Obligație de a face. Decizia 985/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 985/
Ședința publică din 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Cristian Pup
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.110/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul recurent, iar pentru pârâții intimați avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.110/13.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.13198/23.10.008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr, în contradictoriu cu pârâtul, schimbând în parte sentința apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pe pârât să permită accesul reclamantului pe fondul de proprietate folosit de pârât, situat în T,-, în vederea realizării lucrărilor de reparații, izolare, întreținere și consolidare a imobilului reclamantului.
În rest, tribunalul a menținut soluția judecătoriei d e respingere a cererii de desființare/demolare a lucrărilor efectuate de pârât precum și a cererii de acordare de daune materiale și morale.
Prin această decizie, tribunalul a infirmat parțial soluția instanței de fond, care inițial a respins integral acțiunea reclamantului, reținând că reclamantul este proprietarul tabular al apartamentului nr.3 din T,-, înscris în CF 17614 T, care se învecinează cu apartamentul nr.1, situat în imobilul de la nr.12, înscris în CF 22333 T, aflat în proprietatea pârâtei și ocupat efectiv de pârâtul.
La acest din urmă imobil, pârâtul a executat lucrări de extindere a locuinței, prin mansardarea unui pod existent, alături de o magazie lipită de peretele casei reclamantului precum și o serie de lucrări de colectare și dirijare a apelor pluviale de pe acoperișul casei reclamantului, spre sistemul de canalizare, prin construirea unui jgheab de scurgere din tablă, preluarea și dirijarea realizându-se printr-un tub existent în magazia pârâtului.
La data executării lucrărilor, pârâtul nu avea autorizare de construire, astfel că prin procesul verbal de control din data de 09.07.2007, Inspectoratul teritorial în construcții Tad ispus oprirea lucrărilor și intrarea în legalitate, cf. prev. Legii nr.50/1991, iar la scurt timp, Primăria mun. Tae mis autorizația de construire nr.3756/21.12.2007, prin care a autorizat executarea lucrărilor, în baza proiectului tehnic elaborat de SC SRL
În privința executării sistemului de preluare a apelor pluviale, pârâtul a declarat în interogatoriul luat că a avut și acordul reclamantului, aspect confirmat și de martorul, alături de martorul, care a arătat și că, anterior lucrărilor executate de pârât, apele meteorice de pe acoperișul casei reclamantului, neprevăzut cu jgheaburi, se prelingeau pe peretele imobilului, care prezenta urme de igrasie, se scurgeau în curtea pârâtului și bălteau acolo. Chiar și martorul reclamantului, Gac onfirmat că cele două părți au căzut de acord cu îmbinarea celor 2 acoperișuri, astfel că nu rezultă nici un abuz din partea pârâtului.
În cea ce privește calitatea lucrării de preluare a apelor pluviale, expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză a concluzionat că lucrările sunt bine executate, că nu au adus nici un prejudiciu reclamantului și că umezirea peretelui reclamantului se datorează igrasiei, ca urmare a urcării apei din teren înspre fundația de cărămidă a peretelui, precum și sistemului constructiv al casei și nu infiltrației de ape pluviale de la jgheab, întrucât partea superioară a peretelui este uscată.
Judecătoria a mai reținut că susținerea reclamantului că a existat un la acoperișul casei acestuia este confirmată de expert,însă din probele administrate nu rezultă că acest ar fi fost desființat de pârât, iar despre declarația martorei s-a reținut că nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Totodată, s-a mai reținut că deși degradările amintite existau chiar și la data cercetării la fața locului, efectuată la data de 24.09.2007, reclamantul nu a cerut ca instanța să vizualizeze peretele interior și tavanul și nici nu a amintit despre aceasta în acțiunea introductivă. Legat de starea tavanului camerei din dreptul extinderii executate de pârât, expertul a constatat că în urmă cu mult timp au existat încercări de stabilizare a planșeului, ceea ce conduce la concluzia că degradarea avansată a acestuia nu s-a putut produce după executarea sistemului de preluare a apelor pluviale de către pârât, ci înainte.
