Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 987/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 987
Ședința publică din 7 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier C -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană, cu sediul în mun. B,-, județul B, prin reprezentanții lor legali, împotriva sentinței nr. 26 din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, reprezentanții pârâților intimați Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și reclamanții intimați:, -, -, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Curții de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și înregistrată la data de 8.08.2008, reclamanții, -, -, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea Consiliului Na ț ional pentru Combaterea Discriminării, prin care au solicitat ca instan ț a să dispună obligarea pârâ ț ilor Ministerul Justi ț iei, Tribunalul Boto șani și Curtea de APEL SUCEAVA, în solidar, la calcularea ș i la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri echivalente cu diferen ț ele de drepturi salariale, reprezentând sporul de confiden ț ialitate de 15% din indemniza ția de încadrare lunară brută pentru perioada 01.07.2005 la zi ș i pe viitor, obligarea pârâ ților ș i la plata sumelor reprezentând actualizarea în func ț ie de indicele de infla ț ie de la data scaden ței ș i până la data efectuării plă ții, cât și la data punerii în întârziere pentru aceste despăgubiri ș i obligarea Tribunalului Boto ș ani la înscrierea în carnetele de muncă ale acestora a men țiunilor corespunzătoare acordării acestor drepturi de natură salarială.
Prin aceea și cerere s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei ș i Finan ț elor la punerea la dispozi ț ia Ministerului Justi ției a sumelor necesare achitării acestor drepturi de natură salarială.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în conformitate cu art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 ș i art. 4 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, raportat la art. 15 din Codul d eontologic, li s-a impus obliga ția profesională imperativă, specială ș i specifică de confiden țialitate în cadrul executării raporturilor de muncă.
Ori, prin natura sa, activitatea judiciară pe care o desfă ș oară aceia ș i reclaman ț i implică administrarea sau cel pu ț in contactul cu informații, constând în date privind: arestări, interceptări ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecția victimelor, date cu caracter personal ale justi țiabililor și colegilor de serviciu (art. 2 alin. 4 ș i alin. 5 din Legea 677/2001), sesizările adresate organelor statului (de pildă, cele făcute conform art. 18 lit. c din Legea nr. 18/1991), veniturile salariale, protec ția minorilor, secretul bancar, secretul economic, drepturile de proprietate intelectuală.
În unită ț ile bugetare, faptului îndeplinirii obliga ț iei de confiden țialitate, i-a fost recunoscut ș dreptul salarial.
Ca salaria ț i din cadrul unită ț ilor bugetare, reclaman ț ii, ca păr ț i ale unui contract de muncă generat de Codul muncii, se supun obliga ț iei de confiden țialitate, indiferent de categoria socio-profesională.
Conform art. 26, raportat la art. 1 ș i art. 295 din Codul muncii, indiferent de categoria socio-profesională, perioada în care o persoană prestează muncă, îi revine obliga ț ia de confiden țialitate dacă acest lucru a fost prevăzut în contractul individual de muncă.
Astfel, prin clauza de confiden ț ialitate, păr țile convin ca, pe toată durata executării contractului individual de muncă ș i după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informa ț ii de care au luat cuno ș tin ț ă pe timpul executării contractului, în condi ț iile stabilite prin regulamentele interne, în contractul colectiv de muncă, iar nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre păr ți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.
Ori, pentru reclaman ți, ca judecători ș i asisten ț i judiciari la Tribunalul Boto ș ani, obliga ț ia de confiden țialitate reprezintă o clauză legală a contractului de muncă.
Din acest motiv, obliga ția ș i presta ț ia de confiden țialitate reprezintă cauza juridică expresă ș i indiscutabilă a obliga ției sinalagmatice ș i a contrapresta ț iei unită ț ii bugetare de plată a drepturilor salariale (a sporului, în sensul art. 155 din Codul muncii ), corelativ îndeplinirii presta ț iei de confiden ț ialitate de către reclaman ț
Ca atare, instituind obliga ț ia sinalagmatică profesional, de confiden ț ialitate în sarcina reclaman ților, implicit și de drept a instituit ș i o obliga ție de plată, pe cale de analogie a legii.
Acordarea acestor sporuri solicitate nu poate fi confundată cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art. 269 din Codul muncii.
De altfel, prin Ordinul Ministrului Justi ției nr. 1833/C din data de 02.07.2008 s-a stabilit că personalul contractual ș i func ț ionarii publici din cadrul instan ț elor care efectuează activită ți ș i lucrări cu caracter confiden ț ial beneficiază de un spor de confiden țialitate de 15%, aplicat la salariul de bază.
