Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1307/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1307
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâții și - și continuat de moștenitorul împotriva deciziei civile nr. 59 din data de 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 5510 din data de 11 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți - LA., -, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă personal și asistată de avocat, recurentul pârât moștenitor, reprezentat de același avocat, intimatul reclamant personal și asistat de avocat și intimații pârâți, - reprezentați de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru intimatul reclamant și intimații pârâți, -, a depus la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta pârâtă și recurentul pârât moștenitor, a solicitat în principal admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului. modificare deciziei recurate în sensul excluderii de la masa partajabilă a imobilului casă de locuit și terenului situat în C,-, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul reclamant și intimații pârâți, -, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor atacate, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la 19.10.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și - (moștenitorii fratelui defunct G), solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună partajarea masei succesorale rămasă la data decesului părinților săi, să se stabilească loturile care se cuvin fiecărui moștenitor, conform cotei precizate în certificatul de moștenire, sau sumele cu titlu de sultă datorate reciproc, între moștenitori, în cazul în care masa de bunuri nu se poate partaja comod; să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1580 lei Ron cu titlu de despăgubiri pentru foloasele nerealizate de reclamant ca urmare a folosirii întregului imobil, în exclusivitate numai de pârâta pe ultimii 3 ani, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că după decesul tatălui său intervenit la data de 13.11.1985, în baza certificatului de moștenitor nr. 711/14.04.1986 a moștenit cota de 1/8 din imobilul compus din teren în suprafața de 238 mp și construcție constând în 2 dormitoare, hol și baie, reprezentând cota de din casa situată în C,-, jud.
S-a arătat că, în baza aceluiași act de moștenire, precum și ca urmare a unor cumpărări succesive de părți ale acestui imobil, inclusiv a cotei care i-a revenit mamei sale, pârâta deține în prezent cota de 6/8 din totalul bunului, însă în realitate folosește întregul imobil, în exclusivitate, fără însă să fi despăgubit pe ceilalți coproprietari, respectiv pe reclamant și pe moștenitorii fratelui defunct
Reclamantul a mai arătat că a notificat-o pe pârâta, inclusiv prin executor judecătoresc, pentru a-i vinde cota parte de proprietate care îi apartine pentru prețul de 1000 euro, însă, pârâta nu a fost de acord cu oferta făcută.
În ceea ce privesc pretențiile cu privire la foloasele nerealizate pe ultimii 3 ani din exploatarea acestui imobil, reclamantul a arătat că acestea sunt generate de faptul că pârâta a folosit și folosește în exclusivitate întregul imobilul, fără a-i despăgubi pe ceilalți comoștenitor, operând astfel regulile îmbogățirii fără just temei a pârâtei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 728 cod civil și următoarele, și art. 998 Cod civil.
La data de 23.01.2006, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea in parte a acțiunii, in sensul stabilirii sultei care i se cuvine reclamantului și respingerea capătului de cerere privind despăgubirile pentru lipsirea de folosință.
În apărare, pârâta arătat că deține in proprietate cota de 6/8 din imobilul situat in C,-, jud. D iar de la data deschiderii succesiunii de pe urma autorului, nu i-a limitat în nici un fel accesul reclamantului în imobilul menționat, acesta nemanifestând nici un interes fata de aceasta casa.
S-a mai arătat că, pretențiile bănești care ar constitui o despăgubire pentru lipsirea de folosință sunt nejustificate, cererea constituind un abuz de drept, nefiind admisibila atât timp cat singura culpă îi aparține reclamantului care nu a înțeles să își exercite dreptul său de proprietate asupra bunului moștenit.
La data de 8 februarie 2007, reclamantul și-a precizat acțiunea in sensul că a solicitat partajarea moștenirii rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 13.11.1985, moștenire soluționată sub aspectul stabilirii masei succesorale, a moștenitorilor și a cotelor de moștenire, prin certificatul de moștenitor nr. 711/14.04.1986 emis de notariatul de Stat
La data de 27 martie 2007, pârâtul, în prezent, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii și partajarea imobilului situat in C,-, conform cotelor stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 711/1986.
Pârâtul a arătat că autorul său, G, a decedat la data de 10.02.1997 iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 711/1986, autorul său a moștenit cota de 1/8 (1/4 din ) din imobilul constructie mentionat și teren în suprafata de 238 mp. A mai arătat că de pe urma defunctului a rămas și un teren arabil în suprafața de 1,5 ha situat in comuna, jud.
