Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 9/
Ședința publică din 15 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
Judecător: - -
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamanta, domiciliată în B, str.-, -.7,.123, sector 6, împotriva sentinței civile nr.226 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții: PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în T,-, județul A și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, -, nr.202, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns fiica apelantei - reclamante, respectiv, lipsă fiind reprezentanții intimatelor-pârâte Primăria Orașului T și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură al instanței, cerere pentru comunicarea motivelor de apel, formulată de către intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Reprezentanta apelantei, care se identifică potrivit actului de identitate seria nr.-, eliberat de sector 6, CNP -, depune la dosar cerere de renunțare la apel.
Curtea, în raport de cererea de renunțare la apel, depusă la acest termen de judecată, reține cauza în vederea soluționării.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28.03.2006 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Primăria Orașului T anularea dispoziției nr.109/20.02.2006, emisă de Primarul Orașului
În motivare s-a arătat că la data de 02.12.2005 Primăria Tae mis dispoziția nr.476 prin care i-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită la primirea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul situat în T,-, județul A, compus din construcție de 135,6 și teren de 250
La 20.02.2006 Primăria Tae mis o nouă dispoziție, revocând decizia anterioară și respingând notificarea formulată în temeiul Legii nr.10/2001, motivat de faptul că ar fi renunțat expres la moștenirea defunctei
Se susține că, nu s-a avut în vedere actul dotal încheiat la 20.04.1948 prin care a primit în proprietate imobilul sus menționat cu prilejul încheierii căsătoriei.
Se mai susține că exproprierea s-a făcut pe numele reclamantei, iar prin prima dispoziție atacată i s-a recunoscut calitatea și vocația la primirea măsurilor reparatorii în condițiile Legii nr.10/2001.
La data de 19.05.2006 cererea a fost precizată în ce privește situația de fapt expusă în cererea inițială, arătându-se că în procedura aplicării Legii nr.10/2001 nu a invocat calitatea de moștenitori, ci calitatea de persoană îndreptățită în nume propriu.
Prin sentința civilă nr.119/03.07.2006, Tribunalul Argeșa respins contestația formulată de reclamantă.
Împotriva sentinței s-a declarat apel, ce a fost admis prin decizia civilă nr.18/A/19.01.2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, sentința fiind anulată și trimisă contestația spre soluționare la Curtea de Apel București, ca instanță de contencios administrativ.
Astfel învestită, Curtea de Apel Bucureștia pronunțat sentința nr.2790/07.11.2007, prin care a admis excepția de necompetență, declinându-și competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș - Secția civilă. A fost constatat ivit conflictul negativ de competență și înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Prin încheierea nr.719/22.02.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat existența unui conflict negativ de competență și a trimis cauza spre soluționare la Tribunalul Argeș - secția civilă.
Astfel învestită în rejudecare, instanța a admis proba cu expertiză contabilă și expertiză construcții, la termenul din 15.09.2008, cu obiective: evaluarea sumei primite la expropriere în funcție de indicele de inflație și determinarea valorii de piață a construcției demolate.
Raporturile de expertiză și au fost depuse la dosar la 16.10.2008, respectiv la 03.11.2008 (45-46 și 58- 63).
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.226 din 10 noiembrie 2008, a respins cererea față de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis contestația formulată de, a anulat dispoziția nr.109/20.02.2006 emisă de Primarul orașului T și constatat că petenta este îndreptățită la despăgubiri în condițiile legii speciale în valoare de 50.426 lei reprezentând diferența față de valoarea primită la expropriere și valoarea de piață a imobilului construcție de 135,6 preluat și demolat.
A respins cererea privind cheltuielile de judecată.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta a primit prin actul dotal din 20.04.1948 un teren în suprafață de 14 ari, pe care se afla o casă deteriorată, situat în comuna T cu următoarele vecinătăți: E -, V - Șoseaua Națională B - Pitești, N - restul proprietății și și S -.
Actul de dotă a fost reconstituit pentru, fiica lui și C, căsătorită, conform actelor de stare civilă de la fila 3 dosar inițial.
Prin Decretul nr.230/20.12.1986 a fost expropriată cu imobilul compus din casă în suprafață de 135 și teren de 250 (53), la expropriere primind suma de 39.924 lei conform dovezii de la fila 54 dosar inițial.
La apariția Legii nr.10/2001 reclamanta a formulat notificare către Prefectura județului A, solicitând acordarea de despăgubiri pentru teren și construcții în suprafață de 135 și teren de 250, în calitate de moștenitoare a defunctei
A fost emisă dispoziția nr.124/28.03.2005 de către primarul orașului T (59-60), prin care s-a respins notificarea formulată, considerându-se că terenul a fost reconstituit conform Legii fondului funciar pe un alt amplasament în intravilanul localității, iar pentru construcții s-au primit despăgubiri bănești la data demolării.
Împotriva dispoziției s-a formulat contestație la 01.06.2005 pe rolul Tribunalului Argeș, contestație respinsă ca rămasă fără obiect prin sentința civilă nr.189/13.12.2005, deoarece a fost emisă dispoziția nr.476/2.12.2005 (69-70), prin care s-a reanalizat notificarea petentei, s-a revocat dispoziția nr.124/28.03.2005 și s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită la primirea măsurilor reparatorii în condițiile legii speciale pentru casă și teren, în calitate de moștenitoare a defunctei
Documentația a fost trimisă, care a solicitat reanalizarea legalității dispoziției nr.476/2005 pe considerentul că reclamanta ar fi renunțat la moștenirea defunctei sale mame.