Astfel, judecătoria, în interpretarea art.998 și 999.civ. alături de art.578 alin.2 civ. a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtului și că acesta nu a încălcat obligația de a nu ridica pentru oprirea scurgerilor de ape meteorice, deoarece lucrările la sistemul de preluare a apelor executat de pârât nu poate fi considerat, scurgerea apelor pluviale nefiind blocată, lucrarea efectuată preluând doar și dirijând apele spre un canal colector, într-un alt mod decât cel existent la data edificării imobilelor. iar cererea reclamantului privind permiterea accesului în curtea pârâtului pentru efectuarea unor lucrări de reparații, izolare și consolidare a fost respinsă, ca prematur introdusă.
Această sentință a fost apelată de către reclamant, acesta susținând că pârâtul i-a distrus jgheabul colector, i-a tăiat căpriorii, respectiv streașina de la nivelul peretelui reclamantului, scurtându-i acoperișul, or streașina și jgheabul care deversau apa de ploaie și zăpada în curtea imobilului cu nr.12, folosit de pârât, au reprezentat o servitute aparentă și continuă, veche de 124 de ani.
Apelantul a mai susținut că intimatul a spart platforma betonată care era lipită de peretele casei reclamantului, săpând un șanț cu o lățime de 60 cm și o adâncim de 1 metru, deteriorând astfel structura de rezistență a clădirii reclamantului și în acest șanț, pârâtul a turnat fundația și apoi elevația zidului alătura peretelui reclamantului, care a fost înălțat cu 50 cm peste nivelul de unde s-a tăiat streașina. În acest mod, s-a blocat evacuarea liberă a apei pluviale de pe acoperișul casei reclamantului în curtea pârâtului și că prin acțiunea introductivă s-a solicitat atât desființarea lucrărilor executate ilegal, cât și refacerea streșinii și a jgheabului distrus, respectiv a servituții. Pârâtul a construit o magazie zidită, cu acoperișul înclinat către peretele reclamantului, contrar art.615 civ. blocând complet scurgerea apei și a zăpezii pe toată lungimea de 10 a peretelui, respectiv a acoperișului reclamantului.
Reclamantul a mai arătat că acordul său în vederea realizării jgheabului de către pârât s-a dat doar în mod temporar, pentru rezolvarea situației nou create în timpul anotimpului ploios, până la desființarea anexelor construite în calea pluvialelor.
Apelantul a criticat și modalitatea de interpretare a probatoriului administrat în cauză, pe care a caracterizat-o ca fiind lipsită de imparțialitate precum și concluziile raportului de expertiză, arătând totodată că nu avea niciun interes pentru un raport suplimentar sau pentru o contraexpertiză întrucât și cea inițială a avut o Ť. falsă, menită să distragă atenția de la esențial, de a crea confuzie și de a tergiversa, câtă vreme esențialul a fost reprezentat de distrugerea servituții și blocarea apelor pluviale, invocând prev. art.634 civ.
Reclamantul a mai susținut, în contextul daunelor materiale și morale solicitate, că începând cu noaptea de 16 spre 17 aprilie 2007 dormit doar două sau trei ore, începând să aibă căderi psihice, tratate la cabinetele de psihiatrie din oraș, determinate de faptul că în peste 124 de ani de la existența construcției nu au mai fost consemnate astfel de degradări la imobilul aflat acum în proprietatea sa, acestea survenind la două luni de la fisurile create cu buldo-excavatorul folosit de pârât și de la infiltrațiile începute după 16.04.2007.
Apelantul a criticat și refuzul primei instanțe de a-i permite accesul pentru efectuarea reparațiilor la imobil, câtă vreme din dosar rezultă cu prisosință necesitatea efectuării urgente a unor astfel de lucrări.
Intimatul a formulat întâmpinare, susținând hotărârea judecătoriei și arătând că toate modificările sunt efectuate în baza unei autorizații de construcție și sunt de natură să contribuie la conservarea zidului comun, prin colectarea apelor pluviale și deversarea acestora exclusiv în grădina pârâților. Intimații au invocat în favoarea lor concluziile raportului de expertiză judiciară, care a statuat că lucrările efectuate de pârât nu au produs nici un fel de prejudiciau imobilului reclamantului, iar deteriorarea proprietății reclamantului se datorează fenomenului igrasiei, provenit din sistemul constructiv al casei reclamantului.
Tribunalul, după ce a reținut că în apel nu s-au solicitat probe noi, a decis că apelul reclamantului este întemeiat doar în parte, reținând că judecătoria a respins în mod corect capetele de cerere privind desființarea lucrărilor realizate de pârât, precum și acordarea daunelor materiale și morale.
