Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1404/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1404/2008-

Ședința publică din 09.10.2008

PREȘEDINTE: Trif Doina

JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în B,-/A, - 4,. C,. 7, județul B, împotriva sentinței civile nr. 253/LM din 17.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s- admis contestația, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatului contestator, avocat, în baza delegației de substituire nr. 181 din 07.10.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a părților este completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 26.09.2008, întâmpinare formulată de intimata contestatoare, după care:

Reprezentanta intimatei contestatoare arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta intimatei contestatoare solicită respingerea recursului conform întâmpinării, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. nr. 253/LM din 17.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- s-a admis contestația precizată formulată de contestatoarea domiciliată în B,-/A, - 4,. C,. 7, cod poștal -, jud. B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, jud. B, cod poștal -, și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr. 41766/19.10.2007, emisă de intimată, pe seama contestatoarei și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.12.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare.

A fost obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin decizia nr. 54883/15.02.1982 soțul contestatoarei a fost înscris la pensie pentru limita de vârsta in baza prev. Legii nr. 3/1977, incepand cu data de 01.04.1982, iar prin decizia nr. 41766/19.10.2007 a fost recalculat dreptul de pensie de urmaș al contestatoarei.

Potrivit buletinului de calcul anexat ultimei decizii, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare.

În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani pentru barbati si 25 ani pentru femei. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al sotului contestatoarei ar fi fost de 30 de ani.

astfel de concluzie este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv nr.HG 1550/2004.

Aceste reglementările se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevăd în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".

Or, având în vedere acest principiu, că nr.OUG 4/2005 este ulterioară HG1550/2004, precum si că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța apreciază că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Astfel, din nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Art. 43 alin. 3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința emisa de - Sucursala (fila 10), rezultă că soțul contestatoarei a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin. 1 lit. b și art. 43 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 2 alin. 1 din HG. nr. 1550/2004 coroborat cu prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, a admis contestația formulată, a dispus anularea deciziei nr. 41766/19.10.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite incepand cu data de 01.12.2005, sens în care va emite o noua decizie de pensionare.

În baza art. 274. pr. civ. a fost obligata intimata la plata cheltuielilor de judecata in suma de 100 lei (onorariu avocatial).

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatei i s-au stabilit drepturile de pensie urmaș prin decizia nr. 41766/15.03.1999. Este în eroare instanța cu privire la interpretarea art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, întrucât, în opinia acesteia, stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementa o vechime integrală în muncă de 30 ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, ca și condiție necesară înscrierii la pensie, ci un alt număr de ani de vechime în muncă, fără a exista o dispoziție legală în acest sens.

Nu poate fi aplicat principiul enunțat - la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie - întrucât HG nr. 1550/2004 stabilește excepții pentru cei ale căror drepturi s-au stabilit în perioada 1 iulie 1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual fiind reglementat de Legea nr. 3/1977.

S-a acordat în baza art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977 beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă, sau 20 de ani în grupa a II-a, ori, s-a făcut confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 3/1977 îl impunea a fi realizat și anumite reduceri ale vârstelor de pensionare.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

Intimata a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

intimatei i s-a deschis dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977, drepturile de urmaș ale acesteia fiind recalculate în anul 2007, dar, în ideea echității s- adoptat OUG nr. 4/2005 ce a consacrat un principiu fundamental în materie, cel al pensiilor egale, în condiții egale de pensionare, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Art. 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și că, cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect raportat la care, corect instanța de fond a concluzionat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, altfel s-ar aduce atingere chiar principiului enunțat. Chiar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea acestuia ar duce la crearea unui tratament discriminatoriu pentru cei ce au avut neșansa obținerii dreptului la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, aspect ce ar contraveni nu doar Constituției României - art. 16 - ce proclamă egalitatea de tratament, ci și practicii constante în materie a Curții de APEL ORADEA, dosar nr. 2327/-, -, -, criticile fiind nefondate.

OUG nr. 4/2005 este un act normativ, ulterior HG nr. 1550/2004, a fost aprobată prin Legea nr. 78/2006, are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, astfel că, în mod corect s-a concluzionat că dispozițiile art. 2 alin. 1 din această hotărâre au fost abrogate tacit, întrucât nu puteau fi interpretate în alt mod ce să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensie, aspect corect reținut de instanța de fond.

Soțul intimatei, anterior pensionării, a lucrat în condiții speciale de muncă, grupa I, subteran, mai mult de 20 ani, situație în care chiar Legea nr. 3/1977 stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare, iar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres că pentru astfel de asigurați, ce au avut un stagiu de cel puțin 20 în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilea prin luarea în considerare stagiilor prevăzute de acest articol, conform art. 77 din Legea nr. 19/2000, aspect ce nu duce la o aplicare greșită a legii, ci dimpotrivă, criticile fiind nefondate. Așadar, acesta este temeiul juridic al împărțirii punctajului mediu anual la numărul de ani ce reprezintă stagiul complet de cotizare.

Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond doar pus în aplicare prevederile exprese în materie și situației intimatei, dispoziții mai favorabile, în caz contrar s-ar ajunge la o nejustificată discriminare raportat la persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat în baza Legii nr. 3/1977, ce îndeplineau aceleași condiții, motive față de care, instanța de fond interpretat corect și nu greșit cum se susține, dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termenii utilizați.

Față de cele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

Nefiind dovedite cheltuielile de judecată, nu se vor acorda intimatei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în B,-/A, - 4,. C,. 7, județul B, împotriva sentinței civile nr. 253/LM din 17.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 09.10.2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - -

- redactat decizie în concept - judecător - - - - 21.10.2008

- judecător fond -,

- dact. gref. - 21.10.2008 - 2 ex.

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1404/2008. Curtea de Apel Oradea