Pârâta - a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea actiunii și a solicitat ieșirea din indiviziune în cotele stabilite de instanță.
La data de 7 mai 2007, reclamantul a formulat precizare prin care a solicitat ca în masa partajabila să fie inclusa și valoarea unui loc de veci compus din doua morminte situat în Cimitirul din C, loc de veci unde a fost înmormântat în mod nelegal soțul paratei, numitul.
Pârâta a formulat la data de 7 mai 2007, cerere reconvențională prin care a solicitat să i se restituie, proporțional cu cotele reținute în certificatul de moștenitor cheltuielile făcute cu îmbunătățirea imobilului ce face obiectul partajului succesoral, respectiv înlocuirea acoperișului, instalarea gazelor, precum și impozitul plătit pentru acest imobil.
Față de cererea reconvenționala formulată de pârâta, reclamantul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca inadmisibilă și neîntemeiata. A invocat excepția lipsei calității procesuale active a paratei de a pretinde restituirea de către ceilalți moștenitori, proporțional cu cotele prevăzute in certificatul de moștenitor, a cheltuielilor făcute pentru îmbunătățirea imobilului ce face obiectul partajului.
A arătat că din înscrisurile depuse de parata reclamanta a rezulat că respectivele cheltuieli au fost făcute de soțul acesteia - in perioada anilor 1968-1971, când locuia in casa părinților pârâtei și când aceștia trăiau și astfel, și-ar fi constituit un drept de creanță față de părinții pârâtei pentru îmbunătățirile făcute. De asemenea, din devizul de lucrări, rezultă că au fost reparații necesare și nu îmbunătățiri care să sporească valoarea imobilului părinților. Apreciază că aceste reparații au fost executate pe bunul altuia, prin urmare nu constituie un bun propriu, ci numai un drept de creanță al celui care le-a plătit, adică al lui, soțul pârâtei.
S-a arătat că dreptul la acțiune pentru recuperarea unei asemenea creanțe este prescris iar parata reclamanta nu a făcut nicio dovadă că termenul general de prescripție prev de art. 3 din decretul nr. 167/1958 a fost suspendat, sau întrerupt, în condițiile legii.
Pe fond, a solicitat respingerea pretențiilor pârâtei-reclamante ca neîntemeiate arătând că așa-zisele îmbunătățiri constituie de fapt reparații necesare ale locuinței respective. De asemenea, pârâta nu a făcut nicio dovadă că a avut acordul părinților, ca proprietari, să facă respectivele îmbunătățiri.
Prin încheierea de ședința din 4 iunie 2007, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât a numitului, fiul pârâtei.
La data de 1.10.2007, reclamantul a arătat că renunță la capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune asupra dreptului de concesiune asupra locului de veci cu 2 morminte din Cimitirul și asupra dependințelor care au existat la momentul cumpărării de către autor a imobilului ce face obiectul cauzei, aceste bunuri fiind menționate de reclamant în cererea precizatoare depusa la dosar în ședința din 7 mai 2007, instanța luând act de aceasta renunțare.
Prin sentința civilă nr.5510 din 11 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta și și -.
S- dispus ieșirea din indiviziune a părților cauzei asupra imobilului casa cu 2 dormitoare, hol și baie și teren aferent in suprafața de 238 mp situat în C,-, jud. D în următoarele cote: 1/8 pentru reclamantul, 6/8, cota comuna pentru pârâta și și 1/8 cota comuna pentru - și.
fost omologat în parte, cu privire la evaluare, atât raportul de expertiză întocmit in cauza de expert in varianta modificata conform răspunsului la obiecțiuni, cât și raportul de expertiză întocmit în cauză de expert in varianta 2 si dispune lotizarea bunurilor ce fac obiectul cauzei in modalitatea următoare:
Lotul nr. 1 s-a atribuit în comun pârâților si și se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului casa cu 2 dormitoare, hol și baie și teren aferent in suprafața de 238 mp, din C,-, jud.
Au fost obligați pârâții și să achite sulta celorlalte părți ale cauzei astfel:către reclamantul vor achita sulta in cuantum total de 43.738,75 lei;către pârâții si - vor achita sulta in cuantum total de 43.738,75 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit reclamantului și se compune din sulta cuantum de 43.738,75 lei, sulta pe care o vor primi de la pârâții si.
