Speta Legea 10/2001. Decizia 245/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 245
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți domiciliat în C, B, -.2,. 5, jud. D, domiciliată în C, cartier, -. 9, jud. D și domiciliată în C, Cartier, - 19,. 9, jud. D împotriva sentinței civile nr. 138 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Comuna prin Primar, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul reclamant asistat de avocat -, apelanții reclamanți și, ambii reprezentați de același avocat, lipsind intimata pârâtă Comuna prin Primar
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Avocat -, pentru apelanții reclamanți, arată că au fost acordate despăgubiri în cuantum de 190 milioane lei prin procesul verbal de negociere din 01.11.2004, cuantum ce a fost stabilit în urma unei expertize efectuate de un expert evaluator.
Arată, de asemenea, că vinovată de emiterea dispoziției la patru ani după încheierea procesului verbal de negociere este intimata pârâtă.
Precizează că legea nouă, respectiv Legea 247/2005, are ca acțiune faza inițială de constituire a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea notificării în termenul legal.
Față de cele susținute solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul anulării dispoziției 2889/2008 și obligarea primăriei să respecte procesul verbal de negociere și să plătească suma de 190 milioane lei, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr- la data de 04.12.2008, reclamanții, și, au chemat în judecată Comuna prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Dispoziției nr. 2889/05.11.2008, prin care li s-a respins cererea de acordare a contravalorii în echivalent bănesc pentru suprafața de 5000. teren intravilan, situat în comuna, județul D, pe care se află amplasată școala generală și să li se atribuie aceeași valoare, așa cum a fost stabilită inițial prin procesul-verbal de negociere din 01.11.2004, când li s-a oferit suma de 190.000.000 lei vechi de către Primăria.
În motivarea contestației, s-a arătat că au formulat prin executorul judecătoresc și, notificarea nr. 1448/30.10.2001 în temeiul Legii nr.10/2001, solicitând restituirea suprafeței de 5000. teren intravilan, situat în comuna, județul D, care le-a fost preluat în timpul regimului comunist și pe care se află amplasată școala generală din localitate.
Au arătat că la data de 05.11.2008 li s-a emis dispoziția contestată însă, inițial, prin procesul-verbal de negociere din 01.11.2004 li s-au oferit despăgubiri în cuantum de 190 milioane lei vechi de către Primăria, despăgubiri care nu li s-au acordat nici până în prezent.
Au susținut că prin Dispoziția nr. 2889/5.11.2008 li s-a propus acordarea de despăgubiri și trimiterea dosarului la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însă nimeni dintre cunoștințele reclamanților nu au primit despăgubiri, iar această instituție nu funcționează.
Reclamanții au solicitat acordarea de despăgubiri, așa cum s-a stabilit prin procesul-verbal de negociere, întrucât pe teren se află școala generală din comună.
S-au depus la dosar, în copie: Dispoziția nr. 2889/05.11.2008 emisă de Primarul Comunei, referatul nr. 8538/05.11.2008, procesul-verbal de negociere din 01.11.2004, actul dotal din 03.11.1927, notificarea nr. 1448/N/2001 și acte de stare civilă.
La cererea reclamanților s-a dispus efectuarea unei adrese către intimată pentru a se înainta actele dosarului de notificare, acestea fiind înaintate cu adresele nr. 4324/04.03.2009 și nr. 4857/31.03.2009.
La data de 13.04.2009, reclamanții au depus la dosar o precizare la acțiune cu privire la temeiul juridic al cererii și cuantumul despăgubirilor care au fost menționate și în cuprinsul contestației introductive, întemeind cererea pe dispozițiile art. 16 din Legea 10/2001.
Prin sentința civilă nr.138 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s- respins contestația formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta Comuna prin Primar, împotriva Dispoziției nr. 2889/05.11.2008.
S-a reținut că, prin Dispoziția nr. 2889/05.11.2008 emisă de Primarul comunei, s-a respins cererea de acordare a contravalorii suprafeței de 5000. aferentă Școlii, comuna, județul D, din fonduri de la bugetul local numiților, și, iar pentru imobilul notificat s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Că, reclamanții au solicitat prin acțiune anularea acestei dispoziții și acordarea despăgubirilor care au fost stabilite prin procesul-verbal de negociere din 01.11.2004, iar prin notificarea cu nr. 1448/N/2001 au solicitat contravaloarea suprafeței de 5000. teren situat în intravilanul comunei, satul, la prețul actual al vânzării terenurilor din intravilan.
