Obligația de a face. Decizia 810/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.810
Ședința publică din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Trandafir Purcăriță
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Cristian Pup
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile de apel nr. 184/A/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, cât și cu intimata intervenientă ASOCIAȚIA DE proprietari din T-, - 9/4, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă avocata, în substituirea avocatei, iar pentru intimații pârâți și, avocata.
Procedura legal îndeplinită.
După verificarea actelor și lucrărilor dosarului s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, apoi se depune taxa legală judiciară de timbru și a timbrului judiciar, după care nemaifiind de formulat alte cereri sau excepții de formulat, Curtea acordă cuvântul în fond pentru dezbaterea recursului.
Avocata reclamantei recurente solicită admiterea recursului conform formulării lui în scris, în sensul casării ambelor hotărâri judecătorești și admiterea acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Avocata intimaților pârâți solicită respingerea recursului reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, sub nr. dosar -, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții și obligarea acestora să înceteze folosința balconului aferent apartamentului nr. 11 din T-, -9/4,.9, Jud, T, să restituie posesia asupra balconului identificat în petitul precedent proprietatea reclamantei, cu obligarea acestora la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei/zi, până la predarea efectivă a balconului către reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112.pr. civ, art. 480, art. 969-970 și art. 1073. civ,
La data de 13.11.2006, pârâții depun cererea reconvențională și cerere de chemare în judecată a altor persoane(20-23 dosar), prin care solicită respingerea acțiunii introductive a reclamantei ca fiind neîntemeiată, și nelegală, să se constate ca fiind rezolvit de drept contractul de vânzare cumpărare - act de reapartamentare, autentificat sub nr. 2817/10.05.2006, să dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii susmenționatului contract în sensul de a radia din CF 41312 T, nr. top. 27601, dreptul de proprietate al reclamantei, înscris la poziția B 36, asupra imobilului rezultat din apartamentare respectiv apartamentul nr. 11, cu 1,88 &.i și 5/255 mp teren în folosință și reînscrierea în același CF a dreptului de proprietate indiviză al vânzătorilor - membrii Asociației de proprietari, asupra acestui imobil, cu titlul de uscătorie și asupra fostele cote indivize privitoare la părțile comune deținute asupra întregului condominium, iar în subsidiar solicită constatarea nulității absolute a clauzei din contractul de vânzare cumpărare - act de reapartamentare, autentificat sub nr. 2817/10.05.2006, privitor la includerea în cadrul apartamentului nr. 11, balconului în suprafață de 4,35 mp și vânzarea acestuia către reclamantă, și drept urmare anularea parțială a acestui contract pentru lipsa consimțământului pârâților la vânzare, balconul aparținând apartamentului nr. 9, al cărui proprietari privați sunt pârâții; repunerea pârâților în situația anterioară vânzării balconului, prin reînscrierea în CF colectivă nr. 41312 T, top. Nr. 27601 și în CF individuală nr. -, nr. cadastral 27601/I/IX, a dreptului de proprietate asupra părților comune indivize în cotă de 11,10% și 28%256 mp din teren cu drept de folosință, obligarea reclamantei să lase pașnică și netulburată posesia balconului proprietatea pârâților, în suprafață de 4,35 mp situat în dreptul apartamentului nr. 11.
Pârâții reclamanți reconvenționali au înțeles să formuleze cerere de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a Asociației de proprietari-.
În drept pârâții și-au întemeiat cererea pe prev. de art. 480, 948 pct. 1. civ, art. 969 civ, art. 57-58.pr. civ. art. 274.pr. civ.
Prin sentința civilă nr. 5748 din 30.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoara, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților si si intervenienta Asociația de Proprietari,-, -9/4. S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali si în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională și a intervenientei Asociația de Proprietari,-, -9/4.
S-a constatat nulă absolut clauza din contractul de vânzare-cumpărare - act de reapartamentare autentificat sub nr. 2817/10.05.2006 privitoare la includerea în cadrul apartamentului nr.11(rezultat din reapartamentare) a balconului în suprafață de 4,35 mp și vânzarea acestuia către reclamantă.
