Drepturi salariale (banesti). Decizia 2596/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2030/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2596/
Ședința din ședința publică de la 22.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și recurentul-chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.62/09.10.2008 pronunțate de Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr-(5057/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și intimații-reclamanți, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-reclamanți prin mandatar, cu procură la dosar, lipsă fiind recurentul-pârât, recurentul-chemat în garanție și intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul mandatar al intimaților-reclamanți depune la dosar concluzii scrise.
Curtea invocă, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului declarat de recurentul-chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și reține cauza în pronunțare pe această excepție și pe cererea de recurs formulată de recurentul-pârât.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 62/09.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Sociale a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamanții, prin mandatar în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și Ministerul Economiei și Finanțelor.
A obligat pârâții să plătească reclamanților, cu titlu de despăgubiri, contravaloarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 14.01.2005 și până în prezent, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și în continuare; a obligat pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și a respins celelalte pretenții ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Decizia nr.21 din data de 10 martie 2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție invocată în cuprinsul acțiunii și în susținerea ei, s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și s-a constatat că, în interpretarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum această decizie este obligatorie pentru instanțe conform art.329 alin.3 Cod pr. civilă și cum autorii acțiunii au calitatea de personal auxiliar, înseamnă că li se cuvine recunoașterea dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare solicitat.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de actualizare a drepturilor salariale actualizate cu indicele de inflație, Curtea a apreciat întemeiată solicitarea față de dispozițiile art.269 raportat la art.295 alin.1 Codul muncii. Actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflație se cuvine persoanei prejudiciate pentru a i se asigura o reparare integrală a prejudiciului cauzat prin neplata sumelor datorate, cu atât mai mult cu cât aceste sume sunt drepturi bănești cuvenite din raporturi de muncă. A nu ține seama de devalorizarea monedei naționale, ar însemna crearea unui nou prejudiciu, fiind cunoscut că moneda națională s-a depreciat în acest interval de timp. În acest context, solicitarea reclamanților de a li sw acorda atât indicele de inflație cât și dobânda legală este neîntemeiată, întrucât instanța nu poate proceda la aplicarea a două categorii de actualizare a aceluiași prejudiciu, ce echivalează de altfel cu o îmbogățire fără just temei.
Conform art.1088 Cod civil, aplicabil în cauză, în virtutea calității sale de drept comun al Codului civil față de ramura dreptului muncii, și la actualizarea cu indicele de inflație a sumelor de bani cuvenite reclamanților se impune a fi acordată doar din ziua formulării cererii de chemare în judecată și nu de la data nașterii dreptului, cum eronat susțin reclamanții, solicitare ce nu are nici o acoperire legală. În contextul acordării actualizării cu indicele de inflație a drepturilor bănești solicitate apare ca neîntemeiată și cererea de acordare a dobânzii legale la aceeași sumă, ceea ce ar echivala cu o dublă reparație și cu o îmbogățire fără just temei.
De asemenea, în baza art.1 alin.2 din Decretul nr.92/1976, Curtea va obliga pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea a admis în parte acțiunea principală și a obligat pârâții să plătească reclamanților, cu titlu de despăgubiri, contravaloarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 14.01.2005 și până în prezent, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și în continuare. Totodată, a obligat pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și a respins celelalte pretenții ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor.
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎCCJ critică sentința pentru nelegalitate, arătând că raționamentul instanței este corect numai pentru perioada 01.10.2000-03.02.2007, această dată fiind momentul intrării în vigoare a OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, act normativ care prin art. 30 abrogată în mod explicit care prin art. 30 abrogă în mod explicit întreaga Legea nr. 50/1996, deci și art. 47.
În condițiile în care Legea nr. 50/1996 a fost abrogată prin OG nr. 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007, toate dispozițiile acestui act normativ, și-au încetat aplicabilitatea, fiind înlocuite cu prevederile cuprinse în actul normativ de abrogare în totalitate.
De altfel, art. 30 alin. 1 lit. a) din OG nr. 8/2007 prevede că "la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare".
