Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 875/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.875/2009-R
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestator PRIMARUL MUNICIPIULUI S M, cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr.1, jud. S M, în contradictoriu cu intimații FUNDAȚIA CARITATEA-FEDERAȚIA COMUNITĂȚII DIN ROMÂNIA, B-ul, nr.12 și I, I, I, I și I -toți cu domiciliul necunoscut, prin afișare la ușa instanței, împotriva deciziei civile nr.1690/R din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că contestația în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.1690/R din 25 noiembrie 2008, Curtea de APEL ORADEAa respins ca nefondat recursul civil declarat de apelantul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI S M în contradictoriu cu intimata reclamantă FUNDAȚIA CARITATEA - FEDERAȚIA COMUNITĂȚII DIN ROMÂNIA B, și cu intimații pârâți, împotriva deciziei civile nr. 65/Ap din 27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care a menținut-o în întregime.
A fost obligată partea recurentă să plătească părții intimate FUNDAȚIA CARITATEA - FEDERAȚIA COMUNITĂȚII DIN ROMÂNIA, suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs pârâtul recurent Primarul Municipiului S M, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii introductive.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a apreciat că în mod corect instanța de fond a procedat la partajarea imobilului în litigiu, prin atribuirea acestuia în întregime reclamantei, în condițiile în care pârâtul recurent a stat în pasivitate neprezentându-se la judecată nici în primă instanță și nici în apel, pentru a solicita efectuarea unei variante de partajare în natură a imobilului.
Iar, pe de altă parte, din expertiza efectuată în cauză de expert, (fila 49 dosar de fond) rezultă că imobilul în litigiu se află de mai mulți ani într-o stare avansată de degradare, fiind de altfel propus pentru demolare potrivit procesului verbal încheiat în 1986.
În aceste condiții, instanța de recurs a reținut că este recomandabil - potrivit expertului - ca locul să fie în întregime asanat și nu partajat.
Referitor la sulta cuvenită pârâtului recurent, Curtea a reținut că în mod corect a fost ea stabilită de instanța de apel, pornind de la valoarea de circulație a imobilului (1.203.967.117 ROL) rezultată din expertiza efectuată de expert, expert atestat de ANVAR, în materie de evaluări construcții și teren, cealaltă expertiză neputând fi luată în considerare, expertul fiind expert topograf.
Față de faptul că imobilul este locuit în prezent de chiriași,instanța de recurs a apreciat că aceasta nu are relevanță raportat la obiectul acțiunii, noul proprietar urmând să fie ținut să respecte dispozițiile OUG 40/1999 privind protecția acestora.
Urmare a considerentelor mai sus reținute, Curtea a respins recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă o obligat pe recurentul la 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea intimatei, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrată cu suma de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei a formulat contestație în anulare recurentul Primarul Municipiului S M, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei, rejudecarea recursului, admiterea acestuia, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea posibilității partajării în natură a imobilului, să fie exonerată de plata cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată în această fază procesuală.
Prin motivele, depuse la dosar, s-a invocat că, s-a făcut vorbire de expertiza efectuată de, ce a stabilit că imobilul nu este comod partajabil, ori, aceasta a recomandat doar asanarea terenului, depășindu-și atribuțiile, nefiind expert constructor ci evaluator, mai mult, greșeala materială constă în faptul că s-a reținut că experta a concluzionat că imobilul nu e comod partajabil, ceea ce nu reiese din cele expuse.
A depus punctul de vedere al instituției, cu nr.46546 din 21.11.2008, conform căruia imobilul era comod partajabil, înscris ce impunea casarea cu trimitere pentru a se stabili printr-o expertiză acest aspect, asupra căruia, nu s-a pronunțat instanța.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.318 alin.1, art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiindcă au fost privați de dreptul de proprietate.
Intimații, legal citați, nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția față de contestația în anulare.
Examinând decizia contestată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Contestația în anulare, este o cale extraordinară de atac, motivele pentru care părțile pot uza de aceasta, sunt strict și limitativ prevăzute de art.317-318 Cod procedură civilă. Conform art.318 Cod procedură civilă, invocat ca temei de drept al contestației, hotărârile instanțelor de recurs, mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau, când instanța, respingând recursul sau admițându-l doar în parte, a omis din greșeală a cerceta vreunul dintre motivele de casare sau modificare.
Instanța de recurs, a reținut în considerente că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, conform expertei, care ar fi recomandat asanarea nu partajarea, ori, acest raport de expertiză cu ocazia soluționării cauzei în fond și apel nu a fost contestat de către recurent și nici nu s-a solicitat suplimentarea probei în acest sens, criticile în sensul că ar fi săvârșit instanța o greșeală materială invocând acest raport, recomandarea expertului nu poate fi calificată ca greșeli materiale.
Ar fi constituit o greșeală materială în sensul art.318 Cod procedură civilă, aspectul invocat în măsura în care expertul ar fi indicat că este comod partajabil în natură imobilul, iar instanța ar fi reținut de exemplu contrariul, ceea ce însă nu este cazul. Faptul că expertul nu ar fi avut competență în ceea ce a recomandat, câtă vreme este inginer în specialitatea construcții civile, industriale și agricole, este un aspect necombătut și care oricum excede cadril procesual prezent.
Cât privește invocarea unui înscris ce emana de la instituția proprie, conform căruia imobilul era comod partajabil în natură, ca motiv de modificare sau casare a hotărârii, omis a fi luat în considerare, se impune a se preciza faptul că, acest aspect putea fi invocat ca motiv de completare, suplimentare a probațiunii administrate în fond și apel. Ori, recurentul nici măcar nu s-a prezentat la nici-un termen de judecată, motiv ce a fost apreciat corect de instanța de recurs ca o stare de pasivitate și nu a considerat că se impune admiterea recursului datorită acestui aspect, nefiind vorba de o omisiune a nepronunțării asupra a ceea ce s-a invocat.
Invocarea de către contestator a încălcării dreptului la un proces echitabil, câtă vreme a fost legal citat în fond și apel, având posibilitatea de-a propune probe, însă nu a uzat de acest drept, apare nu doar ca neincidentă ci și de rea credință, nu este vorba de o privare de un bun ci de o sistare a stării de coproprietate asupra unui bun, lăsat să fie într-un stadiu avansat de degradare ce se impune a fi demolat, de însăși instituțiile statului, sistare ce s-a dispus conform dispozițiilor art.728 și următoarele Cod civil, art.673 Cod procedură civilă și art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO ce nu a fost încălcat prin stabilirea unei sulte egale cu cota de proprietate, în funcție de valoarea de circulație a acestuia.
Față de cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art.317-318 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondată contestația în anulare, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare declarată de contestator PRIMARUL MUNICIPIULUI S M, cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr.1, jud. S M, în contradictoriu cu intimații FUNDAȚIA CARITATEA-FEDERAȚIA COMUNITĂȚII DIN ROMÂNIA, B-ul, nr.12 și I, I, I, I și I -toți cu domiciliul necunoscut, prin afișare la ușa instanței, împotriva deciziei civile nr.1690/R din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:11.05.2009
Jud.recurs /R Fl./
Dact.
Data:14.05.2009
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