S-a dispus anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare - act de reapartamentare autentificat sub nr. 2817/10.05.2006 de către BNP -
A fost obligată reclamanta pârâtă reconvențională să lase în pașnică și netulburată posesie balconul proprietatea pârâților-reclamanți reconvențional, în suprafață de 4,35 mp, situat în dreptul apartamentului nr.11.
S-a respins în rest cererea reconvențională.
S-a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de către pârâții reclamanți reconvenționali si în contradictoriu cu intervenienta Asociația de Proprietari,-, -9/4.
A fost obligata reclamanta pârâtă reconvențională la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4130,96 lei către pârâtii reclamanți reconvențional.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și drept că potrivit potrivit actului de reapartamentare și contract de vânzare-cumpărare (7-11 dosar) autentificat sub nr.2817/10.05.2006 de către BNP -O, în calitate de administrator și împuternicit al proprietarilor apartamentelor de la blocul situat în T,-, -/4, județ T, de la nr.1 la nr.10, înscrise în CF colectiv nr.41312 T, nr.top 27601, fost de acord cu reapartamentarea imobilului cu nr.top 27601 din CF colectiv 41312 T si cu recalcularea cotelor părți pentru apartamentele inscrise în această carte funciară colectivă, având ca scop edificarea în CF a uscătoriei ca apartamentul nr.11 situat la etajul IV, uscătorie ce va deveni apartamentul nr.11 etaj IV, cu nr.top nou format 27601/XI situat în T,-, -/4, judet T, compus din una cameră în suprafață utilă de 15,41 mp și balcon în suprafață de 4,35 mp, cu 1,88% pci și 5/256 mp teren în folosință, din CF col.41312 T și care va fi abnotată și transcrisă într-o carte funciară individuală nouă.
Prin intermediul aceluiași act de reapartamentare și contract de vânzare-cumpărare (7-11 dosar) autentificat sub nr.2817/10.05.2006 de către BNP -O, în calitate de administrator și împuternicit al proprietarilor apartamentelor de la blocul situat în T,-, -/4, județ T, de la nr.1 la nr.10, înscrise în CF colectiv nr.41312 T, nr.top 27601, în calitate de vânzător și, în calitate de cumpărător, a intervenit contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect uscătoria provenită din reapartamentarea în scopul amenajării doar ca spațiu locuibil, care va deveni apartamentul nr.11, așa cum s-a dispus mai sus, pentru prețul de 6000 euro, care reprezintă contravaloarea construirii acoperișului, montat ușă față aluminiu maro, montat 4 geamuri aluminiu pe casa scării, zugrăvit casa scării, care vor fi efectuate integral până la data de 10.06.2006 și pe care le va suporta cumpărătoarea. În cuprinsul contractului se prevede faptul că, părțile contractante au stabilit de comun acord ca, în cazul în care lucrările mai susmenționate și efectuate la imobilul descris mai sus, nu vor fi efectuate integral până la data de 10.06.2006, indiferent de motivul invocat, în privința prezentului contract, sunt de acord să intervină de drept rezoluțiunea totală, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără altă formalitate prealabilă, acest contract să fie rezolvit de drept, părțile urmând a fi puse în situația anterioară.
Prin actul adițional la actul de reapartamentare și contract de vânzare-cumpărare prezentat mai sus, autentificat sub nr.256/22.01.2007 de către BNP și au hotărât de comun acord prelungirea termenului de executare a lucrărilor de la data de 10 iunie 2006 la 10 decembrie 2007 întrucât asociația de proprietari nu i-a putut asigura cumpărătoarei dreptul de a intra în posesia uscătoriei și balconului cumpărat de aceasta.
Urmare a actului de reapartamentare și contractului de vânzare-cumpărare, reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietatea asupra apartamentului nr.11, în CF - T, nr.top 27601/XI.
Potrivit extrasului CF - T, nr.top 27601/IX, pârâții reclamanți reconvențional sunt proprietarii apartamentului nr.9 situat în T,-, -/4, județ T, etaj IV, compus din 4 camere și dependințe cu 11,10% din și 28/256 mp din teren cu drept de folosință.
Pe de altă parte, din CF 41312 T, nr. top 27601, părțile comune indivize ale imobilului situat în T,-, sunt constituie din fundații, fațade, acoperișul tip terasă, trotuarul de protecție, ușile de intrare, casa scării, scările, uscătoria, subsolul tehnic, instalațiile de încălzire, centrală, branșament apă, racord canal, branșament electric.