În concluzie, Decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de ÎCCJ - Secțiile Unite pronunțată în dosarul nr. 5/2008 trebuie interpretată în sensul că judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, dar numai până la abrogarea Legii nr. 50/1996 prin OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 247/12.07.2007.
Printr-un alt motiv se critică sentința pentru soluția dată capătului de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, arătându-se că Public-Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Mai departe se arată că, dispunând plata și în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, se adaugă la legea specială de salarizare a magistraților.
Cu privire la dispoziția de înscriere în carnetul de muncă a drepturilor salariale solicitate, se arată că această cerere este nefondată, față de dispozițiile art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, singura categorie de drepturi bănești ce se poate transcrie în carnetele de muncă este retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în acestea.
Se mai critică sentința pentru că instanța nu a analizat cererea de chemare în garanție a
La data de 22.04.2009, Curtea din oficiu, în baza art. 129 rap. la art. 137 alin. 1 pr. civ. a invocat excepția tardivității recursului declarat de
Această excepție a fost găsită întemeiată.
Astfel, sentința atacată a fost comunicată la data de 05.11.2008 (fila 379 dosar fond), iar recursul a fost expediat la data de 19.11.2008 (fila 18 dosarul ÎCCJ), cu depășirea termenului imperativ legal de 10 zile stabilit de art. 80 din Legea nr. 168/1999, calculat pe zile libere conform art. 101 pr. civ.
Excepția fiind admisă, conform art. 301 pr. civ. recursul va fi respins ca tardiv declarat.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate prin recursul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Curtea reține următoarele:
Pe fondul cauzei, soluția este temeinică și legală, față de caracterul obligatoriu conform art. 329 alin. 3 pr. civ. al dispozițiilor cuprinse în decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii (decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de ÎCCJ).
Soluția de actualizare a pretinselor sume cu indicele de inflație este corectă, pentru că, intimați-reclamanți le-a fost creat un prejudiciu, prin neacordarea drepturilor prevăzute de lege de către angajator, acesta trebuie recuperat integral, ceea ce presupune acoperirea pierderilor datorate devalorizării monedei naționale de către cel care a căzut în pretenții.
În caz contrar intimații-reclamanți ar suferi un nou prejudiciu, determinat de devalorizarea monedei naționale datorită inflației, în perioada 14.01.2005 la zi, iar pârâții s-ar îmbogăți fără just temei cu aceeași diferență.
Sumele efective ce se cuvin intimaților-reclamanți trebuie să fie actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, în raport de dispozițiile art. 1073 din civ. impunându-se repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamanți prin devalorizarea monedei naționale în această perioadă de timp.
Nu se poate accepta motivarea conform căreia, prin obligarea pârâților la plata unor drepturi prevăzute de lege s-ar aduce atingere legilor bugetului de stat pentru anul 2008 sau 2009, întrucât tocmai recunoașterea dreptului la sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și obligarea pe calea judiciară, la plata acestor sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, creează obligația pârâților de a face demersurile necesare, în calitatea lor de ordonatori de credite, pentru obținerea sumelor necesare executării obligației. Această obligație este prevăzută de art. 1 și 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligaților de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Referitor la plata sporului pentru viitor, Curtea că în motivarea deciziei pronunțate în interesul legii s- reținut că Secțiile Unite ale ÎCCJ arat că "rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementează acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvine și în continuare persoanelor care se încadrează în dispozițiile la care se referă textele de lege.
Cu privire la înscrierea mențiunilor în carnetele de muncă, Curtea apreciază că în carnetul de muncă trebuie înscrise toate mențiunile referitoare la drepturile salariale, venituri ce sunt impozitate și din care se rețin și contribuțiile pentru fondurile de asigurări sociale.
Referitor la cererea de chemare în garanție a, Curtea reține că acest minister are calitatea de pârât în cauză.
Pentru considerentele arătate în temeiul art. 312 alin. 1 pr. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.62/09.10.2008 pronunțate de Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr-(5057/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și intimații-reclamanți, și, ca tardiv formulat.
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și recurentul-chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.62/09.10.2008 pronunțate de Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr-(5057/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și intimații-reclamanți, și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-12.05.2009
Jud. fond: /
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy
