Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 772/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 772
Ședința publică de la 13 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău
JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu Liliana Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 94/20.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat pentru recurenți, lipsă fiind părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- în cauză nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Avocat depune la dosar împuternicirea avocațială și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului recurenților.
Avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, considerând că prima instanță a făcut o greșită aplicare unor decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Urmează a se lua act că nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 94 din 20 oct. 2008 Curții de APEL BACĂU pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect calcul drepturi salariale.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță reținut, în esență, că prin cererea introductivă, reclamanții au chemat în judecată pârâții pentru a fi obligați să le calculeze și să le plătească drepturile salariale reprezentând diferențele dintre salariul la care au dreptul grefierii de ședință, grefierii documentariști și grefierii statisticieni și salariile plătite în prezent, începând cu data de 20 aprilie 2005 și pentru viitor.
S-a reținut că reclamanții sunt grefieri arhivari la Judecătoria Moinești și că aceștia au solicitat drepturi salariale și nu despăgubiri materiale ca urmare existenței unei discriminări, situație în care s-a considerat că în cauză își găsesc aplicabilitate deciziile nr. 818, 819,820 și 821 pronunțate de Curtea Constituțională, potrivit cărora instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
În motivarea recursului se arată, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât, instanța nu a analizat în profunzime cererea reclamanților care, potrivit art. 27 al.1 din OG nr. 137 /2000, au dreptul să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare sau anularea situației create prin discriminare.
Susțin recurenții că dispozițiile Codului Muncii interzic discriminarea în raporturile de muncă și că nu se justifică o diferențiere de tratament privind salarizarea între grefierii arhivari și registratori și ceilalți grefieri.
Arată că instanța nu a cercetat existența sau inexistența discriminării prin neacordarea coeficientului de salarizare aferent corpului profesional al grefierilor cu studii medii, în raport de alte categorii socio-profesionale, neținând seama de dispozițiile Directivei 2000/EC/78 coroborat cu cele ale Legii nr. 567/2004 și ale nr.OG 137/2000, prin prisma cărora discriminarea este evidentă, neexistând o justificare obiectivă și rezonabilă pentru toți ceilalți grefieri.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Recurenții îndeplinesc funcția de grefieri-arhivari la Judecătoria Moinești.
Aceștia și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile normative prevăzute de OG137/2000 republicată, referitoare la existența unor fapte de discriminare în raport de alte categorii de grefieri respectiv grefierii de ședință, grefierii statisticieni și informaticieni.
În raport de acest aspect se va reține că prin Decizia nr.819 din 3 iulie 2008 Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.1 al.2, art.2 și art.27 din nr.OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Această decizie este obligatorie pentru instanțe, situație în care discriminarea întemeiată pe dispozițiile legale constatate a fi neconstituționale, nu mai poate fi analizat de instanță.
Poate fi însă, analizată situația de discriminare invocată de reclamanți în raport de normele europene în materie, respectiv art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminării,principiului nediscriminării fiind înscris în toate tratatele și documentele internaționale de protecție a drepturilor omului.
În cauză reclamanții au invocat faptul că nu au primit drepturi salariale la nivelul celor acordate grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști a grefierilor statisticieni considerând că au fost discriminați în raport de aceștia.
Se va aprecia, însă că în cauză nu poate fi vorba de existența unei discriminări între reclamanți care au calitatea de grefieri arhivari și celelalte categorii de grefieri invocate, deoarece situațiile în discuție trebuie să fie comparabile. Or, în cauză categoriile de salariați sunt diferite, desfășurând activitate în alte condiții, având atribuții diferite, nefiind în discuție situații similare sau măcar comparabile între reclamanți și celelalte categorii de grefieri.
Diferența de tratament aplicată, devine discriminare în sensul art.14 din Convenție numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoge și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
În considerarea celor reținute anterior, Curtea de Apel în baza art. 304 indice 1 cod procedură civila, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 94/20.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red.dec. /15.07.
tehnored./2 ex./15.07.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu Liliana Ciobanu