Așa cum rezultă din actele aflate la dosar, provenite de la SC -SRL (81-94 dosar), acte eliberate pe seama antecesorilor pârâților-reclamanți reconvențional, și, respectiv primii cumpărători ai apartamentului nr.9, cu ocazia cererii acestora de cumpărare a locuinței, suprafața utilă a imobilului proprietatea pârâților-reclamanți reconvențional este de 81,87 mp iar a logiilor și balcoanelor de 14,19 mp, așa cum reiese și din schița anexată acestor acte(85 dosar). Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.37 420/07.08.2000 încheiat între, cu SC sa, având ca obiect apartamentul nr.9, suprafața logiei și a balconului este în suprafață de 14,19 mp.
În aceeași modalitate, apartamentul nr.9 a intrat în proprietatea pârâților-reclamanți reconvențional, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.975/11.03.2005 de către BNP -T(25 dosar).
Judecătoria Timișoaraa reținut ca actele aflate la dosar, coroborate cu raportul de expertiză efectuat în cauză, conduc la concluzia că balconul situat în dreptul uscătoriei și care ulterior a fost introdus în componența apartamentului nr.11 rezultat ca urmare a reapartamentării, face parte din apartamentul nr.9.
Tabelul nominal aflat la fila 76 dosar, se referă la acordul proprietarilor de apartamente din imobilul situat în T,-, -/4, identificat în CF colectivă 41312, pentru dezmembrarea parcelei uscătoriei și a holului mic din fața acesteia din părți comune, transformarea dreptului de proprietate forțată în proprietate pe cote părți individuală asupra uscătoriei și înstrăinarea ulterioară a uscătoriei și a holului mic în schimbul construirii acoperișului imobilului și a următoarelor lucrări: zugrăvit casa scării, ușa intrare bloc, geamuri casa scării termopan, acoperiș cu șarpantă în prelungire peste balcoane cu învelitoare din țiglă ceramică. scopul pentru care a fost încheiat acest tabel, se observă că acest acord este dat pentru dezmembrarea uscătoriei și a holului mic, nerezultând din niciun act că balconul situat în fața uscătoriei, ar face parte corp comun cu această încăpere. Astfel, se constată că pârâții-reclamanți reconvenționali nu au semnat și actul de dezmembrare, motiv pentru care nu se poate vorbi despre un acord al acestora cu privire la înstrăinarea balconului în litigiu, fiind astfel înlăturate susținerile reclamantei și ale intervenientei referitoare la aceste împrejurări, apărări ce stau la baza susținerii excepției de inadmisibilitate, situație față de care instanța va respinge această excepție.
Conținutul tabelului despre care s-a făcut anterior vorbire, a condus prima instanța la concluzia că administratorul asociației de proprietari și-a depășit limitele mandatului care i-a fost încredințat.
Acțiunea în revendicare reprezintă acțiunea prin intermediul căreia proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
În situația de față, comparând titlurile părților, în cazul reclamantei contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2817/10.05.2006 de către BNP -O, iar în cazul pârâților-reclamanți reconvențional contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.975/11.03.2005 de către BNP, instanța apreciază că pârâții-reclamanți reconvențional au dobândit titlul de la o persoană al cărui drept este preferențial (nemo plus iuris ad alium tranferre potest, quam ipse habet), balconul în litigiu aparținând dintotdeauna apartamentului nr.9.
Față de toate cele reținute, apreciind că balconul în litigiu nu a aparținut cotelor-părți indivize, motiv pentru care nu se putea proceda la înstrăinarea acestuia, fiind până la urmă vorba despre înstrăinarea bunului altuia, prima instanța a considerat neîntemeiată acțiunea principală, care a fost respinsa.
Prima instanță, fata de cererea reconvențională, a constatat că reclamanta - pârâtă reconvențional este semnatara actului adițional la actul de reapartamentare și contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.256/22.01.2007 de către BNP, aflându-se în imposibilitate de a finaliza lucrările pentru a căror executare s-a obligat, motiv pentru care va respinge petitele formulate în principal, respectiv, să se constate ca fiind rezolvit de drept contractul de vânzare-cumpărare -act de reapartamentare autentificat sub nr.2817/10.05.2006, să se dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii acestui contract.
