Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 251/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 251
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 110 din 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în A I, str. -, -. B,. 4,. 11, jud. A și intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, PRIMĂRIA TG. J, CONSILIUL LOCAL TG. J, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, PREFECTURA G, cu sediul în Tg. J,--4, jud. G, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta pârâtă AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI G, reprezentată de consilier juridic și intimații pârâți PRIMĂRIA TG. J, CONSILIUL LOCAL TG. J, reprezentați de consilier juridic, lipsind intimata reclamantă și intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PREFECTURA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI G, a pus concluzii de admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței civile apelate în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect, întrucât decizia emisă de G nr. 68/03.04.2006 de respingere a notificării a fost atacată tardiv de către reclamantă în dosarul nr-, fapt pentru care a fost respinsă ca tardivă în toate căile de atac, inclusiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Consilier juridic, pentru intimații pârâți PRIMĂRIA TG. J, CONSILIUL LOCAL TG. J, a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile apelate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond reținând în mod corect că Primăria Tg. J și Consiliul Local Tg. J nu au calitate procesuală pasivă în cauză. Față de celelalte părți, a precizat că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Prin cererea formulată în baza Legii nr.10/2001 și adresată Tribunalului Gorj - Secția Civilă, înregistrată sub nr.3608/2005, reclamanta, în calitate de moștenitoare a defuncților, și C, a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Primăria Municipiului Tg. J, Consiliul Local Tg. J, Prefectura G și Inspectoratul pentru Protecția Mediului
solicitat să se constate că imobilul casă, curte și grădină, situat în Tg. J,- (fost nr.180) a trecut în mod abuziv în proprietatea statului în baza Decretului nr.92/1950, să fie obligați pârâții la restituirea în natură a acestui imobil, iar dacă aceasta nu mai este posibil, să se stabilească obligația de despăgubire în sarcina pârâților, cu obligarea acestora la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare a defuncților familiei, iar antecesoarea sa a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, fără a se fi primit vreo dispoziție sau decizie, doar răspunsurile ce confirmă primirea notificării, așa cum rezultă din adresele de la Agenția de Protecția Mediului Tg. J și cele ale Primăriei Tg.
Prin întâmpinare, Primăria Municipiului Tg. J și Consiliul Local Tg. J au solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive, cât și faptul că terenul se află în proprietatea Agenției pentru Protecția Mediului Tg.
Prin sentința civilă nr.82 din data de 03.03.2006 Tribunalul Gorja admis acțiunea reclamantei, precizată ulterior, formulată împotriva pârâtei Agenția pentru Protecția Mediului Tg. J, aceasta fiind obligată să emită decizie motivată cu privire la notificarea formulată de defuncta.
A fost respinsă acțiunea față de pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Primăria Municipiului Tg. J, Consiliul Local Tg. J și Prefectura
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta, cât și pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Tg. J, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin apelul său, reclamanta a solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul că instanța trebuia să se pronunțe asupra restituirii în natură a imobilului sau dacă totuși instanța a dispus anularea deciziei, trebuia să oblige pe pârâtă să emită decizia de restituire sau de acordare a despăgubirilor.
În ceea ce privește apelul pârâtei G, aceasta a solicitat schimbarea sentinței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei, pe considerentul că imobilul revendicat nu este același cu imobilul deținut de reclamantă, și că aceasta nu prezentat nici un act de proprietate doveditor pentru imobilul deținut de pârâtă.
Prin decizia civilă nr.621 din data de 29.08.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- ambele apeluri au fost respinse, reținându-se că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr.10/2001, iar potrivit art.92 din lege, persoana îndreptățită are obligația să notifice deținătorul imobilului a cărei restituire se cere și că la rândul ei conform art. 25 din Legea nr.10/2001, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură, aceasta putând fi atacată în caz de respingere a notificării, conform art.26 din lege.
Că, reclamanta putea investi instanța numai cu o cerere formulată împotriva deciziei de respingere a petiției de restituire în natură, iar în lipsa acestei decizii reclamanta nu poate decât să solicite obligarea la emiterea unui răspuns, pentru că numai în raport de conținutul și motivele acestui răspuns poate formula acțiune și își poate motiva această acțiune în raport de conținutul deciziei sau dispoziției.
