Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1308/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1308
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 264/A din data de 9 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți și, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți și, reprezentați de avocat, intimatul reclamant personal și asistat de avocat și intimata reclamantă reprezentată de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenții pârâți și, a susținut oral motivele formulate în scris, în raport de care a solicitat în principal admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Dr. Tr. S, apreciind că nu le- a fost asigurat dreptul la un proces echitabil așa cum prevăd dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Avocat pentru intimații reclamanți și, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 4.09.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând obligarea acestora la plata c/v investițiilor executate de aceștia la imobilul proprietatea pârâților din Dr. Tr. S,- și stabilirea unui drept de retenție până la achitarea sumei.
În motivarea acțiunii, au arătat că pârâții sunt părinții și, respectiv socrii reclamanților, iar în anul 1955 au cumpărat imobilul situat în Dr. Tr. S,-, compus din două nivele din care locuibil era parterul. Până în anul 1982 la etaj, care era pe roșu și fără tâmplărie, tavane, pardoseală, nu s-a executat nici o lucrare, iar după ce s-au căsătorit, reclamanții au locuit timp de 8 ani cu pârâții la parter, timp în care, la inițiativa pârâților și cu promisiunea că vor transfera dreptul de proprietate privind etajul asupra reclamanților, aceștia au efectuat lucrările necesare pentru a transforma etajul într-un spațiu locuibil.
La intervenția fiicei, pârâții nu au mai respectat promisiunea făcută și au solicitat evacuarea acestora din imobil, iar în vara anului 2007 pârâtul a făcut demersuri pentru întocmirea cărții funciare în vederea înstrăinării imobilului.
Ulterior, reclamanții au formulat o precizare de acțiune prin care au solicitat ca pârâții să fie obligați, în solidar, la plata valorii investițiilor solicitate prin acțiunea principală la care se adaugă și sporul de valoare adus de îmbunătățirile efectuate la etajul imobilului.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea în parte a acțiunii, motivând că din ansamblul lucrărilor menționate în acțiune au obiecțiuni față de următoarele: cele două tocuri duble ale ferestrelor de la sufragerie au existat de la cumpărarea imobilului; nu s-au zidit pereții exteriori; ușa cu de lemn, tocul de fereastră, lucrările de la tavan, pereți și pardoseală de la dormitorul de la stradă,ușa cu de lemn de la dormitorul dinspre curte, ușa dublă cu de lemn de la holul interior au existat la data cumpărării, nu s-a efectuat introducerea tirantului la acest hol, nu s-a înlocuit nici o grindă în holul în de la bucătărie; instalația de apă a fost efectuată de pârâți, nu s-a montat tirant pentru legarea pereților, nu s-a montat tâmplăria la casa scării și holul de la intrare întrucât aceasta exista; scara interioară exista, iar reclamanții au făcut doar balustradă din lemn; existau atât ușa de intrare din stejar,cât și scara. La podul casei ușițele de la coșuri au fost puse de pârâți, iar reclamanții nu au înlocuit Ť. la acoperiș, nu au făcut reparații după cutremurul din 1986 și nici nu au contribuit material la refacerea fațadei în anul 1985, nu au făcut canalizare în prelungirea instalației sanitare, nu au realizat aducțiunea de apă caldă și, iar în podul casei au montat doar scândură, nu și pondere între grinzi..
Au mai arătat că recunosc existența celorlalte îmbunătățiri enumerate în acțiune.
La termenul din 7.04.2008, reclamanții și-au majorat pretențiile la suma de 157.378 lei, valoare rezultată din raportul de expertiză întocmit de expert.
Judecătoria Drobeta Turnu S, prin sentința civilă nr. 4245/13.10.2008, a admis acțiunea precizată de reclamanții și, a obligat pârâți în solidar să plătească reclamanților suma de 150.975 lei, reprezentând contravaloare investiții la imobilul proprietatea pârâților, a stabilit un drept de retenție asupra etajului imobilului situat în Dr. Tr. S,- în favoarea reclamanților, până la achitarea de către pârâți a contravalorii investițiilor și a obligat pârâți în solidar să plătească reclamanților suma de 5871,7 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că reclamanții, fiul și nora pârâților au locuit, după căsătorie, cu aceștia în imobilul proprietatea pârâților situat în Dr. Tr. S,-, compus din două nivele, locuibil fiind numai parterul și părțile au convenit ca reclamanții să continue lucrările, urmând să se mute la etaj.
După finalizarea lucrărilor între părți au apărut neînțelegeri, astfel că pârâții au solicitat evacuarea reclamanților din imobil. În cadrul acelui proces a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară ce a avut ca obiectiv identificarea lucrărilor de amenajare, iar în cea mai mare parte aceste lucrări au fost recunoscute de către pârât, mai puțin lucrările menționate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei dedusă judecății.