Prin urmare, a fost emisă dispoziția atacată nr.109/20.02.2006 (36-38, dosar inițial), prin care s-a revocat dispoziția nr.476/02.12.2005 și s-a constatat că reclamanta nu este persoană îndreptățită la primirea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, deoarece face parte din categoria succesibililor care au renunțat expres la moștenire.
Față de înscrisurile depuse, respectiv actul dotal din 20.04.1948 și procesul-verbal întocmit cu ocazia exproprierii, a rezultat că deși notificarea s-a formulat invocându-se calitatea de succesor a mamei sale, C, petenta justifică, în procedura promovată, calitatea de persoană îndreptățită în nume propriu. Astfel, aceasta a dobândit prin actul dotal terenul situat în T, cu vecinătățile indicate, pe care se afla construcția identificată la fila 14 dosar inițial și care a format obiectul demolării prin aplicarea Decretului nr.230/1986.
Chiar dacă această atitudine a fost sancționată prin respingerea notificării, s-a constatat că față de scopul dispozițiilor Legii nr.10/2001, în această materie nu se pot regăsi în deplinătatea efectelor lor formalitățile cerute în materie procedurală de prevederile Codului d e procedură civilă, în ce privește formularea cererilor. Așadar, deși greșit formulată notificarea, se impunea ca și autoritatea învestită să analizeze sub toate aspectele îndreptățirea reclamantei la aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001.
confuzie a rezultat și din faptul că imobilele lipite, identificate la fila 14 la nr.93 și 95 pe strada - B, au aparținut inițial aceluiași proprietar, dintre care imobilul etajat a fost donat fiicei ().
S-a reținut, însă, că față de scopul Legii nr.10/2001, se impunea analizarea situației juridice a imobilului la data preluării, fără aprecierea directă a faptului că menționarea pe fișa imobilului de la fila 14 a mamei reclamantei în calitate de proprietar, ar reprezenta dovada faptului că din proprietatea acesteia a fost preluat imobilul în discuție.
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
Instanța de fond a constatat că pentru teren a fost emis reclamantei titlul de proprietate nr.87453/15.05.1996 (31 dosar inițial), așa cum se menționează în dispoziția inițială nr.124/28.03.2005, aspectul nefiind contestat de către petentă.
În ceea ce privește construcția, s-a reținut că, independent de renunțarea la succesiunea mamei potrivit mențiunilor din certificatul de moștenitor nr.1406/19.09.1987 (58, dosar inițial), ceea ce într-adevăr înlătură posibilitatea acesteia de a solicita măsuri reparatorii de pe urma autoarei sale față de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii în această materie, în prezenta cauză se solicită aplicarea măsurilor reparatorii pentru reclamantă ca persoană îndreptățită în nume propriu. Această calitate este justificată, așa cum s-a reținut anterior potrivit actului de dotă din 20.04.1948.
Așadar, se justifică în cauză admiterea cererii în ce privește despăgubirile solicitate în condițiile legii speciale pentru imobilul construcție de 135,6
Conform dispozițiilor art.11 alin.7 din Legea nr.10/2001, valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură.
S-a reținut că reclamanta a primit la expropriere suma de 39.924 lei, actualizată în luna octombrie 2008 de către expert la suma de 13.700 RON (62 dosar), sumă care se cuvine a fi dedusă din valoarea imobilului expropriat și demolat pentru a se acorda reclamantei numai diferența pe care nu a primit-o la data exproprierii. Această sumă a fost determinată la 50.426 lei de expert, având în vedere valoarea de piață a imobilului stabilită de expert ( 46).
Referitor la formularea cererii împotriva Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, s-a constatat că față de dispozițiile art.26 din Legea nr.10/2001, nr.OUG81/2007 de modificare a Legii nr.247/2005 și de obiectul prezentei cereri, aceasta nu are calitate procesuală pasivă, astfel că cererea a fost respinsă față de această parte.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, s-a constatat că nu sunt îndeplinite toate cerințele art.274 Cod procedură civilă. Astfel, notificarea a fost formulată de la început de către reclamantă invocându-se calitatea de moștenitoare a defunctei C (47), astfel că, deși la dosarul de restituire s-a depus actul dotal din 20.04.1948, organul de aplicare a Legii nr.10/2001 s-a considerat în mod corect învestit prin invocarea acestei calități de moștenitor. Or, față de o asemenea atitudine, instanța a reținut că și reclamanta a contribuit la modul de soluționare a notificării sale, astfel că nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în conformitate cu prevederile art.282 și respectarea termenului statuat de art.284 Cod procedură civilă, a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 15 ianuarie 2009 apelanta-reclamantă, prin cerere scrisă, a arătat că înțelege să renunțe la judecata apelului care viza plata cheltuielilor de judecată și a înțeles să o mandateze pe fiica sa, identificată potrivit actului de identitate seria nr.-, eliberat de sector 6, CNP -, să depună la dosar cererea. De altfel, fiica sa a fost mandatată și legal conform procurii autentificată sub nr.1933/08.06.2006.
Art.246 alin.1 Cod procedură civilă reglementează renunțarea reclamantului la judecată, care se poate produce în orice moment al procesului. Cu toate acestea, dacă renunțarea la judecată intervine după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecată.
Renunțarea reclamantului la judecată se înfățișează ca un act de dispoziție, iar principiul disponibilității procesuale conferă părților dreptul de a se desista de la judecată ori de a renunța la dreptul subiectiv.
În consecință, în conformitate cu prevederile art.246 Cod procedură civilă, instanța va lua act de renunțarea scrisă a apelantei la judecata apelului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțarea reclamantei, domiciliată în B, str.-, -.7,.123, sector 6, la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr.226 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în T,-, județul A și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, - nr.202, sector 1.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./21.01.2009
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan
