Obligație de a face. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 129/
Ședința publică din 23 martie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Mihaela Popoacă
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D, cu sediul în C, strada - cel, nr. 27, împotriva deciziei civile nr. 720, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 28 noiembrie 2008, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în M,-, -.7, județul C și intimații pârâți C, cu sediul în C,--24, CONSILIUL LOCAL și ORAȘUL PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în Sud, județul C, având ca obiectobligația de a face.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurenta pârâtă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 64756 (59) din 20.03.2009 pe care o depune la dosar, pentru intimata reclamantă, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 12029 (229) din 05.03.2009 pe care o depune la dosar odată cu chitanța nr. 189 din 05.03.2009, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat în sumă de 238 lei, pentru intimata pârâtă C răspunde consilier juridic Rașid, în baza delegației de reprezentare fără număr și dată, pe care o depune la dosar, iar pentru intimații pârâți Consiliul Local și Orașul prin Primar, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 65712 din 20.03.2009, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recursul este declarat și motivat în termen legal și nu a fost timbrat.
Apărătorul recurentei pârâte depune la dosar chitanța nr. 433 din 17 martie 2009, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei; precum și doctrină (filele 21-23 dosar).
Reprezentantul intimatei pârâte depune la dosar (fila 20) adresa nr. 1393 din 19 martie 2009, prin care arată că instituția pe care o reprezintă achiesează la recursul formulat de Direcția Apelor D.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Face un scurt istoric al speței.
Învederează că instanța de apel nu poate judeca decât ceea ce i s-a cerut în cererea de apel, "în caz contrar judecata în fața primei instanțe fiind considerabil redusă în semnificații, nefiind altceva decât un simplu exercițiu jurisdicțional, prealabil și obligatoriu pentru se ajunge, în fine, la o adevărată dezlegare în fond a litigiului de către o altă instanță" - - Tratat de procedură civilă.
Solicită a se observa cererea introductivă și cererea de apel formulată de reclamanta intimată; se observă că niciodată nu s-a formulat un motiv legat de judecata în contradictoriu cu proprietarul bunului a cărui ridicare s-a solicitat. Pe de altă parte, chestiunea invocată din oficiu de instanța de apel nu constituie un motiv de ordine publică pentru a fi putut fi pusă în discuție din oficiu de către instanța de apel. În fapt, ea este numai o chestiune de opozabilitate, care nu se constituie în motiv de ordine publică pentru a fi pus în discuția contradictorie și, mai mult decât atât, pentru a fi condus la soluția instanței de apel.
Invocă art. 129, 132, 112 și 295 Cod procedură civilă.
Mai arată că, instanța de apel nu se poate substitui poziției procesuale a apelantei și introducerii în cauză a Consiliului Județean.
Nu s-a motivat "modificarea unei astfel de modificări." A fost încălcat principiul disponibilității părții.
Întrebat fiind de către instanță, care este interesul instituției în cauză, apărătorul recurentei pârâte arată că interesul lor este "să se respecte legea în toate caracterele ei".
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului formulat.
Arată că problema privea de fapt pe, iar aceasta nu a formulat recurs. Este de neînțeles că formulează recurs tocmai o parte care nu este afectată în proces.
Face un scurt istoric al speței.
Mai arată că, în apel spune pentru prima dată, că dreptul de proprietate asupra rețelei de a fost dat Consiliului Județean, înainte fiind regie autonomă.
Precizează că se află în fața uneisuccesiuniși trebuia judecat cu persoana care a preluat drepturile și obligațiile capacitatea de exercițiu a persoanelor respective.
Nu este vorba, deci, despre încălcarea principiului disponibilității. În apel se impunea desființarea cu trimitere pentru a se judeca în raport cu persoana cu calitate procesuală.
Referindu-se la art. 129 Cod procedură civilă, arată că acesta obligă instanța - față de înscrisurile depuse să pună în discuție aspectele invocate.
Reprezentantul intimatei pârâte C, susține concluziile intimatei reclamante.
Apărătorul intimaților pârâți Consiliul Local și Orașul prin Primar, având cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului intimatei reclamante.
În replică, apărătorul recurentei pârâte, arată că se încearcă astăzi să sedeplasezeobiectul dedus judecății. Li se impută că au două conducte proprietatea lor. Deci, acesta este interesul lor. Arată că în anul 2006 li s-a concesionat serviciul printr-o hotărâre a Consiliul Local al Municipiului
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele Regia Autonomă Județeană de () C și Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor D (), pentru ca pârâții să ridice conductele ce le aparțin, ce traversează terenul proprietatea reclamantei, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat instanței faptul că deține în proprietate un teren intravilan în suprafață de 700 situat în localitatea. A solicitat și a obținut o autorizație de construcție pentru edificarea unei locuințe. Ulterior s-a constatat că terenul este traversat de trei conducte de, situație în care nu se poate construi. Două din conducte au fost montate după ce reclamanta a cumpărat terenul, fără acordul acesteia.
Pârâtele A C și au formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție pentru pârâtele Orașul prin Primar, Consiliul Local, precizând că ultima conductă a fost montată ca urmare a inundațiilor din anul 2005.
În situația admiterii acțiunii principale, pârâtele au solicitat obligarea chematelor în garanție să suporte cheltuielile de deviere/ridicare a conductelor.
Judecătoria Constanța, prin sentința civilă nr. 16339 din 11 decembrie 2007 a respins ca nefondată acțiunea principală formulată de reclamanta.
S-au respins ca fără obiect cererile de chemare în garanție formulate în contradictoriu cu Orașul prin primar și Consiliul Local al Orașului.
Conform art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată reclamanta către C la 1.000 lei cheltuieli de judecată și 2.380 lei către
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut că titularul dreptului de proprietate asupra rețelelor de alimentare cu și canalizare este Consiliul Județean C, iar C este titularul dreptului de administrare, conform art.12 alin.1 din Legea nr. 213/1998. Chiar dacă reclamanta a dovedit că deține în proprietate terenul ce formează obiectul acțiunii, lucrările privind instalarea și funcționarea conductelor de reprezintă lucrări de interes public general, iar subsolul terenului său poate fi folosit de autoritatea publică conform art. 44 alin.5 din Constituție. Faptul că potrivit aceluiași articol autoritatea publică este obligată să despăgubească pe reclamantă pentru eventualele pagube este prevăzut de art. 44 alin.5, dar nu poate constitui temei pentru administrarea cererii de ridicare a conductelor de pe terenul reclamantei.
Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 720 din 28 noiembrie 2008 a admis apelul promovat de împotriva sentinței civile nr. 16439 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Constanța.
A desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza primei instanțe pentru rejudecare.
Instanța de apel a reținut în considerentele hotărârii, faptul că nu este lămurit regimul juridic al terenului, nu este lămurită situația titularului dreptului de proprietate al domeniului public județean.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor D
În motivele de recurs, reclamanta învederează instanței, faptul că instanța de apel nu poate judeca în apel d ecât în limitele a ceea ce s-a prevăzut în cererea de apel formulată. În cererea introductivă și în cererea de apel nu s-a formulat un motiv legat de judecata în contradictoriu cu proprietarul bunului. Chestiunea invocată din oficiu de instanța de apel nu constituie motiv de ordine publică pentru a putea fi pus în discuție de instanța de apel. Este numai o chestiune de opozabilitate. S-a încălcat principiul disponibilității. Susținerea instanței de apel în sensul că reclamanta a fost de acord cu aspectul arătat mai sus, este nelegală, întrucât nu ne aflăm în fața unui motiv de ordine publică. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui aspect, ori instanța de apel nu poate judeca decât ceea ce s-a judecat, adică ce s-a dezbătut și tranșat. Prin dispoziția instanței de apel dea se discuta introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate se ajunge practic la o schimbare a cadrului procesual determinat de reclamantă prin cererea introductivă. Se impunea introducerea unei noi acțiuni împotriva titularului dreptului de proprietate, în regim de drept public.
Examinând criticile formulate, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Rolul activ al judecătorului, care domină întregul nostru proces civil fiind exprimat în diferite instituții procesuale se conturează îndeosebi în textele art. 129 și 130 Cod procedură civilă.
În cazul în care probele prezentate de părți sunt insuficiente pentru formarea convingerii instanței asupra împrejurărilor reale ale pricinii, instanța poate să pună în vedere părților să producă noi dovezi sau poate să ordone din oficiu dovezile pe care le va găsi de cuviință chiar dacă părțile se împotrivesc.
În baza rolului activ al judecătorului, instanța este obligată să dea acțiunii caracterizarea juridică corespunzătoare situației de fapt, care constituie baza acesteia, punând în discuția părților această împrejurare de drept, care este de natură să ducă la o justă rezolvare a pricinii.
În speța de față ne aflăm în fața unei obligații de a face, în sensul că reclamanta, în contradictoriu cu C și, "să ridice conductele proprietatea lor, ce traversează terenul proprietatea reclamantei".
În mod corect, în baza rolului activ, instanța de apel a pus în discuția părților problema în legătură cu titularul dreptului de proprietate în temeiul dispozițiilor art. 12 alin.3 și 4din Legea nr. 213/1998 și cu clarificarea regimului juridic al terenului traversat de respectivele conducte.
De asemenea, în mod corect s-a reținut de aceeași instanță de apel, că titularul dreptului de proprietate al domeniului public județean este Județul C, reprezentat de Consiliul Județean C în temeiul art. 12 alin.3 și 4 din Legea nr. 213/1998.
C este operatorul de serviciu public de alimentare cu și de canalizare din județul C, potrivit contractului de delegare de gestiune încheiat în conformitate cu Hotărârea Consiliului Județean C nr. 257 din 18 octombrie 2006, modificată prin Hotărârea nr. 73 din 25 mai 2007.
Prin urmare, în mod corect cauza s-a trimis la instanța de fond pentru introducerea în acest litigiu a titularului dreptului de proprietate al domeniului public județean.
Acest lucru nu reprezintă o încălcare a principiului disponibilității, întrucât apelanta reclamantă a fost de acord cu această problemă pusă în discuție de instanța de apel.
În raport de considerentele arătate mai sus, recursul este nefondat și urmează fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D, cu sediul în C, strada - cel, nr. 27, împotriva deciziei civile nr. 720, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 28 noiembrie 2008, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în M,-, -.7, județul C și intimații pârâți C, cu sediul în C,--24, CONSILIUL LOCAL și ORAȘUL PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în Sud, județul C, având ca obiectobligația de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, Grefier,
- - - - - -
- -
Red.hot.jud.fond Gh.
Red.dec.jud.apel
Red.dec.jud.recurs /02.04.2009
Gref.AB/2 ex./03.04.2009
Președinte:Eleonora SpiridonJudecători:Eleonora Spiridon, Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