Lotul nr. 3 s-a atribuit în comun pârâților si - se compune din sulta în cuantum de 43.738,75 lei.
fost obligată pârâta sa achite reclamantului suma de 570 lei cu titlu de contravaloare lipsa folosința imobil pentru perioada 19.10.2003 - 19.10.2006.
În baza art. 133 Cpc a fost anulată cererea reconvențională formulată de.
admisă în parte cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata și obligați pârâții la plata către reclamant a următoarelor sume de bani cu acest titlu: pârâții si ii vor achita reclamantului suma de 2208,45 lei si pârâții - și ii vor achita reclamantului suma de 368 lei.
Au fost respinse cererile pârâților si de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la data de 13.11.1985 a decedat autorul, de pe urma sa rămânând ca moștenitori:, în calitate de soție supraviețuitoare, G si, în calitate de descendenți de gradul I, conform certificatului de moștenitor aflat la fila 3 dosar.
În masa succesorala rămasă de pe urma acestui autor a rămas cota de din imobilul casa si teren aferent în suprafața de 238 mp situat in C,-, jud D, descris in certificatul de moștenitor menționat, cealaltă cota de revenind soției supraviețuitoare,.
Din masa succesorală, fiecăruia din cei patru moștenitori le revenea o cota de .
Prin actul de înstrăinare aflat la fila 81 dosar, soția supraviețuitoare, a înstrăinat către fiica sa, și soțul acesteia, cota sa de 5/8 din imobil.
a decedat si, de pe urma acestuia, au rămas ca moștenitori, conform celor indicate de parata în încheierea de ședința din data de 04.06.2007, aceasta parata si fiul ei, moștenind cota de din masa succesorala si cota de din masa succesorala.
Ca urmare, aceasta parata împreuna cu pârâtul dețin în totalitate o cota de 6/8 din imobil formata din cota proprie a paratei de 1/8 moștenita de la tatăl sau si cota de 5/8 achiziționata de aceasta împreuna cu soțul ei de la mama sa. Aceasta ultima cota de 5/8 din imobil este detinuta, conform art. 30. fam, si art. 669.civ. coroborat cu art. 1 lit. a Legea 319/1944 de cei doi parati astfel: 5/8 din ea aparține numitei (cota proprie de conform art. 30. fam + cota de 2/8 ca moștenitoare de pe urma soțului ) si 3/8 din ea aparține lui, ca moștenitor al tatălui său. Ca urmare, cota totala de 6/8 din imobil aparține paratilor si astfel: lui ii revine cota de 33/64 din imobil, iar lui ii revine cota de 15/64 din imobil.
In ce privește pe numitul G si acesta a decedat la data de 10.02.1997, conform intampinarii de la fila 66 dosar, a intampinarii de la fila 93 dosar, si certificatului de deces de la fila 72 dosar, de pe urma sa ramanand ca mostenitori, conform actului de la fila 69 dosar si sustinerilor partilor, numitii (fost ), si - in calitate de descendenti de gradul I, paratul G nefiind casatorit la momentul decesului sau. In aceste conditii, lui și numitei - le revine, la fiecare, cate o cota de din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului lor G, si anume cate o cota de din cota de 1/8 din imobilul supus partajului ce ii revenea acestuia.
Ca atare, fata de situația de fapt expusă mai sus și cele stabilite prin certificatul de mostenitor nr. 711/14.04.1986 eliberat de Notariatul de Stat Județean C instanța reținut că fiecăruia din părțile cauzei le revin următoarele cote din imobilul casa si teren aferent în suprafața de 238 mp situat in C,-, jud. D, în forma descrisă in certificatul de moștenitor indicat:reclamantului ii revine cota de 1/8 din imobil;pârâtilor (fost ) si - le revine împreuna cota de 1/8 din imobil;pârâților si le revine împreuna cota de 6/8 din imobil.
Potrivit art. 728.civ. nimeni nu poate fi obligat a rămâne in indiviziune, astfel încât față de aceste prevederi legale, instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților cauzei asupra imobilului casa cu 2 dormitoare, hol si baie și teren aferent în suprafața de 238 mp situat în C,-, jud. D având în vedere cotele din dreptul de proprietate menționate mai sus.
