Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția Civilă Și Pentru Cauze Cu Minori Și De Familie -
Dosar nr. 296,-
DECIZIA NR.22
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI V DE, județ P și SC MUNTENIA NORD SA, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței civile nr.906 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, prin mandatar, domiciliată în B, Dealul nr.46-50,.12,.A,.40, sector 6, cauză venită spre rejudecare prin decizia nr. 1403/14.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții pârâți SC MUNTENIA NORD SA P reprezentată de consilier juridic, Primăria Oraș V de M reprezentată de consilier juridic - și intimatul reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic - pentru apelanta pârâtă SC Muntenia Nord SA P depune la dosar, în copie monitorul oficial nr.462/9.07.2007 din care rezultă că apelanta pârâtă a suferit o reorganizare și s-a schimbat denumirea societății în Filiala de Distribuție a Energiei Electrice " Distribuție Muntenia Nord" SA, care are același sediu.
Avocat pentru intimatul reclamant depune la dosar împuternicirea avocațială în original și arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, pe linia deciziei de casare, față de dispoz.art.315 Cod pr.civilă, potrivit cărora hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, din oficiu, invocă un motiv de nulitate de ordine publică ce vizează competența materială de soluționare a capătului de
cerere privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, raportat la obiectul cererii și valoarea bunurilor înstrăinate prin cele două contracte, conform art. 2 alin.1 lit.b Cod procedură civilă.
Consilier juridic având cuvântul pentru apelanta pârâtă Filiala de Distribuție a Energiei Electrice " Distribuție Muntenia Nord" SA, declară că este de acord cu admiterea motivului de nulitate de ordine publică invocat din oficiu de instanță.
Consilier juridic - având cuvântul pentru apelanta pârâtă Primăria Orașului V de M, declară că este de acord cu admiterea motivului de nulitate de ordine publică invocat din oficiu de instanță.
Avocat având cuvântul pentru intimatul reclamant, pe linia deciziei de casare își precizează valoarea imobilului la 510.000 lei noi și lasă la aprecierea instanței cu privire la motivul de nulitate de ordine publică invocat.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor civile de față, curtea constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr.5936/8 septembrie 2004, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Primăria Orașului V de M și SC Muntenia Nord SA P să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în V de M,- (fost 129), constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1607/19.02.2002 de către - V de M și a contractului nr. 6847/19 august 2002, obligarea pârâtelor la plata contravalorii imobilului evaluat la 4.112.000.000 lei, obligarea pârâtei Primăria Orașului V de M la plata sumei de 36.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat prin nerespectarea Legii 10/2001, constând în pierderi chirie la construcție și teren.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că prin dispoziția nr. 910 din 3 decembrie 2002 emisă de Primăria Orașului V de M, s-a dispus restituirea parțială a imobilului, deși prin notificare solicitase restituirea integrală a imobilului preluat abuziv de Statul Român.
La termenul de judecată din data de 11 noiembrie 2004, reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că solicită completarea dispoziției nr. 910 din 3 decembrie 2002, în sensul restituirii în natură sau prin echivalent a restului de imobil nerestituit, constând în teren în suprafață de 1558. și construcția anexă în suprafață construită de 202,5. edificată pe acest teren.
Pârâta SC Muntenia Nord SA Paf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece nu s-a făcut dovada calității de proprietar a autorului reclamantului și a preluării abuzive de către stat a imobilului în litigiu.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au efectuat expertize specialitatea topografie și construcții civile.
Prin sentința civilă nr. 906 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Civilă, a fost admisă în parte acțiunea precizată, a fost obligată Primăria Orașului V de M să restituie reclamantului terenul în suprafață de 1403. și construcția în suprafață de 202,5. edificată pe acest teren, astfel cum au fost identificate prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1607 din 19 august 2002 de către - V de M și a contractului nr. 6847 din 19 august 2002, fost obligată Primăria V de M la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 25.000.000 lei, fiind respinsă în rest acțiunea precizată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul a făcut dovada că imobilul în litigiu a fost proprietatea autorului său, defunctul și a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 83/1949, iar contractele de vânzare-cumpărare sunt lovite de nulitate absolută în baza art. 50 din Legea 10/2001.
Împotriva acestei sentințe pârâtele au declarat în termen legal apel.