S-a mai reținut că în cauză, reclamanta a formulat acțiunea sa în mod prematur, dat fiind că unitatea deținătoare nu a emis până la data introducerii cererii în instanță o dispoziție motivată conform art. 25 Legea nr. 10/2001 și că instanța a procedat corect dispunând obligarea pârâtei să emită răspunsul prevăzut de lege, neputând însă să oblige deținătorul să formuleze un anumit răspuns și să condiționeze emiterea răspunsului de un anumit conținut, prin aceasta putându-se altera libera voință a deținătorului care are dreptul să formuleze orice răspuns pe care îl consideră legal și oportun intereselor sale, de altfel, în cursul judecării apelului, pârâta emițând decizia prevăzută de Legea nr.10/2001.
Totodată, s-a apreciat de instanța de apel că reclamanta nu poate decât să formuleze o altă acțiune pe care să o întemeieze în raport de conținutul și motivele deciziei de respingere, să expună motivele și să depună probatorii în raport de motivul respingerii restituirii în natură.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală, pentru motivul prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
S-a susținut că lipsa răspunsului unității deținătoare echivalează practic cu refuzul acesteia de a se pronunța cu privire la restituirea imobilului în litigiu, astfel că s-a apreciat greșit ca prematură cererea sa în raport de dispozițiile art.25 din Legea nr.10/2001, republicată.
Prin decizia civilă nr. 18 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul reclamantei, a casat decizia nr.621/2006 a Curții de APEL CRAIOVA și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor, reținându-se că prin hotărârea recurată s-a soluționat procesul fără a se intra în cercetarea fondului.
În rejudecare, pe rolul Curții de APEL CRAIOVA dosarul a fost înregistrat sub nr-, pronunțându-se decizia civilă nr.124 din data de 20.03.2008, prin care au fost admise apelurile reclamantei și pârâtei, desființată sentința instanței de fond și trimisă cauza spre rejudecare.
S-a reținut în considerentele deciziei de casare că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, nepronunțându-se pe fondul cererii de restituire a imobilului, fără a administra probe utile și concludente în acest sens.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Civilă, a fost înregistrată cauza sub nr- la data de 18.06.2008.
Prin decizia civilă nr.110 din 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată în baza Legii nr.10/2001 de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Protecția Mediului G, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, Primăria Tg-J, Consiliul Local Tg-J și Prefectura
S-a stabilit că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru imobilele demolate: clădire din cărămidă compusă din 2 corpuri cu 6 încăperi, hol închis, balcon la parter cu demisol compus din 6 magazii și hol în suprafață construită de 223. și pentru terenul în suprafață de 1803. situat în Tg. J,-, compus din 2 parcele: 884. curți construcții și 919. livadă.
S-a respins acțiunea față de pârâții Primăria Tg. J, Consiliul Local Tg. J, Prefectura G și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice
A fost obligată pârâta Agenția pentru Protecția Mediului G, la 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în condițiile impuse de Legea nr.10/2001, dovedită cu certificatul de moștenitor depus la dosar.
Având în vedere rapoartele de expertiză întocmite în cauză, prin care s-a concluzionat că imobilul nu mai există fizic, s-a apreciat incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 și 2 din Legea nr.10/2001 potrivit cărora, în cazul în care nu mai este posibilă restituirea în natură, se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent.
Că, imobilul solicitat de reclamantă a fost demolat conform autorizației pentru demolare, desființare construcții sau amenajări din 15 aprilie 1975, iar clădirea actuală a fost construită pe același amplasament.
S-a mai reținut că reclamanta a făcut dovada preluării abuzive a terenului și imobilului proprietatea autorului, în baza Decretului de naționalizare din 19 aprilie 1950.
Față de concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, prin care reclamanta a solicitat despăgubiri bănești pentru terenul și imobilul ce au făcut obiectul notificării, instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent.
În raport de art. 24 alin. 1 din Legea nr.10/2001, tribunalul a apreciat că pârâta Agenția pentru Protecția Mediului G are calitatea de unitate deținătoare și în consecință, aceasta are calitate procesuală pasivă, celelalte pârâte neavând calitate procesuală pasivă, așa că față de aceste pârâte s-a respins acțiunea.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta, susținând că este nelegală și netemeinică.
În motivele de apel pârâta susține că acțiunea de față nu mai are obiect, întrucât Decizia nr.68/2006 de respingere a notificării reclamantei a fost atacată tardiv de reclamantă, acțiunea de respingere fiind irevocabilă.