Instanța de fond a mai reținut că, prin procesul-verbal de negociere încheiat la data de 01.11.2004, având în vedere notificarea nr. 1448/N/2001, Comisia locală de aplicare a Legii nr.10/2001 a făcut reclamanților o ofertă de despăgubiri în sumă de 190.000.000 lei vechi pentru suprafața de 5000. teren intravilan, suprafață ocupată de școala generală, astfel că, prin propunerea acordării de despăgubiri conform procesului-verbal de negociere și dispoziției contestate, pârâta a recunoscut implicit calitatea reclamanților de persoane îndreptățite în sensul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
În același timp s-a reținut că în speță a fost emisă Dispoziția nr. 2889/05.11.2008 de Primarul Comunei, iar de la data când această dispoziție a ajuns la cunoștința persoanei îndreptățite unitatea care a emis- s-a desesizat, îndeplinindu-și obligația stabilită prin art. 25 din Legea nr.10/2001, de a răspunde notificării ce i-a fost adresată.
În cauză, nu s-a putut reține teoria de drept comun a irevocabilității actelor juridice, inclusiv a actelor administrative jurisdicționale, respectiv că odată ce un act a fost emis el nu mai poate fi retractat de către partea emitentă, ci poate fi desființat prin intermediul instanței judecătorești.
A mai reținut instanța că, este adevărat că după data întocmirii procesului-verbal de negociere au intervenit modificări legislative care au schimbat procedurile administrative de restituire și de stabilire a măsurilor reparatorii prin echivalent, în principal prin instituirea unui nou organ - Comisia Centrală de Stabilire și Plată a Despăgubirilor, cu atribuții specifice prevăzute în Titlu VII din Legea 247/2005.
S-a mai reținut că reclamanții au solicitat despăgubirile bănești stabilite prin procesul-verbal de negociere, însă instanța nu a putut da curs acestei solicitări, față de actuala reglementare a Legii nr.10/2001, așa cum a fost ea modificată și completată, dispoziția contestată fiind emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Că, în speță, dreptul subiectiv al reclamanților își are fundamentul direct și imediat în preluarea abuzivă de către stat a terenului, pentru care se pretind despăgubiri, adică într-un raport juridic trecut. Efectele viitoare ale acestui raport sunt imperativ stabilite, în condițiile în care au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent potrivit Titlului VII al Legii nr.247/2005, lege nouă, de imediată aplicare.
Întrucât, în planul dreptului intertemporal toate aceste dispoziții de imediată aplicare sunt imperative, iar după intensitatea și puterea lor, obligatorii, rezultă că legea veche rămâne fără aplicare, nu se mai pot acorda reclamanților despăgubiri bănești în condițiile legii vechi.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamanții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, soluționând contestația pe excepția modificării Legii nr.10/2001, dispoziția contestată fiind emisă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005.
Au arătat că, prin procesul - verbal de negociere din 01 noiembrie 2004, Primăria comunei a stabilit cuantumul despăgubirilor ce se cuvine reclamanților pentru terenul ce a format obiectul notificării, la suma de 190.000.000 lei vechi, iar după 4 ani de la încheierea procesului - verbal de negociere a fost emisă dispoziția nr.2889/5 noiembrie 2008, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Au învederat că emiterea dispoziției la 4 ani după încheierea procesului - verbal de negociere s-a datorat culpei comisiei constituită în baza Legii nr.10/2001, decizia constituind un act care vine să anuleze efectele primului act emis în procedura legii speciale, ceea ce contravine tuturor principiilor de drept.
Totodată, au criticat hotărârea instanței de fond, susținând că argumentele folosite de instanță în sensul că Legea nr.247/2005 este de imediată aplicare și că această lege stabilește regimul plății despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv, vin în contradicție cu rațiunea pentru care Legea nr.10/2001 a fost dată.
Că, la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, inclusiv la data formulării notificării, reclamanții aveau legitimă de plată a despăgubirilor pentru imobilul ce nu mai putea fi restituit în natură, dar într-un termen rezonabil.
Au subliniat faptul că modificarea legislativă constituie o ingerință în dreptul de proprietate al apelanților, din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Au arătat de asemenea că, această instanță a apreciat că Fondul Proprietatea nu funcționează încă într-o manieră susceptibilă de a asigura o acordare efectivă a unei despăgubiri.
Apelul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, în raport de dispozițiile art. 295 alin. 1 Cod pr. civilă, Curtea constată că hotărârea apelată este temeinică și legală, fiind dată pe baza materialului probator existent la dosar, în concordanță cu prevederile Legii nr.10/2001.
Prin notificarea înregistrată sub nr.1448/N/2001 la Biroul Executorului Judecătoresc - și, reclamanții, și, au solicitat acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 5000. situată în intravilanul comunei, sat, susținând că nu este posibilă restituirea în natură, întrucât pe acest teren a fost construită școala generală din localitate.