Instanța de apel s-a referit la declarațiile martorilor audiați în cauză, care atestă că pârâtul, care folosește imobilul situat în T,-,.1 - proprietatea pârâtei este înveninat cu imobilul proprietatea reclamantului și a realizat o lucrare de preluare a apelor pluviale de pe cele două imobile învecinate.
Anterior executării acestor lucrări de către pârât, apele pluviale și zăpada de pe casa reclamantului se scurgeau în curtea imobilului aflat în proprietatea pârâtei. Lucrarea executată de pârâtul în anul 2007, de preluare a apelor meteorice de pe cele două acoperișuri ale proprietăților învecinate a fost efectuată în baza unei înțelegeri prealabile dintre reclamant și pârât, martorul, propus de reclamant confirmând că părțile s-au înțeles cu privire la executarea scurgerii de către pârât, aspect reiterat și de martorul, care a arătat că reclamantul și pârâtul au căzut de acord cu îmbinarea celor două acoperișuri.
Din acest motiv, tribunalul a reținut că susținerile apelantului-reclamant nu se confirmă, conform cărora acordul pentru efectuarea lucrării de către pârât a fost dat doar vremelnic, până la momentul demolării construcțiilor pretins abuzive, edificate de către pârât și care, în opinia reclamantului, ar fi adus atingere servituții de scurgere a apelor pluviale de care beneficia imobilului aflat în proprietatea domniei sale, aceste susțineri fiind fără suport probator.
S-a mai reținut că reclamantul solicită desființarea lucrărilor ilegal executate, refacerea streșinii și jgheabului, respectiv a servituții și că restul chestiunilor analizate de prima instanță sunt false probleme, însă instanța de apel a constatat că nu ne aflăm în fața unei servituți de scurgere a apelor e, după cum pretinde apelantul, o astfel de servitute fiind o servitute legală, născută din situația ăaf ondurilor. Ea presupune ca locurile inferioare să primească apele care curg în mod, fără intervenția omului. Născută fiind din situația ăaf ondurilor și referindu-se la "locuri inferioare", servitutea de scurgere a apelor e privește deci fonduri învecinate situate la diferențe de nivel, amplasate în, locurile inferioare fiind ținute să primească apele care curg în mod de pe fondul situat în amonte, fără ca proprietarul fondului inferior să poată ridica stăvilare pentru a opri scurgerea apelor și fără ca proprietarul fondului superior să poată face lucrări care să agraveze situația fondului inferior.
Însă, această situație nu se regăsește în speță, deversarea apei pluviale din jgheabul, streșina sau de pe acoperișul casei reclamantului în curtea proprietăți învecinate neregăsindu-se în condițiile prevăzute de lege pentru existența servituții de scurgere a apelor. În plus, după cum a constata corect și judecătoria, lucrările la sistemul de preluare a apelor executat de pârât nu poate fi considerat o, neoprind scurgerea apelor pluviale, ci doar preluându-le și dirijându-le spre canalul colector într-un alt mod decât cel de la data edificării imobilelor.
Totuși, nimic nu împiedică părțile să constituie prin convenție o asemenea servitute de deversare a apelor pluviale de pe fondul reclamantului, pe cel al pârâtului, însă în lipsa dobândirii unei asemenea servituți prin oricare dintre mijloacele prevăzute de lege, reclamantul nu poate obține protecția unui drept de servitute inexistent. Pârâții, în virtutea atributelor conferite de dreptul de proprietate asupra imobilului, au dreptul de a efectua lucrări de construire, modificare și reamenajare a imobilului, fără a fi ținuți de respectarea vreunei servituți de scurgere de scurgere a apelor, după cum a pretins reclamantul. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar constata existența în speță a unei astfel de servituți, aceasta ar fi fost modificată prin înțelegerea intervenită între părți, în sensul construirii unei scurgeri comune, perpetuitatea servituții fiind de natura și nu de esența ei.