Întrucât în cauză s-a dispus efectuarea de expertize de evaluare și lotizare atât cu privire la imobilul casa, cat si cu privire la imobilul teren aferent, si constatând că valorile stabilite pentru imobilul casa in varianta de evaluare ulterioara răspunsului la obiecțiuni si pentru imobilul teren in varianta a doua de evaluare, si anume având în vedere valoarea de 350 EURO/mp sunt conforme cu normele legale, instanța a omologat ambele rapoarte de expertiză în ce privește evaluarea stabilita in aceste variante.
Pentru a decide astfel, instanța a avut in vedere la stabilirea contravalorii masei partajabile numai valorile stabilite de experti pentru imobilul casa si teren supus partajului, valoarea totala a acestui imobil fiind de 349.908 lei RON (36.462 lei pentru casa in varianta de evaluare conforma raspunsului la obiectiuni + 313.446 pentru teren conform variantei a 2-a de evaluare), valoare din care atat reclamantului, cat si paratilor - fost - si -, ultimii doi impreuna, le revine, cate o suma de 43738,5 lei Ron, corespunzatoare cate unei cote de 1/8 pe care o detine atat reclamantul singur, cat si cei doi parati mentionati,impreuna, din imobil, iar celorlalti doi parati le revine impreuna o valoare totala de 262.431 lei corespunzatoare cotei de 6/8 pe care o detin cei doi parati din imobil.
Loturile au fost stabilite avandu-se in vedere criteriile prev. de art.741 -742.civ si de art. 673 ind. 9 Cpc. imprejurarea ca paratii locuiesc in imobilul mentionat, iar ceilalti trei parati au alte locuinte, situate in alte localitati, precum si faptul ca singurii care au solicitat atribuirea in natura a imobilului supus partajului sunt paratii, reclamantul si paratii solicitand atribuirea de sulte.
In ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei la plata contravalorii lipsei de folosinta a imobilului, instanta a constatat ca aceasta este intemeiata doar in parte, astfel:
In calitatea lor de coproprietari toate partile cauzei aveau dreptul de a se folosi in totalitate de bun si de a se bucura de fructele acestuia.
Este adevărat ca in cauza nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi fost impiedicat de a se folosi in vreun fel de acest imobil de catre parata, si, ca atare, din acest punct de vedere aceasta nu ii datorează reclamantului plata de despagubiri.
Aceasta parata, insa, a realizat venituri din închirierea imobilului supus partajului, conform contractului indicat in raportul de expertiza realizata de expert, in cuantum de 250 lei lunar.
Aceste venituri, care constituie fructe ale acestui imobil, se cuvin, potrivit art. 483.civ. tuturor coproprietarilor, si nu numai paratei, in conformitate cu cota parte din dreptul de proprietate deținuta de fiecare din imobil.
Intrucat, insa, doar aceasta parata a beneficiat de fructele imobilului, culegând si partea ce i se cuvenea reclamantului, patrimoniul acesteia îmbogatindu-se, ca atare, fara just temei cu aceasta suma, parata ii datorează reclamantului restituirea cotei de 1/8 din profitul efectiv obținut ca urmare a culegerii fructelor, profit stabilit potrivit raportului de expertiza intocmit de ing. la suma totala de 4.560 lei RON, astfel încit suma ce i se cuvine reclamantului cu acest titlu este de 570 lei.
Ca atare, acest capat de cerere a fost admis doar in parte, iar parata a fost obligata la plata catre reclamant a sumei de 570 lei cu titlu de contravaloare lipsa folosinta imobil pentru perioada 19.10.2003 - 19.10.2006.
In ce privește cererea reconvenționala formulata de parata reclamanta de a i se majora cota din dreptul de proprietate asupra bunului partajabil cu contravaloarea imbunatatirilor aduse la acesta, instanța a constatat că aparatorul acesteia a învederat instantei de judecata ca nu înțelege sa precizeze cererea reconvenționala in sensul in care i s-a pus in vedere, deoarece nu mai insista in solutionarea sa.
Întrucât aparatorul paratei reclamante nu avea mandat special pentru a putea renunta in mod valabil la judecata cererii reconvenționale, iar parata reclamanta nu s-a prezentat personal in instanța pentru a da o declaratie de renunțare in acest sens, instanta nu a putut lua act de renunțarea sa la judecata cererii reconvenționale.
