Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 6/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6/2009
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan vicepreședinte Curtea de
Apel
- - - - JUDECĂTOR 2: Manuela
- - președinte secție
- asistent judiciar
- asistent judiciar
- grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, -, -, și C în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA și în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Completul s-a constituit ca urmare a împrejurării că completul inițial investit cu soluționarea cauzei nu a putut ajunge la aceeași opinie conform art.257 alin.3 Cod procedură civilă.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință de la același termen care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub nr- reclamanții, -, -, și C au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Alba la plata în solidar a despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A pct.6-13, corespunzător funcțiilor exercitate de reclamanți, începând cu datele de:
-05.05.2006 pentru reclamanta
-01.09.2006 pentru reclamanta
-13.12.2007 pentru reclamanții -, C, la zi și în continuare, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
S-a mai solicitat obligarea pârâtei Curtea de Apel la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt magistrați - judecători în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
Deși prin adoptarea OUG nr. 27/2006 s-a urmărit salarizarea magistraților în raport de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal, prin art. 11 din ordonanță se prevede o salarizare preferențială și discriminatorie a procurorilor din cadrul DIICOT și DNA, potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. critic 6-13 de la litera A din Anexa ordonanței.
Printr-o atare modalitate de salarizare este încălcat principiul egalității cetățenilor în fața legii și a nediscriminării prevăzute în art. 16 alin. 1 din Constituția României.
Folosirea drept criteriu de diferențiere salarială pentru magistrați a apartenenței acestora la anumite segmente restrânse de realizare a justiției este nejustificată și inechitabilă.
Au fost depuse acte din care rezultă numirea în funcția de judecător și data numirii.
CNCD a depus punctul său de vedere(filele18-22).
Reclamanta a depus precizare de acțiune prin care a introdus doi noi pârâți - Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj N urmând ca acestea să fie obligate la plata pretențiilor solicitate pe perioada 05.05.2006-01.01.2008 și efectuarea cuvenitelor mențiuni, deoarece doar ulterior acestei date a fost numită la udecătoria Alba Iulia. Și-a menținut acțiunea față de pârâții inițiali pentru restul perioadei.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că OG nr. 137/2000 se referă la drepturile recunoscute de lege, exercitarea acestor drepturi vizând modul de aplicare a unor dispoziții legale ce instituie acele drepturi, iar nu examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
Se apreciază că dispozițiile referitoare la salarizarea procurorilor din cadrul DNA și DIICOT prin raportare la salarizarea judecătorilor de la tribunale nu sunt discriminatorii. Cele două direcții sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și, ca atare, salarizarea procurorilor ce își desfășoară activitatea în cadrul DNA și DIICOT trebuie să fie identică cu cea a procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 acestor procurori s-a făcut avându-se în vedere nu criteriul cauzelor instrumentate, ci criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează, în acord cu dispozițiile art. 3 din OUG nr. 27/2006 și ale alin. 1 din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată împotriva sa pentru lipsa calității procesuale pasive deoarece nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici vreo atribuție în materia salarizării judecătorilor.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a lipsei calității procesuale pasive, în sensul respingerii sale, având în vedere că pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite, face propuneri pentru fundamentarea bugetelor instanțelor și asigură plata efectivă a drepturilor salariale.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei reține următoarele:
Reclamanții au în prezent calitatea profesională de magistrați, judecători, în cadrul Judecătoriei Alba Iulia, reclamanta având aceeași calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Gherla, județul C pe perioada 05.05.2006-31.12.2007.
Prin acțiunea de față aceștia solicită repararea prejudiciului suferit ca urmare a discriminării salariale la care sunt supuși în raport de magistrații procurori care funcționează în cadrul DNA și DIICOT, ambele direcții fiind structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Astfel, procurorii care activează în cadrul acestor două direcții, prin simplul fapt al nominalizării - pe bază de interviu - și nu al susținerii unui examen de promovare, fără respectarea condițiilor impuse tuturor celorlalți magistrați referitoare la vechime, beneficiază de salarii corespunzătoare procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, deși nu îndeplinesc condițiile legale prevăzute pentru a accede în aceste funcții (examen și vechime). Sunt frecvente situațiile în care un procuror cu grad de judecătorie este plătit la fel ca și procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, doar pentru că activează în una din cele două direcții menționate, care sunt structuri ale Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
discriminarea salarială a magistraților care activează în cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel, față de anumiți magistrații, a mai făcut obiectul unor acțiuni în justiție.