Tribunalul a mai constatat că în privința lucrărilor efectuate de pârât, acestea au fost autorizate de autoritățile locale, fiind emisă autorizația de construire nr.3756/21.12.2007, autorizându-se extinderea și mansardarea în podul existent, aferent apartamentului nr.1 din-, în baza proiectului tehnic elaborat de o firmă specializată, respectiv SC SRL
În plus, instanța de apel a mai constatat și faptul că reclamantul nu a făcut dovada producerii stricăciunilor la imobilul aflat în proprietatea domniei sale, ca urmare a lucrărilor realizate de pârât, expertiza tehnică judiciară statuând că, în urmă cu mult timp, au existat încercări de asigurare a stabilității planșeului, ceea ce conduce la concluzia că degradarea avansată a imobilului nu s-a produs după executarea sistemului de preluare a apelor pluviale de către pârât sau a lucrărilor de extindere realizate de acesta. Aceeași expertiză a concluzionat că lucrările sunt corect efectuate și nu au adus până în prezent nici un prejudiciu reclamantului, iar umezirea peretelui imobilului reclamantului se datorează igrasiei, ca urmare a urcării apei din teren, prin fundația de cărămidă pe care se sprijină peretele precum și datorită sistemului constructiv al casei și nicidecum de la o infiltrație de ape pluviale de la jgheab, întrucât partea superioară a peretelui este uscată.
În aceeași ordine de idei, tribunalul a mai observat că reclamantul nu a produs probe cu privire la starea imobilului său înainte de efectuarea lucrărilor de către pârât și nici nu a combătut justificat concluziile expertizei, martora - propusă de reclamantul însuși -, declarând că în luna martie 2007, anterior începerii lucrărilor de către pârât, a vizitat casa reclamantului, însă doar în partea din față și în interior, nu și în partea dinspre curtea pârâtului, care este de fapt partea din imobil care formează obiectul prezentului litigiu. De aceea, degradările care s-au pretins a fi ivite după efectuarea lucrărilor de către pârât nu sunt dovedite.
Pentru aceste motive, s-a constatat că nu există temeiuri pentru desființarea lucrărilor realizate de pârât și nici acordarea de daune materiale și morale, câtă vreme nu există o faptă culpabilă a vreuneia dintre pârâți, care să dea nașterea unei obligații de despăgubire.
Instanța de apel a mai constatat însă că soluția judecătoriei este incorectă în privința respingerii capătului de cerere vizând obligarea pârâtului de a permite accesul reclamantului pe fondul folosit de pârât, situat în T,-, în vederea realizării lucrărilor de reparații, izolare, întreținere și consolidare a imobilului - proprietatea reclamantului. Această întrucât pentru o corectă rezolvare a speței, judecătoria era ținută să observe că în virtutea relațiilor de bună vecinătate, se impune ca pârâtul să permită accesul reclamantului pe fondul folosit de pârât, în vederea realizării lucrărilor menționate anterior, la imobilul reclamantului, indiferent de motivele care au condus la deteriorarea acestui imobil, necesitatea efectuării lucrărilor de reparație, izolare, întreținere și consolidare fiind dovedită atât de depoziția martorei, cât și de concluziile raportului de expertiză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, reclamantul, fără a-l motiva în drept, însă cu o motivare exhaustivă în fapt și prin care, în esență, s-a reproșat modul în care primele două instanțe au interpretat și aplicat disp.art.629 alin.1 și art.630 civ. alături de normele privind interpretarea depozițiilor martorilor, prev. de 186 și urm. pr.civ. rap.la art.1191 și urm. civ.
Într-o expunere rezumată, curtea va constata că reclamantul-recurent, deși a acceptat că decizia recurată este corectă în ceea ce privește dispoziția de a-i permite accesul pe proprietatea pârâtului-intimat, pentru efectuarea lucrărilor de reparați, izolare, întreținere și consolidare a imobilului proprietatea sa, totuși a reproșat tribunalului că a comis aceleași greșeli în interpretarea probelor administrate, cu consecința aplicării greșite a dispozițiilor Codului civil privind servitutea de scurgere a apelor.
În acest scop, recurentul a reiterat criticile formulate cu ocazia înregistrării apelului său, susținând că pârâtul i-a distrus jgheabul colector, i-a tăiat căpriorii, respectiv streașina de la nivelul peretelui reclamantului, scurtându-i acoperișul, or streașina și jgheabul care deversau apa de ploaie și zăpada în curtea imobilului cu nr.12, folosit de pârât, au reprezentat o servitute aparentă și continuă, veche de 124 de ani.
