Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 995/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.995

Sedința publică din 22 octombrie 2008

PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -

JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac

JUDECĂTOR 2: Erica Nistor

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Asociația de locatari din T,--9 împotriva Deciziei civile nr.234/26.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat, având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat reclamanta recurentă prin avocat și pârâtul intimat personal și asistat de avocat.

Procedura este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei recurente a depus concluzii scrise iar reprezentantul pârâtului intimat a depus dovada achitării onorariului de avocat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, s-a acordat cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul reclamantei recurente, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, conform concluziilor scrise, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtului intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

În deliberare, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.234/26.03.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.88/08.01.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins cererea reclamantului, de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin această decizie, tribunalul a infirmat parțial soluția instanței de fond, care în primă instanță a respins acțiunea reclamantei Asociația de Locatari din T,--9 împotriva pârâtului, dar l-a obligat pe pârât la plata sumei de 511,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că la termenul de judecată din 26.06.2007, instanța de fond a admis cererea de asistență judiciară formulată de pârât, iar la termenul de judecată din 20.11.2007, aceeași instanță a luat act de renunțarea pârâtului la cererea privind asistarea sa de către un avocat din oficiu.

Ulterior, reprezentantul reclamantului a învederat instanței că pârâtul a evacuat de bună-voie subsolul imobilului și în aceste condiții, în raport cu disp.art.112 pr.civ. judecătoria a constata că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect.

Pe de altă parte însă, în baza art.274-2275.pr.civ. constatând culpa procesuală a pârâtului, instanța de fond l-a obligat pe acesta la plata sumei de 511,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat, toate suportate de către reclamantă.

Această sentință a fost atacată cu apel d e către pârât care a susținut că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată întrucât a recunoscut pretențiile reclamantei și a procedat voluntar la eliberarea spațiului, depunând în acest sens și nota de constatare în care s-a consemnat evacuarea subsolului imobilului, imediat după ce a luat la cunoștință de cuprinsul acțiunii civile îndreptate împotriva sa.

Tribunalul a constatat că apelul pârâtului este întemeiat, reținând că din întâmpinarea depusă de pârât la înainte de prima zi de înfățișare precum și din conținutul notei de constatare depusă de reclamantă la fila 19 - dosar fond, rezultă că pârâtul-apelant a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantei-intimate, iar faptul că a solicita prin întâmpinare respingerea acțiunii nu este de natură a înlătura aplicarea disp.art.275 pr.civ. S-a procedat astfel datorită faptului de pârâtului nu numai că a recunoscut pretențiile reclamantei, dar a și executat voluntar prestațiile corespunzătoare până la prima zi de înfățișare, aspect recunoscut inclusiv de către reprezentantul reclamantei.

Intimată s-a apărat că pârâtul nu putea executa imediat evacuarea, pentru că altfel nu ar mai fi avut nici un rost cererile formulate de acesta pentru acordarea asistenței judiciare și de o eventuală înțelegere amiabilă, dar și în cazul rămânerii acțiunii fără obiect întrucât evacuarea s-a realizat voluntar, mai pot exista totuși probleme care necesită consultarea unui specialist.

În acest context, tribunalul a constatat că rezultă astfel că sunt îndeplinite premisele aplicării disp.art.275 pr.civ. întrucât pârâtul apelant nu a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată și a recunoscut pretențiile reclamantei la prima zi de înfățișare, motiv pentru care nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, reclamanta Asociația de Locatari din T,--9, recurs motivat în drept cu disp.art.304 pct.8 și 9.pr.civ.

Deși nu a motivat și dezvoltat punctual cele două motive de modificare, recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit disp.art.275 pr.civ. întrucât nu a luat în considerare faptul că pârâtul a fost pus în întârziere anterior înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 14 mai 2007, cu ocazia adunării generale a membrilor asociației și unde, deși pârâtul a fost convocat, acesta nu a participat la discuțiile purtate, inclusiv cu privire la evacuarea pieselor sale din subsolul tehnic al imobilului.

Mai apoi, recurenta a reiterat apărările formulate în fața instanței de apel, că pârâtul nu putea executa imediat evacuarea, pentru că altfel nu ar mai fi avut nici un rost cererile formulate de acesta pentru acordarea asistenței judiciare și de o eventuală înțelegere amiabilă, dar și în cazul rămânerii acțiunii fără obiect întrucât evacuarea s-a realizat voluntar, întrucât toate demersurile procedurale ale pârâtului au avut un caracter șicanator - cererea de asistență judiciară și mai apoi renunțarea la această cerere.