În motivarea apelului pârâta SC Muntenia Nord SA Paa rătat următoarele:
1. apelanta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu era obligată să emită decizie sau dispoziție motivată în baza art. 25 și 26 din Legea 10/2001.
2. dispozițiile art. 50 din Legea 10/2001 nu sunt incidente în cauză, iar prima instanță nu a indicat nici un motiv de nulitate a celor două contracte de vânzare-cumpărare.
În motivarea apelului pârâta Primăria V de Maa rătat următoarele:
1. contestația formulată împotriva dispoziției nr. 910 din 3 decembrie 2002 este tardivă în baza art. 24 alin.7 din Legea nr. 10/2001.
2. cererea de constatare a nulității absolute a celor două contracte este prescrisă în baza art. 50 alin.5 din Legea 10/2001.
3. apelanta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece dispozițiile de soluționare a notificărilor formulate în baza legii 10/2001 sunt emise de primar, iar contractele de vânzare-cumpărare sunt încheiate de consiliul local.
4. contractele de vânzare-cumpărare sunt încheiate cu bună-credință.
5. reclamantul este cetățean străin și nu poate dobândi un drept de proprietate asupra terenului.
Apelurile declarate de pârâtele Primăria Orașului V de M și SC Muntenia Nord SA P au fost admise prin decizia civilă nr. 33 din 9 martie 2006 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, care a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins contestația împotriva dispoziției, ca tardiv formulată.
A respins cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 1607 din 19 august 2002, ca fiind prescrisă.
A constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 1558. situat în V de M,-.
Curtea de apel a reținut că, prin notificarea nr. 14 din 28 iunie 2001, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 3394. și construcțiile edificate pe acest teren, având suprafața construită totală de 860,70.
Prin dispoziția nr. 910 din 3 decembrie 2002, emisă de Primarul Orașului V de M, s-a dispus restituirea în natură către reclamant a imobilului compus din clădirea principală, cu suprafața construită de 334,60. și clădirea anexă cu suprafața construită de 284,19. constituirea unui drept de superficie asupra terenului în suprafață de 1836. urmând ca pentru terenul în suprafață de 3394. să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent.
Această dispoziție a fost comunicată mandatarului reclamantului la data de 11 decembrie 2002.
Având în vedere că reclamantul a introdus contestația în instanță la data de 8 septembrie 2004, excepția tardivității invocată de primărie este întemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, potrivit art. 45 alin.5 din legea nr. 10/2001, modificată și republicată, termenul în care se putea introduce o astfel de acțiune a expirat la data de 19 februarie 2004.
A mai reținut curtea de apel, că obiectul notificării îl constituie imobilul situat în orașul V de M,-, în timp ce imobilul care face obiectul celor două contracte este situat în-
Împrejurarea că există două imobile diferite rezultă și din raportul de expertiză întocmit de expert.
Având în vedere că imobilul situat în- este compus dintr-un teren în suprafață de 3394. și construcțiile edificate pe acesta, curtea de apel a constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de teren nerestituită, respectiv 1558. care este ocupată de construcții.
Cele două pârâte au calitate procesuală pasivă, pentru că primăria a emis decizia contestată, iar SC Muntenia Nord SA a fost parte în cele două contracte a căror nulitate s- solicitat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.
Invocând dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă, recurentul a arătat că instanța de apel a interpretat greșit cererea de chemare în judecată ca fiind contestație împotriva dispoziției nr. 910 din 3 decembrie 2002.
În realitate, obiectul acțiunii a constat în completarea dispoziției, în sensul restituirii și a restului imobilului menționat în notificare.
În mod greșit a constatat curtea de apel, susține recurentul, că doar imobilul din- a constituit obiectul notificării, pentru că, la data preluării, toate imobilele figurau sub nr. 129, renumerotarea corpurilor de clădire efectuându-se ulterior.
Reținând greșit situația de fapt, instanța de apel a făcut și o greșită aplicare a legii, pentru că, în condițiile în care nu s-a emis o dispoziție sau decizie cu privire la imobilul nerestituit, acțiunea nu este tardivă.
A mai susținut recurentul, că nu este prescris capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, pentru că, deși vânzarea a intervenit la 19 august 2002, primăria a comunicat reclamantului, la data de 4 iunie 2003, că pentru restul imobilului se va da dispoziție separată. În această situație, dacă s-ar pune problema prescripției, aceasta ar începe să curgă cel mai devreme de la 4 iunie 2003.