Reclamantul-recurent a mai susținut că intimatul a spart platforma betonată care era lipită de peretele casei reclamantului, săpând un șanț cu o lățime de 60 cm și o adâncim de 1 metru, deteriorând astfel structura de rezistență a clădirii reclamantului și în acest șanț, pârâtul a turnat fundația și apoi elevația zidului alătura peretelui reclamantului, care a fost înălțat cu 50 cm peste nivelul de unde s-a tăiat streașina. În acest mod, s-a blocat evacuarea liberă a apei pluviale de pe acoperișul casei reclamantului în curtea pârâtului și că prin acțiunea introductivă s-a solicitat atât desființarea lucrărilor executate ilegal, cât și refacerea streșinii și a jgheabului distrus, respectiv a servituții. Pârâtul a construit o magazie zidită, cu acoperișul înclinat către peretele reclamantului, contrar art.615 civ. blocând complet scurgerea apei și a zăpezii pe toată lungimea de 10 a peretelui, respectiv a acoperișului reclamantului.
Reclamantul-recurent a mai arătat că acordul său în vederea realizării jgheabului de către pârât s-a dat doar în mod temporar, pentru rezolvarea situației nou create în timpul anotimpului ploios, până la desființarea anexelor construite în calea pluvialelor.
Recurentul a criticat în mod covârșitor și modalitatea de interpretare a probatoriului administrat în cauză, pe care a caracterizat-o ca fiind lipsită de imparțialitate precum și concluziile raportului de expertiză, arătând totodată că nu avea nici-un interes pentru un raport suplimentar sau pentru o contraexpertiză întrucât și cea inițială a avut o Ť. falsă, menită să distragă atenția de la esențial, de a crea confuzie și de a tergiversa, câtă vreme esențialul a fost reprezentat de distrugerea servituții și blocarea apelor pluviale, invocând prev. art.634 civ.
Reclamantul-recurent a mai susținut, în contextul daunelor materiale și morale solicitate, că începând cu noaptea de 16 spre 17 aprilie 2007 dormit doar două sau trei ore, începând să aibă căderi psihice, tratate la cabinetele de psihiatrie din oraș, determinate de faptul că în peste 124 de ani de la existența construcției nu au mai fost consemnate astfel de degradări la imobilul aflat acum în proprietatea sa, acestea survenind la două luni de la fisurile create cu buldo-excavatorul folosit de pârât și de la infiltrațiile începute după 16.04.2007.
Intimatul-pârât, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare î cadrul prezentului recurs, însă apărătorul său a formulat concluzii orale, în sensul respingerii recursului reclamantului.
Curtea, analizând recursul reclamantului, prin prisma motivelor de fapt invocate, încadrabile la motivul de modificare prev. de art.304 pct.9 pr.civ. cu aplicarea disp.art.299 și urm. pr.civ. raportat la art.312 pr.civ. va constata că acesta este neîntemeiat, tribunalul aplicând și interpretând corect normele legale aplicabile în speța dedusă judecății.
În primul rând, curtea va constata că recurentul a făcut referire extensive la probatoriul administrat î cauză și a cerut reinterpretarea acestuia de către instanța de recurs, însă acest lucru se constată a fi inadmisibil raportat la disp.art.304 pr.civ. coroborat cu întreaga economie a Titlului V pr.civ. care definește recursul ca fiind o cale extraordinară de atac, a cărei menire este să înlăture, pe calea controlului judiciar, eventuale erori de interpretare sau aplicare a legii incidente în fiecare speță.
De aceea, în recurs nu se poate proceda nici la administrarea de probe noi - cu excepția înscrisurilor, cf. art.305 pr.civ. - și nici nu se poate proceda la reinterpretarea probatoriului pentru că prin această cale de atac extraordinare nu se poate verifica temeinicia, ci doar legalitatea hotărârilor instanțelor inferioare.
Din această perspectivă, curtea va constata că disputa se întemeiază pe interpretarea și aplicarea disp.art.615 civ. coroborat cu art.629 alin.1 și art.630 civ. și art.634 civ. privitoare la stabilirea unei servituți legate mai degrabă de picătura streșinilor, decât de cea curgerii apelor.
În acest sens, art.615 civ. statuează că proprietarii de imobile sunt datori să își facă streșinile caselor lor în așa fel încât apele pluviale să se scurgă pe terenul lor sau pe străzi și nu pe locul vecinului. Or, în cauză, pârâtul - intimat a executat aceste lucrări în deplină consonanță cu norma legală, câtă vreme jgheabul și streșinile au fost toate realizate, în baza unei autorizații de construire în acord cu 50/1991-republicată, pe cheltuiala sa și în așa fel încât se evită scurgerea apelor pluviale pe proprietatea reclamantului, toate aceste ape scurgându-se pe terenul intimatului.
