Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 103/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 103/2009
Ședința publică de la 05 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
JUDECĂTOR 3: Mihaela Florentina
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții, ȘI, reprezentat de, împotriva deciziei civile nr. 310/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea în totalitate a deciziei recurate și trimiterea acesteia instanței de apel spre completarea și lămurirea aspectelor cauzeu sub toate aspectele. Arată faptul că Primăria Municipiului Sibiu a demolat casa proprietatea sa, a făcut la sediul primăriei o altă cerere pentru atribuirea unei locuințe, însă a înregistrat această cerere, cu trei zile după decesul unchiului său. De asemenea invocă instanței, faptul că nu cunoștea prevederile legale în vigoare. Arată spre vedere instanței, cererea depusă la Primăria Municipiului Sibiu, având ca dată certă de înregistrare, 11 februarie 2008. Solicită a fi obligată Primăria Municipiului Sibiu să-i permită a locui în prezenta locuință sau să i se dea altă locuință în care să poată locui. Mai menționează că în evidențele Primăriei Municipiului Sibiu la numărul administrativ al imobilului unde locuiește în prezent, este trecut un alt nume.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 3505/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Serviciul Public pentru Administrarea Fondului Locativ aflat în proprietatea Municipiului Sibiu în contradictoriu cu pârâții, și, prin reprezentant și în consecință, s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în Sibiu,-.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că imobilul în litigiu a fost închiriat numitului -, conform contractului de închiriere nr. 311/04.01.2006. Acesta a decedat la 03.01.2008, iar imobilul a fost ocupat de către pârâți.
Pârâtul este nepot de soră cu titularul contractului de închiriere, astfel că nu beneficiază de prevederile art. 24 lit. "b" din Legea 114/1996 pentru a se prevala de continuarea locațiunii.
Ca urmare, instanța de fond a constatat că pârâții nu dețin nici un titlu locativ care să justifice ocuparea locuinței în litigiu.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții care au solicitat respingerea acțiunii în evacuare. Aceștia susțin că hotărârea este nelegală, deoarece în cauză nu a fost citată autoritatea tutelară, deși s-a dispus evacuarea unui minor, că imobilul în care au locuit până în 1989 fost expropriat și că ulterior au mai fost evacuați din alte locuințe.
Apelanții arată că din 2002 au locuit împreună cu unchiul lor în imobilul din litigiu, fiind înscriși în cartea de imobil.
Prin decizia civilă nr. 310/2008 a fost respins apelul pârâților, reținând că aceștia nu au un titlu locativ asupra imobilului. Împrejurările invocate, cu privire la faptul că au fost evacuați din mai multe imobile și că au locuit împreună cu defunctul pe care l-au îngrijit, nu prezintă relevanță juridică în cauză.
S-a mai reținut că citarea autorității tutelare nu este obligatorie în litigii de natura celui în speță, chiar dacă printre cei evacuați se află și un minor.
Împotriva acestei decizii, pârâții au declarat recurs, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei instanței de apel pentru completarea și lămurirea cauzei sub toate aspectele.
În motivele de recurs se arată că nu s-a avut în vedere faptul că recurenții au formulat numeroase cereri pentru rezolvarea situației lor, că au avut reședința stabilită la imobilul în litigiu și că s-au gospodărit împreună cu titularul contractului de închiriere.
Se mai arată că în cauză nu s-a dispus efectuarea unei anchete sociale, având în vedere că s-a dispus evacuarea unui minor.
În drept se invocă art. 304 pct. 8 proc. civ.
Recursul este legal timbrat ( fila 11).
Reclamanta - intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat ( filele 8 - 9).
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 27 al. 1 lit. "b" din Legea nr. 114/1996, în caz de deces al titularului contractului, închirierea continuă în beneficiul descendenților sau ascendenților, dacă au locuit împreună cu acesta. Recurenții nu se încadrează în categoriile de moștenitori menționate de textul legal, astfel că nu sunt incidente aceste dispoziții.
Nici prevederile de la lit. "c" din art. 27 al Legii - nu sunt aplicabile, deoarece se referă la persoane care au avut același domiciliu cu titularul cel puțin un an și au fost înscrise în contractul de închiriere.
În speță, conform contractului de închiriere, recurenții nu sunt înscriși în fișa locativă a acestui contract, iar din copia cărții de identitate a recurentului rezultă că acesta are domiciliul în Sibiu,-,. 113.
Același domiciliu apare și pe declarații autentice date în 07.02.2008 de către recurenți.
Ca atare, nefiind îndeplinite condițiile de continuare a închirierii, instanțele au făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente.
Raportat la împrejurările invocate de recurenți cu privire la situația recurenților, care susțin că au fost evacuați de mai multe ori și că au locuit împreună cu titularul contractului de închiriere în locuința în litigiu, așa cum a reținut și instanța de apel, aceste împrejurări nu au relevanță juridică față de obiectul cauzei.
Nici critica privind lipsa anchetei sociale nu este fondată, conform art. 100 al. 1 fam. copilul minor locuiește la părinții săi, ori prin acțiunea formulată, reclamantul susține că pârâții nu dețin titlu locativ pentru imobilul unde locuiesc. În aceste condiții, nu se pune în discuție vreun drept locativ al pârâtului minor, ci a părinților acestuia, astfel că, față de dispozițiile art. 100 fam. s-a impus chemarea în judecată și a minorului, alături de părinții lui.
În consecință, nu se impunea efectuarea unei anchete sociale. Minorul are dreptul să locuiască într-un imobil, atâta vreme cât părinții săi îl ocupă în mod legal.
Față de aceste considerente, constatând că în cauză nu este incident niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 proc. civ. Curtea privește ca nefondat recursul de față și urmează ca, în temeiul art. 312 proc. civ, să-l respingă.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr. 310/7.11.2008 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.03.2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
.
Tehn.
2 ex/03.04.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /.
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță, Mihaela Florentina