Prin încheierea de îndreptare eroare materială din 11.11.2008, s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.4245/13.10.2008, pronunțată în dosar nr-, de Judecătoria Dr. Tr. S, privind pe reclamanții și, și pârâții și, în sensul că se va trece "Obligă pe pârâți, în solidar, să plătească reclamanților suma de 157.378 lei" în loc de "Obligă pe pârâți, în solidar, să plătească reclamanților suma de 150.975 lei", cum din eroare s-a trecut.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, susținând că, deși instanța de fond trebuia să aibă în vedere faptul că la momentul cumpărării imobilul era deja construit, avea uși și ferestre, precum și scară interioară care asigura accesul la etaj, în mod greșit aceasta a reținut că aceste îmbunătățiri, ca și aducțiunea de apă caldă și și încălzirea centrală la etaj, au fost efectuate de către reclamanți, Totodată, instanța nu a reținut și împrejurarea că la etaj exista o terasă care a fost transformată în cameră de către reclamanți și totodată că imobilul avea fațada făcută, fiind refăcută în 1986 cu contribuția tuturor părților și în mod greșit a fost reținută contravaloarea acoperișului.
Un alt motiv de apel s-a referit la împrejurarea că, deși au fost efectuate două rapoarte de expertiză, instanța a înlăturat, fără temei legal, expertiza efectuată de ing. și a omologat expertiza efectuată de, deși în această expertiză contravaloarea îmbunătățirilor este mult mai mare decât cea stabilită de.
Tribunalul Mehedinți, prin decizia civilă nr. 264/A/9 iulie 2009, admis apelul formulat de pârâții, împotriva sentinței civile nr. 4245 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosar nr-, a omologat raportul de expertiză întocmit de expert în varianta evaluării prin metoda devizului de lucrări (pct.2.2.1).
A schimbat parțial sentința, în sensul că a obligat pârâții apelanți la 155.464 lei c/val. investițiilor la imobilul proprietatea pârâților, în loc de 157.378 lei, cât stabilise instanța de fond.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței și au fost obligați intimații la 2391 lei cheltuieli de judecată către apelanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește motivele de apel privind includerea ca îmbunătățiri a lucrărilor pretinse de apelanți și respectiv nemotivarea acestor îmbunătățiri, s-a reținut că nu sunt întemeiate, instanța de fond făcând referire la depoziția martorilor, G, și, din care a rezultat că reclamanta împreună cu soțul său au locuit o perioadă la parterul imobilului, după care s-au mutat la etaj. Martora chiar a împrumutat pe familia cu suma de 20.000 lei, reprezentând plata pentru amenajarea scării interioare și altor lucrări, aceeași martoră arătând că etajul era pe roșu și nu era acoperit.
Martorul Gaa rătat că în podul casei s-au montat podele și s-au pus tiranți pentru a ține zidurile, s-a înlocuit grinda la bucătărie, s-a făcut canalizare pentru etaj, separat de cea de la parter și instalație de apă, că, reclamanții au locuit la parterul imobilului și au început să execute lucrările de la etaj în anul 1979 - 1980.
Prin urmare, având în vedere aceste depoziții de martori, care se coroborează cu constatările experților care au efectuat expertizele de la dosar și care au avut ca obiective, inclusiv să stabilească vechimea îmbunătățirilor, instanța a apreciat că în mod corect Judecătoria Drobeta Turnu Sa constatat ca îmbunătățiri efectuate de către reclamanți și lucrările contestate de către apelanți în motivele de apel.
Cât privește valoarea acestor îmbunătățiri, instanța a constatat că expertiza efectuată de expertul se apropie mai mult de constatările expertului, iar nu de constatările expertului.
Dat fiind însă că evaluarea îmbunătățirilor se face la data judecării cauzei și cum instanța de apel este instanță de fond, în condițiile art.295 Cod pr. civ. s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expert, iar în privința metodei de evaluare, instanța a apreciat că metoda devizului de lucrări executate de intimații reclamanți la stadiul fizic al casei din 1982 este cea mai apropiată de realitate, motiv pentru care omologarea raportului de expertiză se va face în această variantă în care valoarea îmbunătățirilor este apreciată la 155.464 lei.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate.
O primă critică vizează motivul prev. de art. 304 pct. 5 Cod pr. civ. în sensul că recurenta este lipsită de discernământ, fără capacitate de exercițiu, suferind de demență senilă, astfel că nu putea sta în judecată în nume propriu.