Astfel, acordarea sporului de 30% și apoi de 40% din indemnizația brută lunară (denumit și sporul anticorupție) numai judecătorilor și procurorilor care erau implicați în soluționarea cauzelor privind infracțiunile de corupție a generat un val de acțiuni în rândul magistraților, soluțiile divergente pronunțate de către instanțe determinând ÎCCJ să pronunțe decizia în interesul legii nr. VI/2007 prin care a stabilit că sporul "anticorupție" se cuvine tuturor magistraților.
Pentru a pronunța această decizie ÎCCJ a reținut că "s-a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fata legii, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru munca egală, instituit prin art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În reglementarea anterioară, criteriul pe baza căruia s-a făcut aceasta distincție, în acordarea drepturilor salariale menționate, l-a reprezentat doar luarea în considerare a naturii unor cauze pe care o parte dintre procurori și judecători erau desemnați să le soluționeze pe un anumit parcurs al carierei lor, ceea ce nu a avut justificare atât timp cât specificul atribuțiilor de ansamblu pe care le au toți magistrații din parchete și instanțele judecătorești în întregul lor, procurori, judecători și magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică echivalentă, precum și risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu.
Opinia potrivit căreia prevederile legale care au creat această diferențiere nu ar fi discriminatorie ignora nu numai dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, pe cele ale art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora "toți oamenii au dreptul, fără nicio discriminare, la salariu egal pentru munca egală", precum și pe cele ale art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum s-a făcut referire la acestea, dar și dispozițiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății.
Îndeplinirea cerinței de îmbunătățire substanțială a actului de înfăptuire a justiției, care impune criterii noi de competență și performanță pentru toate categoriile de magistrați, nu ar putea fi asigurată în condiții de inegalitate de tratament salarial în cadrul acestor categorii, determinate de o apreciere diferită a implicării magistraților și a responsabilității lor în înfăptuirea actului de justiție.
Mai mult, folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată și un risc deosebit, nu se poate justifica atât timp cât varietatea infinită a situațiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi și a tipului de reacție necesară pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile la care s-a făcut referire.
Rezultă, deci, că distincția ce se face, ținându-se seama de apartenența magistraților la categoria celor implicați în soluționarea cazurilor privind faptele de corupție sau de criminalitate organizată și de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhicaeste lipsită de justificare obiectivăși rezonabilă, fiind astfel discriminatorieîn sensul art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și al art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat, cu toate particularitățile lui specifice.
.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică, implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire,de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui sporîn perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare".
După cum se poate observa considerentele pe care și-a întemeiat ÎCCJ soluția în cadrul recursului în interesul legii își păstrează pe deplin aplicabilitatea în speță, deoarece și în acest caz este vorba de o diferențiere salarială lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă pentru magistrați, bazată pe simpla apartenență a unor procurori la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată și un risc deosebit. ÎCCJ a menționat clar că ceilalți magistrați - și care reprezintă majoritatea - se întâlnesc cu situații ce presupun eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile legale menționate de către reclamanți, astfel că diferențierea salarială este discriminatorie.
Totodată ÎCCJ a stabilit în decizia menționată că respectarea dreptului la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică și obligația autorității de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați care a fost astfel discriminată.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează a admite acțiunea civilă, astfel cum a fost precizată de reclamanta și va dispune obligarea pârâților în solidar la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A pct.6-13 din nr.OUG27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți până la zi și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Actualizarea acestor sume se impune a fi acordată pentru a asigura reclamanților repararea integrală a prejudiciului cauzat prin neacordarea acestor sume pe perioada în discuție, deoarece unul din principiile care guvernează răspunderea civilă este și cel al reparării integrale a prejudiciului.
Reclamanții au mai solicitat și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Evoluția profesională a salariaților este menționată, inclusiv în ceea ce privește creșterile salariale, în carnetele de muncă. Obligația efectuării acestor mențiuni revine operatorului desemnat de lege, care în acest caz este Curtea de APEL ALBA IULIA, iar pe perioada 05.05.2006-31.12.2007 - numai în ceea ce o privește pe reclamanta - Curtea de Apel Cluj N.
Pentru considerentele menționate, Curtea va admite acțiunea cu soluționarea căreia a fost investită.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, astfel că nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, -, C cu.procesual ales în A I, P-ța -, nr.24, jud. A împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Alba cu sediul în A I, P-ța -, nr.24, jud.A, Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, P-ța -, nr.1 jud.A, Tribunalul Cluj cu sediul în C-N, Calea, nr.2-4, jud.C, Curtea de Apel Cluj N cu sediul în C N, P-ța - cel M, nr.1 jud.C și în contradictoriu cu cu sediul în B, P-ța -, nr.1-3, sector 1 și în consecință:
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Alba să plătească, în solidar, reclamanților drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A pct.6-13 din OUG27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate, începând cu data de:
-01.01.2008 pentru reclamanta
-01.09.2006 pentru reclamanta
-13.12.2007 pentru reclamanții -, C, sume ce vor fi achitate până la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Cluj să plătească, în solidar, reclamantei drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în OUG27/2006, Anexa I lit.A pct.6-13 pe perioada 05.05.2006 - 31.12.2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de Apel Cluj N să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08.01.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Cu opinie separată în
sensul respingerii acțiunii
Asistenți judiciari,
Grefier,
-
Red.M/19.01.2009
Tehnored. 16 ex
Motivarea opiniei separate:
Opiniem pentru soluția de respingere a acțiunii pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de judecători.
Actul normativ care reglementează statutul acestei categorii socio - profesionale este Legea 303/2004 statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Salarizarea judecătorilor a fost reglementată începând cu 10 04 2006 de dispozițiile OUG27/2006
Potrivit dispozițiilor OUG27/2006 drepturile salariale ale judecătorilor se stabilesc astfel:
OUG 27/2006
Art. 3 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
În ceea ce privește Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acestea sunt structuri integrate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ceea ce privește salarizarea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acesta este reglementată OUG 26/2007:
" Art. 11 - (1) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6 - 13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii."
Criteriile de la 6la 13 din anexă se referă la salarizarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile referitoare la salarizarea personalului din cadrul acestor structuri își au justificarea în faptul că, potrivit legii, ele sunt integrate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Față de aceste dispoziții legale rezultă că modul de salarizare a magistraților care funcționează în cele două structuri specializate respectă dispozițiile generale cuprinse în legile de salarizare ale magistraților, potrivit cărora, salarizarea se face printre altele și în raport cu nivelul instanței. Întru-cât cele două structuri au alt nivel de instanță decât instanța la care funcționează reclamanții este legal ca aceștia să beneficieze și de o altă salarizare. Dealtfel reclamanții nu au contestat dreptul legiuitorului de a stabili drepturile salariale în raport cu nivelul instanței.
În ceea ce privește aspectele legate de modul de selectare a personalului în cadrul acestor structuri, de consecvența legiuitorului în privința criteriilor de numire și promovare prin raportare la principiile generale ce guvernează această materie în întregul sistem judiciar, acestea nu pot face obiectul prezentei cauze, care vizează doar aspecte de ordin pecuniar.
Față de cele ce preced opiniem că cererea reclamanților este nefondată și se impunea a fi respinsă.
Președinte,
- -
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 8 ianuarie 2009
Președinte: - - - vicepreședinte
Curtea de Apel
- - - - judecător
- asistent judiciar
- asistent judiciar
- - grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, -, -, și C în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA și în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că pârâtul Ministerul Justiției a înregistrat la dosar întâmpinare la data de 24.11.2008.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat Instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
În deliberare se constată că membrii completului de judecată nu pot ajunge la aceeași opinie, motiv pentru care potrivit art.257 alin.1 Cod procedură civilă cauza se va judeca, azi 8.01.2009, în complet de divergență,
Pentru aceste motive,
DISPUNE
Reluarea dezbaterilor, conform art.257 alin.3 Cod procedură civilă, azi data de 8.01.2009 și judecarea cauzei în complet de divergență, prin includerea judecătorului - în compunerea completului.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
Grefier,
-
Președinte:Alina Lodoabă Monica Maria MureșanJudecători:Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan, Manuela