Acest aspect a fost confirmat indubitabil de toate probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, expertiza tehnică judiciară precum și cercetarea la fața locului, toate aceste mijloace de probă fiind administrate în acord cu disp. Art.186 și urm. pr.civ. rap.la art.1191 și urm. civ - în privința probei cu martor, respectiv art.201 și urm. pr.civ. cu privire la expertiza tehnică precum și art.215 pr.civ. În aceeași ordine de idei, curtea va reconfirma că potrivit art.167 pr.civ. dovezile se interpretează unele prin altele, prin coroborare, după ce au fost administrate în mod imparțial, la propunerea părților și instanța este datoare să își întemeieze hotărârea p aceste probe.
Din acest punct de vedere, curtea va constata că nu există motive de reformare a deciziei recurate întrucât, tribunalul, în calea de atac devolutivă a apelului a procedat la o reanalizare a întregului material probator administrat în cauză și interpretând coroborat probele administrate - declarații de martori, expertiză tehnică judiciară și cercetare la fața locului - a constatat corect că în cauză nu se poate angaja răspunderea civilă delictuală a intimatului, î raport cu disp.art.998.999 civ. câtă vreme acesta nu a depășit limitele prev. de art.615 civ. în privința lucrărilor efectuate pentru colectarea apelor pluviale, a căror deversare este asigurată integral pe terenul său și nu pe al reclamantului - recurent.
În același context, curtea va constata că apare ca lipită de relevanță invocarea de către recurent a disp.art.629 alin.1 și art.630 Cod civ. câtă vreme servitutea de colectare a apelor pluviale a fost preluată integral de către pârâtul-intimat, nu numai pe baza acordului reclamantului-recurent, dar și în virtutea unei autorizații de construire care se bazează pe un proiect tehnic, despre care probele administrate în cauză, și în particular expertiza tehnică judiciară afirmă că nu cauzează absolut nici un prejudiciu proprietății reclamantului-recurent, degradările la care este supus imobilul său fiind datorate unor alte cauze, preexistente, determinate de vechimea clădirii, de igrasie, de lipsa de întreținere îndelungată și probabil, de o intervenție anterioară inadecvată din punct de vedere tehnic. Textul art.629 alin.1 civ. prevede că atunci când se stabilește o servitute, atunci se acordă toate mijloacele pentru întrebuințarea ei, iar art.630 statuează că celui căruia i se cuvine o servitute, are dreptul de face toate lucrările trebuincioase pentru a se folosi de această servitute și de o conserva.
Pe de altă parte, art.634 civ. prevede că proprietarul fondului supus servituții nu poate face nimic spre a-i scădea întrebuințarea sau a i-o îngreuna. Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici strămuta exercitarea servituții dintr-un loc într-altul, decât acela unde servitutea a fost din început stabilită. Cu toate acestea, dacă acea stabilire primitivă a devenit mai împovărătoare proprietarului fondului supus, sau dacă îl oprește a-și face pe dânsul reparații folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeași înlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, și acesta nu va putea refuza, însă în speță, pârâtul - intimate este cel care a preluat integral obligația de colectare și deversare a apelor pluviale, pe contribuția sa exclusivă și pe fondul său. În plus, tribunalul a observat și cea de-a doua ipoteză a normei și admițând parțial apelului reclamantului, i-a permis acestuia să pătrundă pe proprietatea pârâtului - intimat, deci pe fondul folosit de pârât, în vederea realizării lucrărilor reclamante a fi necesare la imobilul reclamantului, indiferent de motivele care au condus la deteriorarea acestui imobil, necesitatea efectuării lucrărilor de reparație, izolare, întreținere și consolidare fiind dovedită de probatoriul administrat în cauză, dar care în egală măsură exclud culpa pârâtului - intimat.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul prev. art.312 pr.civ. rap.la art.304 pct.9 pr.civ, va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.110/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ. întrucât intimatul nu a făcut dovada existenței unor cheltuieli de judecată în această etapă procesuală, cu privire la onorariul plătit avocatului său.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.110/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică din 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. CP/ 17.11.2009
Dact. NF/17.11.2009
Ex.2
Tribunalul Timiș, Președinte
Judecător.
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat, Cristian Pup