O a doua critică vizează pct. 7 al art. 304 Cod pr. civ. în sensul că hotărârile nu cuprind motivele pe care se sprijină sau cuprind motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Al treilea motiv de recurs vizează art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a motivat asupra unor cereri făcute de recurenții pârâți în timpul procesului.
Recursul este întemeiat.
Potrivit dispoz. art. 304 Cod pr. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate prev. la pct. 1-9.
Recurenții au invocat, ca prim motiv de recurs, împrejurarea că hotărârea a fost dată cu încălcarea formelor de procedură, în sensul că recurenta este o persoană lipsită de discernământ, de capacitate de exercițiu, neputând să stea în judecată în nume propriu deoarece cu mulți ani în urmă a fost diagnosticată cu demență senilă, fiind imobilizată la pat și incapabilă să comunice cu alte persoane, împrejurare ce rezultă din dosarul nr. 5080/2004, al Judecătoriei Dr. Tr.
Deci, în cauză, s-a invocat lipsa de discernământ și a capacității de exercițiu datorită bolii.
Este adevărat că, potrivit art. 42 Cod pr. civ. persoanele care nu au exercițiul dreptului lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.
De asemenea, potrivit art. 43 Cod pr. civ. lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii, iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale, sunt anulabile.
Potrivit art. 11 din Decretul 31/1954, este lipsită de capacitate de exercițiu persoana pusă sub interdicție, iar punerea sub interdicție se poate face pentru lipsa de discernământ și este de competența exclusivă a instanței.
În cazul de față însă nu avem o hotărâre judecătorească de punere sub interdicție, astfel că nu putem vorbi de o lipsă a capacității de exercițiu, deși boala de care suferă recurenta, diagnosticată cu ani în urmă cu demență senilă, constituie o cauză de punere sub interdicție.
Însă celălalt motiv de recurs invocat de recurenți prin avocat și anume, că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea formelor de procedură prev. sub sancțiunea nulității, de art. 105 alin.2 Cod pr. civ. este întemeiat.
Potrivit art. 64 alin.1 Cod pr. civ. părțile pot să exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar, iar, potrivit art. 68 Cod pr. civ. procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin act sub semnătură privată, legalizată, iar atunci când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocațiale.
În baza art. 28 alin.1 din Lg. 51/1995, avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică în temeiul unui contract în formă scrisă.
De asemenea, potrivit art. 113 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei, se naște din contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă între avocat și client ori mandatarul acestuia.
Aceste dispoziții legale nu au fost respectate însă, deoarece din nicio încheiere de la dosar nu rezultă că pârâta recurentă ar fi fost prezentă la vreun termen de judecată, ea fiind reprezentată de avocat.
Dreptul de reprezentare însă izvorăște din contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă între avocat și client sau mandatarul acestuia, potrivit art. 113 alin.1 din Statutul profesiei de avocat și art. 28 alin.1 din Lg. 51/1995.
În dosar, nu există însă un asemenea contract între pârâta recurentă și avocat, iar soțul acesteia, nu are un mandat de reprezentare, avocatul neputând acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, potrivit art. 113 alin.3 din Statutul profesiei de avocat.
De altfel, potrivit art. 126 alin. 1 din statut, contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unui contract, iar, potrivit art. 127 din statut, lipsa acestor elemente atrage nevalabilitatea contractului.
Din aceste considerente rezultă că s-a încheiat în mod legal un contract de asistență juridică numai cu unul dintre pârâți, iar acesta nu avea mandat de reprezentare și pentru celălalt pârât, care nu a fost citat în proces, astfel că, în cauză, hotărârea s-a dat prin încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2 Cod pr. civ.
De altfel, chiar dacă pârâtul ar fi avut procură de reprezentare, aceasta nu ar fi fost valabilă întrucât între cei doi pârâți există interese contrare, așa cum a reținut instanța în dosarul nr. 5080/2004, când a dispus schimbarea curatorului din persoana soțului recurentei pârâte într-un proces care avea aceleași părți și același obiect, ca și cel de față.
În consecință, având în vedere aceste considerente, fără a fi analizate celelalte motive de recurs, se constată că motivul invocat este întemeiat și se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod pr. civ. urmând ca, potrivit art. 312 pct. 3 Cod pr. civ. să se admită recursul, să se caseze hotărârile și să se trimită cauza spre rejudecare la Judecătoria Dr. Tr.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 264/A din data de 9 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.
Casează decizia susmenționată și sentința civilă nr. 4245 din 13 oct. 2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S și trimite cauza pentru rejudecare la Judecătoria Dr. Tr.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./10.12.2009
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