Un alt temei legal care îndrituiesc reclaman ții la plata acestui spor îl constituie ș i con ț inutul dispozi țiilor cu privire la art. 122din Legea nr. 53/1991, aplicabile ș i magistra ț ilor pentru identitate de ra țiune.
În ce prive ș te capătul de cerere privind plata sumelor reactualizate, temeiul legal îl constituie dispozi țiile art. 1082 Cod civil, raportat la art. 78 din Legea 53/2003 și art. 1088 Cod civil.
Capătul de cerere nr. 3, ce vizează înscrierea în carnetul de muncă, se întemeiază pe dispozi țiile art. 1 din Decretul nr. 92/1976.
În opinia reclaman ților, chemarea în judecată a Ministerului Economiei ș i Finan ț elor, calitatea procesuală pasivă a acestei institu ț ii are la bază dispozi ț iile art. 1 din nr.OUG 22/2002, privind executarea obliga ț iilor de plată ale institu ț iilor publice, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, în care se încadrează în obliga ția de plată respectivă.
Potrivit Legii nr. 500/2002, a nr.HG 208/2005 și a nr.HG 386/2007, Ministerul Economiei ș i Finan ț elor coordonează ac țiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi pregătirea proiectelor legilor actuale, ale legilor de rectificare, precum ș i ale legilor privind aprobarea contului general anual de execu ție.
șadar, rolul Ministerului Economiei ș i Finan țelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În atare condi ț ii, reclaman ț ii au solicitat admiterea ac țiunii în sensul formulat.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a arătat că nu există temei legal care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confiden țialitate.
Dealtfel, Curtea Constituțională, prin decizia nr. 819/3.07.2008, a decis "admite excep ț ia de neconstitu ționalitate și constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din nr.OUG 137/2000, privind prevenirea ș i sanc ț ionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitu ț ionale, în măsura în care din acestea s-ar desprinde în ț elesul că instan ț ele judecătore ș ti au competen ța să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele aceleia ș i decizii, "un asemenea în ț eles al dispozi ț iilor ordonan ț ei, prin care se conferă instan ț elor judecătore ș ti competen ț a de a desfiin ța norme juridice instituite prin lege ș i de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstitu ț ional, întrucât încalcă principiul separa ției puterilor, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a țării".
În acest sens, Parlamentul, în condi ț iile art. 115 din Constitu ț ie, poate delega Guvernul să instituie ori să abroge norme juridice de aplica ț ie generală, ori instan ț ele judecătore ș ti nu au în competen ț ă o asemenea misiune decât aceea de a realiza justi ția.
Cât prive ș te reactualizarea sumelor cu indicele de infla ție ș i acordarea dobânzilor legale, s-au invocat dispozi ț iile art. 1088 Cod civil, conform căruia daunele interese pentru plata unor sume nu pot cuprinde decât dobânda legală, iar în condi țiile în care operează reactualizarea, nu se mai poate pretinde și dobânda, întrucât s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, a solicitat respingerea acțiunii, pe cale de excepție, invocând lipsa calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite, iar cât privește fondul cauzei, același pârât a arătat că întocmirea proiectelor de rectificare bugetară vizează plata unor drepturi suplimentare, intră în sarcina ordonatorului principal de credite, adică Ministerului Justiției.
Prin sentința nr. 26 din 17.11.2008 a Curții de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea având ca obiect drepturi salariale, formulată de reclamanții:, -, -, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice și, pentru opozabilitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Botoșani și Curtea de APEL SUCEAVA să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 1.07.2005 - 17.XI.2008 și pentru viitor, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății acestor drepturi.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile au declarat recurs, atât pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, cât și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin recursul declarat, recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a reiterat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
Prin recursul declarat, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a susținut, sub un prim motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 4 din Codul d e procedură civilă, că, prin sentința recurată, instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, iar sub un al doilea motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, că sentința recurată este lipsită de temei legal.
Examinând recursurile de față, Curtea le constată neîntemeiate.
Astfel, referitor la recursul Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acest minister coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin sentință.
Referitor la recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, este de precizat că Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție B, prin decizia nr. 46/15.12.2008, pronunțată în interesul legii, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea, având în vedere prev. art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B, împotriva sentinței nr. 26 din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
13.07.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Plăcintă Dochița