Că, Agenția pentru Protecția Mediului G nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu exista ca instituție în acea perioadă, iar reclamanta nu este moștenitoarea clădirii unde funcționează pârâta, deoarece clădirea actuală a fost construită pe acest amplasament de către Stat, după demolarea vechii clădiri.
A mai susținut pârâta că în mod greșit instanța de fond a obligat-o la cheltuielile de judecată.
În susținerea apelului, pârâta a depus la dosar decizia civilă nr.3787 din 10 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr-.
În cauză, reclamanta intimată a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului.
Apelul este nefondat.
Prin notificarea formulată de antecesoarea reclamantei, la 18 iunie 2001, fost declanșată procedura administrativă prealabilă prevăzută de Legea nr.10/2001, aceasta solicitând despăgubiri pentru imobilul ce a aparținut părinților săi, situat în Tg. J,-, precum și restituirea în natură a terenului liber de construcții.
Reclamanta a făcut dovada calității de persoană îndreptățită conform art. 6 alin. 2 din Legea nr.10/2001, cu certificatul de moștenitor și actele de stare civilă depuse la dosar. Astfel, autorul a avut două fiice, respectiv și C, aceasta din urmă decedând, fără moștenitori.
a avut un fiu, pe, căsătorit cu reclamanta.
Față de refuzul pârâtei Agenția pentru Protecția Mediului G de a se conforma dispozițiilor art. 26 alin. 3 și 4 din Legea nr.10/2001, de a emite decizie sau dispoziție motivată, în primul ciclu procesual acțiunea a fost soluționată pe excepția prematurității, instanța de recurs a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru soluționarea pe fond. Aceasta se impune și în raport de dispozițiile Deciziei nr.20/2007 pronunțată în recurs în interesul legii de ICCJ, hotărâre prin care s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr.10/2001, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația împotriva deciziei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
În considerentele hotărârii s-a reținut că reluarea procedurilor cu caracter administrativ, precum și respingerea acțiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă, ar contraveni și principiului soluționării cauzei într-un termen rezonabil, consacrat prin art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, la care România este parte.
Că, lipsa răspunderii unității deținătoare echivalează cu refuzul r4estituirii în natură, iar un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nici o dispoziție legală nu limitează dreptul celui care se consideră îndreptățit de a se adresa instanței competente, ci dimpotrivă, însăși Constituția prevede la art. 21 alin. 2 că "nici o lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea intereselor sale legitime.
Ca atare, instanța de fon daa nalizat cauza pe fond, în raport de această decizie pronunțată în interesul legii.
Nu poate fi reținută critica pârâtei apelante că această cauză nu mai are obiect, întrucât prin decizia civilă nr.3787/10 mai 2007 pronunțată de ICCCJ în dosarul nr-, s-a respins ca tardivă revocabil contestația formulată de, împotriva deciziei nr.68/2006 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului G, deoarece această hotărâre a fost pronunțată înainte de pronunțarea deciziei nr.5789/18 septembrie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr-, care a dispus casarea deciziei instanței de apel și soluționarea pe fond a cauzei.
Nu pot fi reținute ca întemeiate nici criticile pârâtei referitoare la pretențiile reclamantei privind clădirea în care funcționează aceasta, atâta vreme cât, chiar prin notificare antecesoarea reclamantei a solicitat despăgubiri pentru construcțiile demolate, iar tribunalul a reținut corect, în raport de expertizele ordonate, că la data efectuării expertizelor construcțiile nu mai existau fizic.
În același sens vin și concluziile scrise ale reclamantei, care a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilele demolate și teren.
Critica pârâtei apelante privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 274 Cod pr. civilă privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, este neîntemeiată.
Fundamentul aplicării acestor dispoziții rezidă tocmai în culpa procesuală, or, în cauză a fost dovedită culpa pârâtei, această pârâtă având calitate procesuală pasivă, ca unitate deținătoare, astfel că în mod corect a fost obligată la cheltuieli de judecată.
Față de considerentele mai sus - expuse, urmează ca în baza art. 296 Cod pr. civilă, să se respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de pârâta AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI G, împotriva sentinței civile nr. 110 din 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PRIMĂRIA TG. J, CONSILIUL LOCAL TG. J și PREFECTURA
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./9 ex.
13.11.2009
Jud.fond
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Nela Drăguț