Cu privire la solicitarea subsidiară a cererii reconvenționale, se reține că potrivit art.35 alin.2 Cod familiei, "oricare dintre soți, exercitând singur drepturile de administrare, folosință și dispoziție asupra bunurilor comune, este prezumat că are și consimțământul celuilalt soț".Astfel, dreptul de reprezentare pe care îl au soții în mod reciproc izvorăște dintr-un mandat tacit pe care legea îl presupune dat pentru actele de administrare, de folosință și de dispoziție privind bunurile comune. În considerarea acestui mandat, precum și atitudinea pârâtului reclamant reconvențional care a invocat lipsa consimțământului său la înstrăinarea ce a avut loc doar cu ocazia promovării de către reclamantă-pârâtă reconvențional a acțiunii de față, se apreciază că a fost confirmat actul încheiat de către; de altfel, pârâtul reclamant reconvențional a arătat că înțelege să conteste doar vânzarea balconului, nu și a părților comune indivize.
Reținându-se însă anterior faptul că balconul în litigiu nu putea fi înstrăinat întrucât nu făcea parte din cotele-comune indivize ci aparține apartamentului nr. 9, proprietatea pârâților-reclamanți reconvențional, în lipsa acordului acestora neputându-se proceda la înstrăinarea balconului, instanța va admite în parte cererea reconvențională, în sensul constatării absolute a clauzei din contractul de vânzare-cumpărare-act de reapartamentare autentificat sub nr. 2817/10.05.2006 privitoare la includerea în cadrul apartamentului nr.11(rezultat din reapartamentare) a balconului în suprafață de 4,35 mp și vânzarea acestuia către reclamantă, pe cale de consecință se va dispune anularea parțială a acestui contract pentru lipsa consimțământului pârâților-reclamanți reconvenționali la vânzarea balconului. Constatându-se că pârâții reclamanți reconvențional sunt proprietarii balconului în litigiu, obligă reclamanta pârâtă reconvențional să lase în pașnică și netulburată posesie balconul proprietatea pârâților-reclamanți reconvențional, în suprafață de 4,35 mp, situat în dreptul apartamentului nr.11.
Prima instanța a respins solicitarea pârâților reclamanți reconvențional din cererea reconvențională referitoare la repunerea acestora în situația anterioară vânzării balconului prin reînscrierea în cartea funciară colectivă nr.41312 T nr. top 27601 și în CF individual nr.- nr. cadastral 27601/IX a dreptului de proprietate asupra părților comune indivize în cota de 11,10% și 28/256 mp din teren cu drept de folosință, ca neîntemeiată, întrucât aceștia și-au dat acordul pentru înstrăinarea cotelor-părți indivize, așa cum rezultă din tabelul aflat la dosar(fila 76 dosar).
Cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de către pârâții reclamanți reconvențional în contradictoriu cu intervenienta Asociația de Proprietari,-, -9/4, prima instanța a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere motivele pentru care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, constatându-se că Asociația de Proprietari nu poate invoca, potrivit art.57 proc. civ. un drept ca și reclamanta.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel, în termen legal, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acțiunii, dar prin decizia civilă nr. 184/A/ 27.02. 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș - secția civilă - respinge apelul declarat de reclamanta, reținând în esență aceiași stare de fapt și de drept, dar și cu o motivare suplimentară, conform celor ce succed.
Astfel, instanța de apel reține că disputa procesuală poartă în principal asupra proprietății balconului în suprafață de 4,35 mp, pretins a fi făcut parte din părțile comune indivize ale blocului, de către reclamanta-recurentă. numai în atare situație, acesta putea fi înstrăinat de către intervenienta Asociația de Proprietari. Numai că, așa cum rezultă din studiul cărții funciare colective, precum și a lucrării de specialitate efectuată în cauză, balconul în discuție este o componentă a apartamentului nr.9 - proprietatea intimaților și. Astfel, la descrierea părților comune indivize ale imobilului este menționată uscătoria, fără a fi trecut și balconul din fața acesteia, și care potrivit înscrisurilor depuse în probațiune la dosar, face parte din compunerea apartamentului nr. 9.
Pe de altă parte, nici intimații și, și nici ceilalți proprietari ai imobilului nu și-au dat acordul cu privire la înstrăinarea balconului litigios, ci numai cu privire la uscătorie și la holul din fața acesteia. Împrejurarea că în contractul de vânzare-cumpărare autentic și în documentația de dezmembrare se face referire și la acest balcon, care este inclus în proprietatea reclamantei-recurente nu are relevanță sub aspectul dovedirii existenței consimțământului intimaților și la înstrăinare, de vreme ce acesta (consimțământul) nu s-a dovedit a fi fost dat anterior, iar actul autentic a fost semnat de o singură persoană în numele Asociației de Proprietari. Cu atât mai mult cu cât consimțământul intimaților și era esențial, de vreme ce, potrivit înscrisurilor de la dosar, balconul în suprafață de 4,35 mp intra în componența apartamentului nr.9 - proprietatea lor, și nu în părțile comune indivize ale imobilului, pentru ca asociația, în numele și cu mandatul tuturor locatarilor să poată încheia acte de dispoziție cu privire la acesta.
De asemenea, observând declarațiile unora dintre primii locatari ai blocului (potrivit cărora, balconul în discuție aparținea uscătoriei), precum și observațiile expertului încorporate lucrării de specialitate efectuate în cauză ( din care rezultă că, deși toate apartamentele aflate în aceeași situație, au fost dotate cu două balcoane, cel cu nr. 9 - aparținând intimaților și, are o suprafață mai mare cu 4, 67m.p., exact cât ar fi trebuit să măsoare cel aferent uscătoriei, precum și că balconul litigios a fost inclus ca o parte componentă a apartamentului nr.9, cu ocazia apartamentării realizate în anul 1994), tribunalul reține că membrii Asociației de Proprietari au a accede - pentru subsumarea balconului asupra căruia poartă disputa procesuală - la concursul justiției pentru lipsirea de efecte juridice, în limita balconului a contractelor de vânzare-cumpărare succesive perfectate cu privire la apartamentul nr.9. în care au a se supune exigențelor de probațiune și a produce dovezi apte a confirma că și asupra balconului litigios operează o coproprietate forțată, cu consecința rectificării cărții funciare colective precum și a celor individuale, privind compunerea imobilelor.
Împotriva acestei decizii civile de apel a declarat recurs, în termen legal reclamanta, solicitând casarea ambelor hotărâri judecătorești anterioare și în fond admiterea acțiunii sale, neinvocând în drept însă nici un motiv de recurs de nelegalitate, dintre cele enumerate în art. 304 sub pct. 1 - 9 Cod procedură civilă, motivând în esență că instanțele anterioare au ignorat dovezile tehnice în bază cărora reclamanta și-a susținut cererea, fiind încălcate și prevederile legale referitoare la dreptul de proprietate, cum și că schițele de la dosar, care indică faptul că balconul în discuție aparține apartamentului nr. 9, au fost realizare de către un inginer care nu a studiat planurile imobilului.
Verificând decizia civilă recurată, prin prisma dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă și în raport de motivele de fapt invocate, față de starea de fapt din dosar și de probele administrate în cauză, Curtea stabilește că recursul de față al reclamantei este nefondat, urmând ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă să fie respins ca atare, deoarece bine și cu temei a fost respins și apelul aceleiași reclamante.
Într-adevăr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate în recurs (care vizează starea de fapt și aspecte de netemeinicie, iar nu de nelegalitate) din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că decizia civilă recurată este legală și temeinică, întrucât instanța de apel a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie prev. de art. 480, 969 și 1073 Cod civil, când a confirmat soluția primei instanțe, neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă casarea ori modificarea deciziei civile atacate, conform art. 306 al. 2 Cod procedură civilă, corect fiind respins apelul reclamantei, pentru considerentele expuse judicios de către instanța de apel, însușite în întregime și de C, ca instanță de control judiciar, criticile formulate în recurs nefiind întemeiate, ele referindu-se la chestiuni de fapt și de netemeinicie, acestea neputând fi încadrate în nici unul din cazurile - expres și limitativ - prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă sub pct. 1- 9, recurenta neconformându-se cerințelor art. 302/1 pct. 3 Cod procedură civilă, în condițiile în care aceasta nu indică motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și nici dezvoltarea lor, cu argumente separate și fundamentare concretă și detailată.
