulat la indemnizația brută nară, espectiv ala iul de bază brut lunar și după intrar a n oare a..OG nr. 83/2000, aprobată prin Le ea nr. 334 /2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 19 din Le a nr. 500 /2002 pr ivind finan țee publice, Ministerul Economiei și Finanțelor ordon ează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Gu ernului cu pri ire a sistemul bu etar și nume: pre ăt a proiectelor legilor bugetare anuale, ale le gilor de rectificare și ale ilor pri ind aprobarea contului general anual de ecuție, iar po ri it ar 3 al. 1 pct. 2 din HG208 /2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care e a atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul egi e ctificare a bugetului de stat, operand rectificările corespunzătoare.

În psa aprobă ii legii rectificării bugetului cu umele nece are și ntar i cu onduri a conturilor Ministe ului Justiției de tre Min is rul Economiei și Finanțelor, el dintâi ar fi practic în mposib tate să e umele a cae ar i oblig t prin sentința ce se a pronunța.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea pretențiilor formulate de reclamantă, cu motivarea că, prin art. 30 din nr.OG 8/2007, se prevede că, la data intrării în vigoare a acesteia, se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Recursul în interesul legii, soluționat prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a, a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, în raport cu prevederile art. 1 pct. 42 din nr.OUG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că nu are calitate de ordonator principal de credite, obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava. A mai susținut că, raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.

Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 145 din 19 februarie 2009, declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava - Secția civilă, conform deciziei nr. 104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. I și II din nr.OUG 75/2008.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 10 martie 2009, sub nr-.

Prin sentința nr. 966 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Suceava - secția civilă admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.

A admis acțiunea având ca obiect "drepturi bănești" privind pe reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL SUCEAVA și CURTEA DE APEL SUCEAVA.

A obligat pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, actualizate cu indicele de inflație de la data efectuării plății, aferent perioadei 1.02.2007 - 1.07.2007.

A obligat pârâtul Tribunalul Suceava să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul prevederilor art. 137 din Codul d e procedură civilă, a reținut că aceasta este întemeiată, pentru următoarele:

Prin art. 282 din Codul muncii, sunt desemnate persoanele fizice și juridice ce pot fi părți în conflictele de muncă.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu se înscrie în categoria acestor persoane, întrucât, între ele și reclamanți nu există un raport juridic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturile și obligațiile numai pentru angajator și salariat.

Referitor la fondul cauzei, instanța a avut în vedere că, problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.

În dispozitivul acestei decizii s-a reținut că ".judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (.) și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".

Față de conținutul acestui dispozitiv, instanța nu a reținut punctul de vedere expus de pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare.

Față de cele de mai sus, instanța a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, actualizate cu indicele de inflație, de la data efectuării plății, aferent perioadei 1.02.2007 - 1.07.2007.

Față de prevederile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, pârâtul Tribunalul Suceavaa fost obligat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei cu privire la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut, potrivit perioadelor lucrate.

Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând să se constate că pretențiile intimatei-reclamante, personal auxiliar de specialitate, sunt neîntemeiate, iar sentința atacată este vădit nelegală și dată cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești.

În motivarea acestei căi de atac, recurentul a arătat, în esență, că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece instanța de fond a admis în mod greșit cererea prin care se solicită acordarea sporului de 50% pentru personalul auxiliar de specialitate, începând din februarie 2007.

Astfel, recurentul a arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin art. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.

Prin Decizia nr. 21/10.03.2008, instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.

Din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, nr.OG 8/24.01.2007, care la art. 30 prevede că la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Prin urmare, recurentul a apreciat că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, în condițiile în care dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar au fost abrogate în întregime, iar recursul în interesul legii soluționat prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, în raport cu prevederile art. 1 pct. 42 din OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Înalta Curtea constatat doar că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și art. 312 Cod procedură civilă.

Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.

Potrivit disp. art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.

Art. 73 alin. 3 lit. l din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.

Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).

De asemenea, Curtea reține că potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.

Or, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești - lege organică, iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum s-a arătat mai sus.

Față de cele reținute, Curtea nu va reține punctul de vedere expus de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, în sensul că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007.

Atât timp cât problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, nu se poate reține că sentința recurată este dată cu aplicarea greșită a legii și nici că este dată cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței nr. 966 din 28 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

ptr.jud.-, aflată în,

semnează președintele instanței,

Red.

Tehnored.

Ex.2

Jud.fond:;

12.01.2010

Președinte:Mitrea Muntean Daniela
Judecători:Mitrea Muntean Daniela, Bratu Ileana, Frunză

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1652/2009. Curtea de Apel Suceava