Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1060/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr.1060
Ședința publică din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții și precum și împotriva încheierii premergătoare pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 04.09.2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T, pârâții intimați și și intervenienții intimați, și, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituirea avocat - în reprezentarea pârâților recurenți și și avocat în reprezentarea pârâtului recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul pârâtului este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 6,54 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Recursul pârâților și este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, la data de 24.10.2008, intervenienții intimați au depus note de ședință, precum și înscrisuri.
Din oficiu, în raport de dispozițiile art.299 și următoarele Cod procedură civilă coroborate și raportate cu 255 Cod procedură civilă raportat la art.158 Cod procedură civilă și art.244/1 Cod procedură civilă, instanța pune în discuția părților prezente, excepția de inadmisibilitate a recursului împotriva încheierii de ședință din 4 septembrie 2008 Tribunalului Timiș.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită respingerea excepției de inadmisibilitate, susținând că încheierea recurată este o încheiere interlocutorie, care leagă instanța și poate fi atacată separat cu recurs. Depune concluzii scrise.
Reprezentanta pârâtului recurent pune concluzii de respingere a excepției în raport de dispozițiile art.282 alin.2 Cod procedură civilă, susținând de asemenea că încheierea recurată este o încheiere interlocutorie.
Intervenienta intimată solicită admiterea excepției și respingerea ca inadmisibil al recursului.
Pârâta intimată solicită respingerea recursului, ca inadmisibil.
lntervenientul intimat solicită admiterea excepției și respingerea ca inadmisibil al recursului.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată în ședință publică la data 4 septembrie 2008 în dosarul nr-, Tribunalul Timiș, investit inițial ca instanță de apel d e către reclamantul Primarul municipiului T și alții, a decis recalificarea căii de atac promovate de reclamanți, din apel, în recurs.
Pentru a lua această decizie, tribunalul a argumentat că decisiv pentru măsura luată este criteriul valoric al obiectului litigiului, respectiv acțiunea reclamantului de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.615 din 17.03.1999 prin care pârâtul a înstrăinat pârâților și imobilul din T, str. - - ). nr.3, evidențiat în CF 9881 T, cu prețul de 650.000.000 lei vechi (ROL) precum și restabilirea situației anterioare de carte funciară, prin radierea dreptului de proprietate al pârâților, în mod succesiv și reintabularea dreptului de proprietate al Statului Român.
În acest context, tribunalul a opinat că atâta vreme cât cererea este în mod vădit o cerere în realizarea dreptului - nulitate absolută, urmată de restabilirea situației anterioare în CF - atunci suntem în prezența unei acțiuni evaluabile în bani, aplicându-se dispozițiile art.282/1 Cod procedură civilă și calea de atac împotriva sentinței judecătoriei, pronunțată în primă instanță, este recursul și nu apelul.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare, pârâții și, cât și pârâtul - printr-un document separat - recurs ce a fost motivat în drept cu dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținându-se că tribunalul a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art.282/1 Cod procedură civilă, în contextul în care valoarea determinantă a imobilului nu este cea menționată în contractul autentificat în anul 1999, de 650.000.000 lei vechi, ci prețul actual de piață, care este de 5.960.000.000 lei vechi sau 5.960.000 RON, așa cum rezultă dintr-o expertiză extrajudiciară de evaluare sau în cel mai rău caz, valoarea de 2.270.739,33 RON sau 2.270.739.330 lei vechi, care este actuala valoare de impozitare a imobilului. În ambele dintre acest ultime două ipoteze, calea de atac împotriva sentinței judecătoriei este apelul și nu recursul deoarece în condițiile acestea nu sunt aplicabile dispozițiile art.282/1 Cod procedură civilă.
Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din 30.10.2008, curtea, din oficiu, a invocat și pus în discuția părților prezente, excepția de inadmisibilitate a recursului împotriva încheierii de ședință din 4 septembrie 2008 Tribunalului Timiș, indicându-se în acest sens dispozițiile art.299 și următoarele Cod procedură civilă coroborate și raportate cu 255 Cod procedură civilă raportat la art.158 Cod procedură civilă și art.244/1 Cod procedură civilă.
