Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 10/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 10/2009
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan vicepreședinte Curtea de
Apel
- - - - JUDECĂTOR 2: Mihai
- - asistent judiciar
- asistent judiciar
- grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Economiei și Finanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului H pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că reclamanții au înregistrat la dosar la data de 19.12.2008 respectiv 08.01.2009 adeverințe cu care fac dovada calității procesuale active.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Reprezentantul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pe cale de excepție ca inadmisibilă precum și pentru lipsa calității procesuale pasive a acestei părți, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub nr- reclamanții, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se recunoască discriminarea și să se calculeze și plătească drepturile reprezentând sporul de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 15.08.2006 pentru reclamanta, respectiv 1.08.2008 pentru reclamanții și și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, precum și pe viitor, cu obligarea pârâților la plata dobânzii legale și la indexarea sumelor datorate, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Hunedoara.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase trebuie să se acorde sporul solicitat prin acțiune, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Expunerea la pericol rezultă și din formularea art. 77 din Legea nr. 303/2004.
Conform art. 40 din CCM la nivel național sporul de periculozitate se diferențiază de sporul pentru condiții nocive.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că această instituție nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale magistraților.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că art. 7 din OUG nr. 27/2006 stabilește că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Din interpretarea textului de lege rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize se specialitate a existenței unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta.
Se mai face referire la deciziile nr. 818-821 din 2008 ale Curții Constituționale pentru a justifica soluția de respingere a acțiunii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că între reclamanți și pârât nu există nici un raport juridic.
Reclamanții au depus acte din care rezultă calitatea de judecători și data numirii.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unui raport juridic obligațional între reclamanți și pârâții pe care înțeleg să-i cheme în judecată, raport care poate decurge fie din pretenția supusă judecății, fie dintr-o prevedere legală.
În speță, între reclamanți și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici un raport juridic, obligațional sau de altă natură, și pe de altă parte, reclamanții nu au formulat vreo pretenție în contradictoriu cu această parte. În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul este întemeiată și urmează a fi admisă.
Este însă neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, având în vedere că aceasta are atribuții legale în ceea ce privește fundamentarea bugetului și plata drepturilor salariale ale magistraților judecători, atribuții pe care le exercită în calitate de ordonator secundar de credite.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, reține următoarele:
Reclamanții, judecători în cadrul Judecătoriei Hunedoara, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, acțiunea formulată de reclamanții fiind nefondată, Curtea urmează a dispune respingerea acesteia.
În urma admiterii excepției invocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestuia va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, și toți cu domiciliul procesual ales la sediul Judecătoriei Hunedoara,-, județul H împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Hunedoara cu sediul în D,-, județul H și Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, P-ța - -, nr.1, județul
Respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5 ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
-
Grefier,
-
Red.M/19.01.2009
Tehnored. 9 ex.
Președinte:Alina Lodoabă Monica Maria MureșanJudecători:Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan, Mihai