Curtea, analizând recursul reclamantei, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.299 și urm. pr.civ.rap.la art.312 pr.civ. va constata că acesta este neîntemeiat, în speță nefiind incidente motivele de modificare prev. de art.304 pct.8 pr.civ.

Astfel, curtea va constata în primul rând că dispozițiile art.304 pct.8 pr.civ. care permit modificarea unei decizii pronunțate în apel, nu este aplicabil în cauză întrucât obiectul determinant al litigiului și soluția pronunțată în apel nu a avut ca obiect analizarea unui act juridic în sensul de "negotium juris", adică a unei tranzacții/convenții ale cărei clauze să fi fost eventual interpretate greșit de către tribunal.

În ceea ce privește disp.art.304 pct.9 pr.civ. curtea va constata că nici acest motiv de modificare nu este prezent în cauză întrucât instanța de apel a interpretat și aplicat corect disp.art.275 pr.civ.

Textul art.275 pr.civ. statuează că pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Următoare problemă de drept ce necesită o analiză atentă se referă la ultima ipoteză a textului mai sus menționat, respectiv punerea în întârziere înainte de chemare în judecată. Or, în această privință trebuie observate disp.art.1079 civ.-1081.civ. iar în această privință curtea va constata că ipoteza nu este prezentă, creditorul obligației - reclamant recurent nefăcând dovada punerii în întârziere în formele menționate de textul de lege din Codul civil.

Faptul că s-a organizat o adunare generală a locatarilor/proprietarilor, la care a fost convocat și pârâtul-intimat, la care acesta însă nu a fost prezent, nu poate conduce la concluzia existenței unei puneri în întârziere regulate, apte să producă consecințe juridice în planul dezdăunărilor, nefiind cunoscut nici motivul absenței de la această adunare. Astfel, curtea va constata că debitorul obligației - pârâtul intimat - nu a fost pus în întârziere nici prin intermediul executorului judecătoresc și nici nu a fost de drept în întârziere, acesta luând cunoștință în mod concret de pretențiile reclamantei abia cu ocazia comunicării acțiunii introductive de instanță.

Apoi, faptul că pârâtul a solicitat instanței asistență, anterior declanșării procedurii de judecată efective, nu reprezintă o acțiune șicanatorie întrucât normele incidente în această materie pot fi invocate de către orice parte litigantă la debutul unor proceduri judiciare și câtă vreme acesta nu beneficiază de apărare calificată, nu se poate constata existența primei zi de înfățișare. Faptul renunțării este o decizie voluntară a părții interesate și abia din acel moment, care coincide cu decizia luată, conjugată cu îndeplinirea celorlalte condiții prev. de art.134 pr.civ. care se coroborează la rândul lor în mod firesc cu toate garanțiile procesuale privind echitatea procesului, îndreptățește judecătorul să constatate existența primei zile de înfățișare.

În acest context, curtea, asemenea tribunalului, va constata că din întâmpinarea depusă de pârât la înainte de prima zi de înfățișare precum și din conținutul notei de constatare depusă de reclamantă la rezultă că pârâtul-intimat a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantei-intimate, iar faptul că a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii nu este de natură a înlătura aplicarea disp.art.275 pr.civ. întrucât acest aspect nu a produs consecințe în plan procesual.

În plus, pârâtul nu numai că a recunoscut pretențiile reclamantei, dar a și executat voluntar prestațiile corespunzătoare până la prima zi de înfățișare, aspect recunoscut inclusiv de către reprezentantul reclamantei, motive pentru care curtea, în temeiul prev. art.312 pr.civ rap.la art.304 pct.8 și 9.pr.civ. va respinge recursul declarat de Asociația de Proprietari/Locatari din T,--9 împotriva deciziei civile nr.234/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

În temeiul prev. art.274 pr.civ. va obliga recurenta să plătească intimatului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari/Locatari din T,--9 împotriva Deciziei civile nr.234/26.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2008.

Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Cristian

PROF.-.DR.- - - - -

Grefier

RED.P/06.11.2008

DACT.S/2ex/06.11.2008

INST.APEL- - - Trib. T

INST.FOND-- Judecătoria Timișoara

Președinte:Univ Lidia Barac
Judecători:Univ Lidia Barac, Erica Nistor, Cristian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 995/2008. Curtea de Apel Timisoara