Recurenții au solicitat respingerea excepției de inadmisibilitate, susținând că încheierea recurată este o încheiere interlocutorie, care leagă instanța și poate fi atacată separat cu recurs, în timp ce intimații prezenți au solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
Curtea, analizând cu prioritate excepția pusă în discuția din oficiu, în raport cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, va constata că aceasta este întemeiată.
Astfel, curtea va constata, că principiul care călăuzește calea de atac a recursului este inserat în textul art.299 Cod procedură civilă, care stipulează că pot fi atacate cu recurs doar hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului, dispozițiile art.282 alin. 2 Cod procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător, recursul urmând a fi soluționat de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel.
Pe cale de excepție, legea procesual civilă a prevăzut în mod limitativ o serie de situații în care pot fi atacate cu recurs și alte tipuri de hotărâri decât cele prevăzute de art.299 Cod procedură civilă, aceste excepții fiind de strictă interpretare, respectiv acele categorii de hotărâri care sunt clasificate ca și încheieri interlocutorii, prin care se temporizează sau se stinge soluționarea cauzei pe fond, fără ca acesta să fi fost însă analizat.
Astfel de situații se întâlnesc în cazul declinărilor de competență - procedura fiind prevăzută de art.158 Cod procedură civilă, ori în materia suspendării judecății - fie ea voluntară, de drept sau judecătorească (art.242-244 Cod procedură civilă) ori perimării - art.248-254 Cod procedură civilă sau asigurarea dovezilor - art.236-238 Cod procedură civilă ori în materia contestației la executare - art.403 Cod procedură civilă. În toate aceste cazuri, expres și limitativ prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut garanții suplimentare pentru justițiabili, introducând calea de atac a recursului, în mod separat, în cazul tuturor încheierilor pronunțate de instanțe în aceste materii strict determinate.
Toate celelalte tipuri de încheieri, denumite de legea procesuală și de doctrină și jurisprudență, în mod unanim, ca fiind încheieri premergătoare, spre a le deosebi de cele cu caracter interlocutoriu, nu pot fi atacate în mod separat, ci numai odată cu fondul cauzei. Din această perspectivă, se poate distinge că pentru a putea fi atacată cu recurs o încheiere, nu este suficient caracterul interlocutoriu, dar totodată trebuie să mai fie îndeplinită cel puțin încă o condiție suplimentară, și anume aceea ca prin încheierea respectivă fie să fie temporizat, fie să fie stins un litigiu.
Or, din această perspectivă, analizându-se conținutul dispoziției art.282/1 Cod procedură civilă, curtea va constata că reanalizarea căii de atac de către instanța de judecată legal investită în acest sens și pronunțarea unei încheieri corespunzătoare privind recalificarea căii de atac, din apel în recurs, bazat pe criteriul valoric al obiectului litigiului nu presupune acordarea unor garanții suplimentare în beneficiul părților litigante, de natură a permite acestora atacarea separată a deciziei instanței întrucât încheierea pronunțată în asemenea situații nu intră în categoria hotărârilor care să temporizeze sau să soluționarea procesului, pe fondul său. O eventuală încălcare a competenței materiale și/sau funcționale a tribunalului ar putea fi contestată și corectată doar prin intermediul căii de atac a contestației în anulare și nu pe calea unui recurs separat împotriva încheierii de recalificare a căii de atac întrucât, observându-se întreaga economie a textului art.282/1 Cod procedură civilă, această cale de atac nu este prevăzută de legea procesual civilă.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la art.299 și art.282/1 Cod procedură civilă, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții și precum și de pârâtul împotriva Încheierii de ședință din 4 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Va constata că nu sunt aplicabile dispozițiile art.274 și următoarele Cod procedură civilă întrucât intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de pârâții și precum și împotriva Încheierii premergătoare pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 04.09.2008 în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
- - G - - -
GREFIER,
- -
Red./10.11.2008
Tehnored. /2 ex./12.11.2008
Prima instanță:
Instanța de apel:,
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Gheorghe Oberșterescu, Florin Șuiu