Recurentul a mai arătat că măsura acordării de măsuri reparatorii prin echivalent nu este legală, pentru că la data vânzării nu exista hotărâre de trecere a imobilului din domeniul public în domeniul privat al statului.
Prin decizia civilă nr. 1403 din 14 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 33 din 9 martie 2006 Curții de APEL PLOIEȘTI, pe care a casat-o, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În luarea acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că:
- cererea reclamantului nu are ca finalitate contestarea deciziei emise de primar, ci restituirea bunurilor asupra cărora entitatea notificată nu s- pronunțat și pentru care a afirmat în termeni ritoși că va emite ulterior o altă decizie. Atitudinea pârâtei Primăria Orașului V de M de a nu se pronunța prin decizie sau dispoziție motivată asupra unei părți din bunurile solicitate, echivalează cu refuzul de restituire, care îl îndreptățește pe reclamant să se adreseze instanței pentru realizarea dreptului său, fără a fi ținut de termenul prevăzut de art. 25 din Legea 10/2001, republicată. De aceea, capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat restituirea celeilalte părți din imobil nu este tardiv, iar soluția instanței de apel este nelegală;
- prevederea din Legea 10/2001 în sensul că termenul special de prescripție a dreptului de a cere în justiție constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare curge de la data intrării în vigoare a legii, se aplică contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii de restituire. Ori, în cauză, contractele de vânzare-cumpărare s-au încheiat după intrarea în vigoare a legii și nu este posibil ca termenul de prescripție special să înceapă să curgă de la un moment anterior nașterii dreptului de a cere constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare. Așadar, hotărârea dată de instanța de apel este nelegală și în ceea ce privește prescrierea acțiunii ce are ca obiect constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare;
- soluționând greșit pricina pe excepții, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fondului pretențiilor deduse judecății;
- la rejudecare, se va avea în vedere și competența materială de soluționare a capătului de cerere privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, avându-se în vedere obiectul cererii și valoarea bunurilor înstrăinate prin cele două contracte.
După casare cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr. 296,-.
Pe linia deciziei de casare, față de dispozițiile art. 315 alin.1 Cod pr.civilă, curtea a invocat un motiv de nulitate de ordine publică ce vizează competența materială de soluționare a capătului de cerere privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare raportat la obiectul cererii și valoarea bunurilor înstrăinate, prin cele două acte, conform art. 2 alin.1 lit. b Cod pr.civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivul de ordine publică invocat, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 315 alin.1 Cod pr. civilă, hotărârea instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate este obligatorii pentru judecătorii fondului.
Pe linia deciziei de casare, se impune, față de dispozițiile legale menționate, a se avea în vedere competența materială de soluționare a capătului de cerere privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare raportat la obiectul cererii și valoarea bunurilor înstrăinate prin cele două acte.
Conform dispozițiilor art. 2 alin.1 lit. b Cod pr. civilă ce au caracter imperativ, tribunalul judecă în primă instanță cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei ROL (500.000 lei).
În cazul în speță, valoarea bunurilor înstrăinate prin cele două contracte de vânzare-cumpărare nr. 1607 din 19 august 2002, respectiv 6847 din 19 august 2002, căror nulitate s-a solicitat prin cel de-al doilea capăt de cerere, este sub 5 miliarde lei ROL, astfel cum se poate reține din conținutul actelor menționate (filele 19 - 24 dosar fond).
În aceste condiții, față de dispozițiile legale menționate, competența materială de soluționare în primă instanță a acestui capăt de cerere revine judecătoriei.
Întrucât competența materială de soluționare în primă instanță a primului capăt de cerere revine tribunalului conform art. 24 din legea 10/2001, republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea 247/2005, iar disjungerea nu se poate dispune în această fază procesuală apelului, curtea, în temeiul art. 297 Cod pr. civilă, va admite apelurile, va desființa sentința civilă nr. 906 din 17 octombrie 2005 Tribunalului Prahova și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Admite apelurile declarate de pârâtele PRIMĂRIA ORAȘ V DE, județ P și SC MUNTENIA NORD SA, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței civile nr.906 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, prin mandatar, domiciliată în B, Dealul nr.46-50,.12,.A,.40, sector 6 și în consecință:
Desființează sentința civilă nr. 906 din 17 octombrie 2005 Tribunalului Prahova și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. NM
6ex.
30.01.2008
5936/2004 Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