Având in vedere, insa, prev. art. 133 Cpc, si constatand ca obiectul cererii reconvenționale nu a fost clar stabilit de parata reclamanta, aceasta situație echivalând cu lipsa acestui obiect, instanța a anulat cererea reconventionala formulata.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și.
În motivele de apel s-a aratat că bunurile supuse partajului au fost supraevaluate, suma de 350 Euro/mp este exagerată, iar instanța trebuia să aibă în vedere suma de 200 Euro/mp, expertizele fiind convingătoare în acest sens.
În mod greșit s-a inclus la masa partajabilă întreaga suprafață de teren deși, pârâții apelanți au depus la dosar act prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate privind suprafața de teren aferentă construcțiilor ai căror proprietari sunt și, în această situație, respectiva suprafață nu mai trebuie să fie inclusă la masa partajabilă.
În mod greșit instanța de fond nu a acceptat obiecțiunile apelanților pârâți în legătură cu suprafața pivniței care este mult mai mică decât cea reținută în expertiza tehnică, eroarea celor două expertize fiind demonstrată cu expertiza extrajudiciară depusă la dosar de pârâții apelanți, însă instanța de fond nu face nici măcar vorbire despre această expertiză.
În final se solicită efectuarea unei noi expertize pentru a se lămuri toate aceste aspecte.
Prin decizia civilă nr. 59/2009 a Tribunalului Doljs -a dispus respingerea apelului ca nefondat reținându-se că instanța a reținut corect atât masa de partaj cât și valoarea acesteia în raport de conținutul expertizei tehnice necontestate de apelanți și care nu au formulat obiecțiuni și nici nu au mai solicitat o altă expertiză tehnică.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs apelanții și solicitând casarea lor cu trimitere pentru rejudecare sau în subsidiar excluderea din masa de partaj a imobilului casă și teren situate în C-.
Din motivarea acestui recurs se poate reține că instanța a reținut greșit masa de partaj că a inclus în mod greșit în partaj imobilul arătat și că acest fapt impune casarea casarea cu trimitere pentru rejudecare și efectuarea unor alte expertize tehnice.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate de recurenți sunt nelegale. Aceste critici nu au fost invocate în apel și deci nu au putut forma obiectul judecății în calea de atac a recursului.
Ca urmare recurenții nu pot formula aceste critici direct în recurs, dar atacând și criticând decizia de apel care însă nu a avut ca obiect de cercetare judecătorească motivele invocate numai în recurs, recurenții au formulat motive cu un conținut din acest considerent nelegal, iar instanța judecând recursul nu are cum să cenzureze respectivele motive pentru care tribunalul nu a fost sesizat, dar a respins apelul luând în considerare cu totul alte motive invocate în apel.
În atare situație recurentul nu poate formula recurs decât reluând criticile de apel și în conformitate cu conținutul art. 304 Cod. Pr. Civ.
Or, motivele invocate pentru prima dată în recurs nu pot fi încadrate ca motiv legal de casare cu trimitere și nici de modificare pe temei de nelegalitate.
Nici un act din dosar nu face dovada susținerilor recurenților. Instanța a stabilit conținutul masei de partaj în raport de probatoriul administrat, iar valoarea acestei mase a fost identificată și stabilită prin expertiza efectuată în cauză.
Recurenții nu au formulat obiecțiuni și de altfel nici nu au contestat modul de identificare, valoarea bunurilor și nici compunerea acestei mase.
În atare situație orice critică făcută direct în recurs, nu numai că sunt nelegale dar nu mai pot avea nici o valoare și sub aspectul temeiniciei.
În atare situație, criticile recurenților sunt lipsite de temei, Curtea concluzionând că instanțele au stabilit corect masa de partaj, valoarea acesteia cât și modul de lotizare.
În consecință, recursul recurenților este nefondat, Curtea urmând să dispună respingerea lui conform celor arătate, cu obligarea lor la plata către intimatul conform art. 274 Cod pr.civ. suma de 1895,95 lei cheltuieli de judecată conform notei depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâții și - și continuat de moștenitorul împotriva deciziei civile nr. 59 din data de 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 5510 din data de 11 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți - LA., -.
Obligă pârâții la 1895,95 lei chelrtuieli de judecată către intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/12.11.2009
Tehnoreed.
Jud. fond
. Apel
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
