Drepturi salariale (banesti). Decizia 469/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.469
Ședința publică din data de 10 martie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- ---
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței civile nr.1577/2.06.2008 completată de sentința nr.1877/27.06.2008 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți -, în nume propriu și ca reprezentant legal al reclamanților, -, -, -, -, --, G, -, -, -, și, cu domiciliul ales în P, str.-.-, nr.6, județ P și intimații-pârâți Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamanții -, în nume propriu și ca reprezentant legal al reclamanților, -, -, -, -, --, G, -, -, -, și au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se înlăture discriminarea la care au fost și continuă să fie supuși în raport cu funcționarii publici care continuă să primească sporurile de risc profesional și de stres, obligarea pârâților să le achite sporul de risc și suprasolicitare de 50% calculat lunar la salariul de bază începând cu data de 01.01.2003 de când s-a sistat plata lui și în continuare atâta timp cât îndeplinesc funcția de magistrați.
Totodată, s-a mai solicitat obligarea pârâților la plata sumelor actualizate din calculul sporului de 50% la salariul de bază, prin aplicarea ratei inflației de la 01.01.2003 și până în momentul efectuării plății sumelor datorate; plata dobânzilor legale pentru sumele restante calculate conform art. 3 alin.3 din OG nr. 9/2000 începând cu 01.01.2003 și până în momentul efectuării plății sumelor restante și revendicate ca fiind despăgubiri civile, precum și efectuarea cuvenitelor mențiuni corespunzătoare în cartea de muncă a fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în calitate de magistrați au fost și continuă să fie discriminați în raport cu alți salariați ai statului funcționari publici și demnitari, care își desfășoară activitatea ca și aceștia, în condiții de risc profesional și suprasolicitare neuropsihică și care, pentru aceasta primesc sporuri salariale substanțiale, în timp ce acestora statul a încetat să îl mai acorde, începând cu anul 2003, sub pretextul ca legea care îl prevedea a fost abrogată.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu este unul recunoscut de lege întrucât nu este reglementat prin niciun act normativ în vigoare, pretențiile reclamanților fiind vădit neîntemeiate pentru aceea că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OG nr. 83/2000.
Totodată, s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile care nu se încadrează în termenul general de trei ani, respectiv pentru drepturile solicitate pe perioada 01.01.2003-20.12.2004, precizând totodată că nu poate fi vorba despre o discriminare a reclamanților, întrucât drepturile solicitate de aceștia nu mai sunt recunoscute de lege.
Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova, au depus întâmpinări, solicitând respingerea acțiunii, invocând faptul că prin art. 1 pct.42 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod expres.
Tribunalul Prahova, prin întâmpinare a invocat și excepția necompetenței materiale a instanței, susținând că din punct de vedere material, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București.
La data de 16.01.2008 DGFP P în calitate de reprezentantă aaf ormulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF, susținând că în raport cu obiectul acțiunii ce se încadrează într-un litigiu de muncă în care părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele și patronatul, MEF este un terț care nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților și nici raporturi de muncă cu aceștia.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1577 din 2 iunie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția de necompetență materială a instanței invocată de pârâtul Tribunalul Prahova, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor B și a respins acțiunea față de acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2003-20.12.2004 invocată de Ministerul Justiției și Tribunalul Prahova și a respins acțiunea pentru această perioadă ca fiind prescrisă.
Totodată, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții să plătească reclamanților în funcție de perioada încadrării în funcția de judecător la Judecătoria Ploiești (fiecărui reclamant) sumele corespunzătoare sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat lunar la salariul de bază începând cu data de 20.12.2004 și în continuare, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective și s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Referitor la excepția necompetenței materiale a instanței, aceasta a fost respinsă deoarece reclamanții, prin acțiunea dedusă judecății, nu contestă salariile stabilite, situație în care conform legii, competența aparține Curții de Apel București și contesta numai neacordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică la care se consideră îndreptățiți conform art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Față de data introducerii acțiunii, 20.12.2007, instanța a constatat că dreptul la acțiune este prescris pentru perioada 01.01.2003-20.12.2004, întrucât art. 3 din Decretul nr. 167/1958 stipulează că termenul de prescripție este de 3 ani dacă nu există prevederi legale, iar disp.art. 283 alin.1 lit.c din Legea nr. 53/2003 prevăd că cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP, s-a reținut că obiectul acțiunii ce-l constituie un litigiu de muncă prin care reclamanții revendică neacordarea unor drepturi salariale, pârâtul nu are calitate procesuală pasivă, neavând raporturi de muncă cu reclamantul și nici nu repartizează de la buget sume ordonatorilor principali de credite, cum este ministerul justiției, acestea fiindu-le alocate conform destinațiilor bugetare prin Legea bugetului de stat, neputând fi obligat MEF să efectueze o plată pentru salariații altor instituții.
Pe fondul cauzei, instanța de fond reține că potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21/10.03.2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate într-un recurs în interesul legii, care în conformitate cu art. 329 alin.3 Cod pr.civilă este obligatorie, prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Curtea de Apel Ploiești, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate solicitând modificarea hotărârii și pe fond respingerea acțiunii reclamanților și intervenientei în interes propriu, ca neîntemeiată, întrucât art. 47 din Legea nr. 50/1996 care reglementa sporurile solicitate, nu mai este în vigoare fiind abrogat prin art. 1 pct.2 din OG nr. 83/2000, iar actul normativ în vigoare în prezent care reglementează drepturile salariale ale magistraților este OUG nr. 27/2006 care nu prevede astfel de sporuri.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursule este nefondat.
Instanța de fond nu a făcut o greșită aplicare a legii în speță întrucât sporul de 50% invocat prin acțiune subzistă în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, text de lege care nu putea fi abrogat printr-o ordonanță de guvern (OG nr. 83/2000), așa cum impun dispozițiile constituționale referitoare la ierarhia actelor normative.
De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu putere obligatorie prin decizie în interesul legii temeinicia drepturilor salariale având ca obiect un altfel de spor cerut prin acțiune și cererea de intervenție.
Față de cele arătate mai sus, Curtea constată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și nesubzistând cauze de nulitate ale acesteia în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, va respinge recursul de față ca nefundat în baza art. 312 din același cod.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței civile nr.1577/2.06.2008 completată de sentința nr.1877/27.06.2008 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți -, în nume propriu și ca reprezentant legal al reclamanților, -, -, -, -, --, G, -, -, -, și, cu domiciliul ales în P, str.-.-, nr.6, județ P și intimații-pârâți Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- - - - ---
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
2 ex./10.04.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