Astfel, motivele de fapt invocate în recurs sunt simple susțineri și dizertații lipsite de conținut și temei juridic, câtă vreme este clar dovedit în dosar cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea construcții că uscătoria în discuție nu este prevăzută cu balcon, că aceasta nu are ușă înspre balcon (ci doar fereastră) și că balconul în litigiu, din dreptul uscătoriei a fost cumpărat de către primii proprietari, familia și mai apoi de pârâții intimați - reclamanții reconvenționali - și, corect instanța de apel, comparând titlurile de proprietate, dând eficiență juridică celui al intimaților pârâți, avându-se în vedere fișa de calcul a suprafeței locative, în vederea stabilirii prețului de vânzare aferentă contractului de vânzare-cumpărare privind apartamentul nr. 9 către ( cumpărat apoi de intimații ), apoi schița efectuată de, privind suprafețele apartamentului nr. 9, inclusiv balconul de 14,19. întocmită cu ocazia vânzării acestuia către, apoi expertiza tehnico-judiciară în construcții, de la dosar, care a refăcut măsurătorile și a verificat documentația emisă de, precum și corespondența efectuată la prima instanță a, că răspuns la lămuririle ce i-au fost solicitate, prin care corespondență se confirmă, în mod evident că balconul în litigiu, face parte din apartamentul nr. 9, ce constituie proprietatea tabulară a pârâților intimați și, iar nu cotelor părți indivize, motiv pentru care nu se poate proceda la înstrăinarea acestui balcon.
În consecință, Curtea constată că titlul de proprietate deținut de recurenta reclamantă nu este susținut mai puternic decât cel al intimaților pârâți, actul de dezmembrare și apartamentare fiind subsecvent voinței de vânzare a acestor intimați, care voință vizează doar vânzarea uscătoriei, nu și a balconului în litigiu, în condițiile în care din preambulul tabelului nominal cu semnăturile locatarilor nu rezultă și vânzarea balconului și prin urmare sunt neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților reconvenționali intimați, cât și a inadmisibilității acțiunii reconvenționale.
Aceasta, pentru că acești intimați pârâți - reclamanți reconvenționali, nu și-au dat acordul valabil pentru vânzarea balconului, asupra cărora sunt proprietarii lui de drept, titlul lor locativ fiind valid și legal, nefiind desființat până în prezent, ei având așadar calitatea să-și apere dreptul încălcat prin mijlocul procedural al acțiunii reconvenționale.
Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate, ele nefiind de natură să facă admisibil acest recurs și să influențeze soluția pronunțată în cauză de către instanța de apel, care este deci corectă sub toate aspectele, căci este clar că probele din dosarul fac convingerea instanțelor de judecată că balconul situat în dreptul uscătoriei, face parte din apartamentul nr. 9 și care este proprietatea tabulară a pârâților intimați, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat acest recurs al reclamantei, menținând în vigoare decizia civilă atacată, pe care o verifică drept legală și temeinică, fiind pronunțată în concordanță cu toate probele din dosarul cauzei, și cu respectarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil și căruia îi este specific, în sensul rezolvării prezentului litigiu, în limitele investirii instanței, recurenta, nedovedind incidența în cauză a nici unui motiv de recurs, de nelegalitate, dintre cele indicate expres în art. 304 sub pct. 1 - 9 Cod procedură civilă, potrivit tuturor argumentelor de mai sus.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, aflată în culpă procesuală, ca parte căzută în proces, recurenta reclamantă va fi obligată să plătească intimaților pârâți și - la cererea acestora - suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu împuternicire avocațială nr. -/07.10.2009 și chitanței aferente nr. 62, din aceeași dată, ambele ale Baroului T, aflate la dosarul cauzei de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile de apel nr. 184/A/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, ca și cu intimata intervenientă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI din T-, - 9/4 având ca obiect obligație de a face.
Obligă recurenta reclamantă să plătească intimaților pârâți și suma de 1000 lei(RON), cheltuieli de judecată, în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /19.10.2009
Tehnored /21.10.2009
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: și
Președinte:Trandafir PurcărițăJudecători:Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat, Cristian Pup