Notificarea formulată de reclamanți în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr.10/2001 a fost soluționată prin dispoziția nr.2889 din 5 noiembrie 2008, emisă de Primarul comunei, județul
Prin această dispoziție a fost respinsă cererea de acordare a contravalorii suprafeței de 5000. din fondurile de la bugetul local, propunându-se acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dolj la data de 4 decembrie 2008, reclamanții au solicitat anularea dispoziției nr.2889/5 noiembrie 2008 și acordarea sumei de 190.000.000 lei vechi, cu titlul de despăgubiri pentru terenul ce a format obiectul notificării, așa cum s-a stabilit prin procesul - verbal de negociere din 01 noiembrie 2004, încheiat de Comisia locală de aplicare a Legii nr.10/2001 de pe lângă Primăria comunei, județul
Așadar, instanța de fond a fost investită cu contestația formulată de reclamanți în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr.10/2001, republicată, împotriva dispoziției nr.2889/5 noiembrie 2008, aceasta având obligația să verifice dacă dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor Legii nr.10/2001.
Or, din considerentele sentinței criticate rezultă în mod cert că prima instanță a avut în vedere prevederile legale în vigoare la data emiterii dispoziției nr.2889/5 noiembrie 2008, respectiv art. 16 alin. 2 din Legea nr.247/2005, ce a modificat Legea nr.10/2001.
Potrivit acestor prevederi legale, notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr.10/2001, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a legii, se predau pe bază de proces - verbal de predare - primire Secretariatului Comisiei Centrale, însoțite de deciziile sau dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor.
În condițiile în care notificarea nr.1448/N/2001 formulată în baza Legii nr.10/2001 de către reclamanți nu a fost soluționată prin emiterea unei dispoziții sau decizii până la intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, rezolvarea notificării fiind ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.247/2005 Primăria comunei, ca entitate investită cu soluționarea acesteia, trebuia să se raporteze strict la prevederile art. 16 alin. 2 din Legea nr.247/2005, legea fiind de imediată aplicare.
Procesul - verbal de negociere încheiat la data de 01 noiembrie 2004, prin care comisia locală de aplicare a Legii nr.10/2001 a făcut reclamanților o ofertă de despăgubiri în sumă de 190.000.000 lei vechi pentru suprafața de teren notificată, nu constituie motiv de anulabilitate a dispoziției nr.2889/5 noiembrie 2008, câtă vreme la data emiterii Primarul comunei a respectat întocmai procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr.247/2005.
Este adevărat că de la data întocmirii procesului - verbal de negociere până la data emiterii dispoziției emisă de primar a trecut o perioadă îndelungată de timp însă, consecințele emiterii cu întârziere a dispoziției nu pot fi analizate în cadrul contestației de față, contestația fiind îndreptată împotriva unei dispoziții emisă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005.
Or, în raport de data emiterii deciziei, se constată că propunerea privind oferta pentru despăgubiri fără a se stabili cuantumul acestor despăgubiri, a fost făcută în mod corect de Primarul comunei, așa cum a reținut și prima instanță.
Cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamanților pentru terenul ce a format obiectul notificării nu poate fi stabilit pentru aceleași considerente nici de instanța de judecată, întrucât legea în vigoare la momentul emiterii dispoziției nu prevedea această procedură.
În acest sens, sunt și prevederile deciziei nr.52/4 iunie 2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, decizie care prevede în mod expres că dispozițiile art. 16 din Legea nr.247/2005 nu se aplică deciziilor emise anterior intrării în vigoare a acestei legi, prevederile menționate vizând doar deciziile, respectiv dispozițiile emise după intrarea în vigoare a legii.
De altfel, prin susținerile referitoare la modificarea legislativă formulate de către reclamanți în cuprinsul celei de-a doua critici, aceștia recunosc implicit că dispoziția ce formează obiectul contestației a fost emisă ca urmare a apariției Legii nr.247/2005, ce a modificat Legea nr.10/2001.
Modificarea legislativă intervenită nu poate fi însă cenzurată de instanță, instanța având obligația să aplice legea în litera și spiritul acesteia, o astfel de modificare fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
Câtă vreme din acest punct de vedere Legea nr.247/2005 nu a suferit nici o modificare, deciziile sau dispozițiile emise după intrarea în vigoare a acesteia, trebuie să respecte întocmai procedura prevăzută în mod expres de legea specială.
Pentru aceleași considerente nu pot fi reținute nici susținerile referitoare la Fondul Proprietatea, deoarece procedura de funcționare a acestuia, respectiv urgentarea termenului de efectuare a plății sumelor cuvenite persoanelor îndreptățite, pot fi corectate sau schimbate numai prin modificări legislative, nefiind atributul instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse, apelul declarat de reclamanți este nefondat și în baza art. 296 Cod pr. civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr. 138 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Comuna, județul D, prin Primar.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./6 ex.
22.10.2009
Jud.fond
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu