Obligație de a face. Decizia 471/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr.471
Ședința publică din 8 mai 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 927/A/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și și pârâta intimată, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pârâtul recurent, personal și pârâta intimată, personal, lipsă fiind reclamanții intimați.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, la data de 7.05.2008, au fost depuse înscrisurile solicitate de instanță la termenul anterior de judecată, de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară T, respectiv extrasul CF 647 in extenso și CF 18667 T și actele care au stat la baza înscrierii notelor marginale din coala 1 din CF 18667 T și edificatul "casa" în topo 1658-1659.
Pârâtul recurent depune precizări și completări la motivele de recurs care, în raport de data tardivă a depunerii, vor fi apreciate de instanță ca fiind concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Pârâtul recurent solicită admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată. Învederează instanței că nu s-a dispus începerea urmăririi penale.
Pârâta intimată solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 927/A/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a fost respins apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 12304/14.12.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții și.
Tribunalul a apreciat că primă instanță a făcut corecta aplicare a dispozițiilor legale la starea de fapt reținută, după cum urmează:
Reclamanții au solicitat ca instanța să oblige pârâții la a-și exprima acceptul notarial privind radierea imobilului situat în T, str.-.- nr.4 la rețeaua de distribuție a gazelor, iar, în caz contrar, hotărârea să țină loc de accept notarial; au mai solicitat instituirea unei servituți de trecere a conductei de alimentare cu gaze naturale pe terenul comun al imobilului.
În motivare au invocat calitatea de proprietari ai imobilului înscris în CF ind.18668 pe care l-au dobândit cu titlu de cumpărare de la foștii proprietari; odată cu apartamentul au dobândit și 34% din părțile comune, restul de 66% fiind deținute de pârâți care, deși notificați pentru a-și da acordul la racordarea imobilului la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, nu au dat curs notificării.
Pe cale de întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, invocând faptul că sunt singurii proprietari ai imobilului și nu doar a apartamentelor nr.2 și 3.
Din probatoriul administrat, instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii apartamentului nr. 1 din imobil, precum și asupra unei cote de 34% din părțile comune, iar pârâții asupra apartamentelor nr. 2 și 3 și a restului de 66% din părțile comune din imobil.
Cum pentru racordarea imobilului la rețeaua de distribuție a gazelor naturale este necesar acordul tuturor coproprietarilor, reclamanții i-au notificat pe pârâți să se prezinte la notar în acest sens, fără ca aceștia din urmă să dea curs notificării; această atitudine a fost interpretată de instanță ca un abuz de drept, astfel că pârâții au fost obligați la a-și da acordul notarial, în caz de refuz, sentința urmând să țină loc de consimțământ.
A fost respinsă cererea de instituire a servituții de trecere a conductei pe terenul comun, câtă vreme dreptul de servitute în sensul art.576 cod civil presupune existența a două imobile aparținând unor proprietari diferiți, situație ce nu se regăsește în cauză.
Apelul declarat în cauză de pârâți a fost respins cu motivarea că reclamanții sunt proprietarii apartamentului nr. 1, conform evidențelor de carte funciară care fac dovada până la proba contrară, probă ce nu s-a făcut în cauză.
A mai avut în vedere instanța că solicitarea constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului sus-menționat a fost formulată direct în apel și a fost respinsă ca inadmisibilă față de dispozițiile art.294 Cod procedură civilă.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen pârâtul care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare a invocat greșita reținere de către instanța de apel a compunerii imobilului care este o casă familială și nu un imobil compus din trei apartamente, dezmembrarea acestuia fiind consecința unor afirmate manopere dolosive.
A mai invocat greșita interpretare dată de instanță notificării nr.2406/24.08.2006 înregistrată la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești &, notificare ce nu a fost expediată de reclamanți ci de Gaz România și prin care pârâții au fost invitați să se prezinte la un birou notarial și nu la biroul executorilor judecătorești.
În fine, a mai invocat faptul că imobilul face obiect și al altor litigii.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând decizia prin prisma criticilor formulate și în baza art.306 alin.2 Cod procedură civilă, față de dispozițiile art.299 și următoarele Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Instanța de apel s-a referit la apartamentul nr. 1 proprietatea reclamanților, având în vedere evidențele de carte funciară, respectiv CF 18667 Câtă vreme art.33 din Legea nr. 7/1996 republicată instituie prezumția existenței dreptului persoanei în folosul căreia s-a înscris acest drept, iar această prezumție nu a fost răsturnată, sunt neîntemeiate ca motive de recurs susținerile recurentului vizând afirmatele fraude săvârșite în cartea funciară a imobilului.
În ceea ce privește criticile vizând modalitatea în care s-a procedat la notificarea în vederea exprimării acordului la racordarea imobilului la sistemul de distribuție a gazelor naturale, instanța va reține că nici acestea nu se constituie în temeiuri de modificare sau casare a deciziei recurate.
Astfel, pe de o parte, criticile vizează o eventuală greșită interpretare a unei probe administrate, motiv ce nu se subsumează dispozițiilor art.304 Cod procedură civilă; pe de altă parte, aceste aspecte nu au fost invocate pe calea apelului având, astfel, natura unei cereri noi ce nu poate fi primită față de dispozițiile art.316 Cod procedură civilă raportat la art.294 alin.1 Cod procedură civilă.
În fine, nici existența unor litigii cu privire la imobil nu este de natură a împiedica reclamanții (prezumați a fi proprietari până la proba contrară) de a-și exercita atributele dreptului de proprietate astfel cum sunt consacrate de dispozițiile art.480 Cod civil, inclusiv prin recunoașterea în favoarea lor a beneficiului racordării la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.
Pentru aceste considerente, față de dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportate la art.304, 306 alin.2 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 927/A/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 927/A/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red./19.05.2008
Tehnored. /2 ex./22.05.2008
Prima instanță:
Instanța de apel:,
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
