Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 2114/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 2114

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, sector 1, G-ral nr.11 bis și cu sediul ales la și Asociații - B, sector 1, nr. 32,. nr. 40 - prin administrator judiciar B,-, -7,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.838 din 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, nr. 5. județ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant reprezentat de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurenta-pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului și pe fond menținerea sentinței primei instanțe.

Arată că în mod corect instanța de fond a respins cererea de suspendare formulată de societatea-pârâtă reținând că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile Legii nr.85/2006; că nu poate fi luată în considerare susținerea recurentei potrivit căreia suplimentările salariale solicitate au fost incluse în salariu de bază, această susținere fiind nedovedită și că protocolul de preluare nu poate produce efecte decât dacă era consfințit ca act adițional la CCM și înregistrat la ITM.

Curtea

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale suplimentare cuvenite pentru sărbătorile de C 2005 și Paște 2006, în cuantum de un salariu mediu pe societate conf.art.168 din CCM, actualizate de la data scadenței și până la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură constând în suplimentari salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C conf.art.168 al.1 din CCM, pentru sărbătorile de C 2005 și Paște 2006, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.

Prin sentința civilă nr.838 din 10.04.2009, Tribunalul Prahova a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate reprezentând prima de C pe anul 2005 și prima de Paște pe anul 2006, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe baza actelor existente la dosar (cărții de muncă), faptul că reclamantul a fost salariatul pârâtei însă în perioada 2005-2007 nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari salariale pentru sărbătorile de Paște și C, în perioada sus-menționată.

Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reclamantul a fost salariatul pârâtei însă în perioada 2005-2007 nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, mai ales că nu există nicio dovada la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus in salariul de bază.

Prin urmare instanța, în baza Contractelor colective sus-menționate, art.168 din CCM la nivel de ramură și a art.161 și urm. muncii, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate reprezentând prima de C pe anul 2005 și prima de Paște pe anul 2006, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective, deoarece prin neachitarea acestor drepturi la scadență, reclamantul a suferit un prejudiciu constând în imposibilitatea de a beneficia de aceste sume de bani la scadență.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs.

Se susține în motivarea recursului că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sunt sancțiunea nulității prev. de art.105 alin.2 Cod pr.civilă - motiv prev. de art.304 pct.5 Cod pr.civilă, dar și art.3041din același cod, cu referire la prev.art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

Astfel, se arată că prin încheierea din data de 10.04.2009, odată cu soluționarea cauzei pe fond, instanța a respins cererea recurentei prin care solicitase ca în temeiul art.36 din legea insolvenței să se constate suspendarea de drept a cauzei ce face obiectul dosarului de față.

Menționează recurenta că art.36 din Legea nr.85/2006 stipulează că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Or, în cauza de față, împotriva societății a fost deschisă procedura reorganizării, în cadrul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului București, prin sentința comercială nr.1786/2009, așa cum rezultă și din certificatul de grefă depus la dosar, în faza de soluționare a fondului.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, schimbarea în tot a încheierii din 10.04.2009 și să se constate intervenția ex lege a suspendării prezentei cauze.

Pe fond, a fost criticată sentința prin prima motivelor de recurs prev. de art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.

Se arată că din actele administrate în cauză a rezultat, fără dubiu, că în luna martie 2003 la nivelul SERVICE (actuala ) a operat introducerea primelor în salariul de bază, astfel dându-se conținut dispoziției cuprinse în art.168 alin.2 din CCM aplicabil salariaților din cadrul SERVICE la acel moment, adică CCM din anul 2002 încheiat la nivelul. Conform textului de lege sus-menționat, primele de Paște și C, ca de altfel și suplimentările ce se acordau pentru aprovizionare toamnă-iarnă se acordă numai în măsura în care acestea nu au fost introduse în salariul de bază.

Cum în luna martie 2003 în salariul de bază pentru salariații SERVICE a operat absorbția primelor de Paște și de C, de al acel moment, astfel de drepturi nu au mai fost cuvenite. Tocmai cu privire la acest aspect au precizat și partenerii sociali de la nivelul SERVICE la momentul în care au încheiat primul contract colectiv de muncă la nivelul unității, respectiv în octombrie 2003.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii pretenției cu privire la acordarea primelor solicitate.

În cauză au fost administrate probatorii cu înscrisuri.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3041.pr.civ. Curtea constată că recursul formulat este fondat pentru considerentele pe care urmează a le expune în continuare:

Prin cererea de chemare în judecată a chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale suplimentare cuvenite pentru sărbătorile de C 2005 și Paște 2006, în cuantum de un salariu mediu pe societate conf.art. 168 din CCM, actualizate de la data scadenței și până la data plății efective.

Curtea mai reține că prin sentința comercială nr. 1786/25.03.2009, în cadrul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului București, conform certificatului de grefă depus la instanța de fond, s-a admis cererea creditoarei SC METAL SA și, în baza disp.art.33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței s-a deschis procedura generală împotriva debitoarei, pârâtă în prezenta cauză, SA. A fost numit administrator judiciar Insolvency Specialists.

Potrivit art.36 din Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenței, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor.

Aceste dispoziții legale au caracter imperativ, suspendarea judecării cauzei operând de drept, fără a fi necesar ca instanța să aprecieze asupra altor aspecte, în afara faptului deschiderii procedurii insolvenței cu privire la pârâta din prezenta cauză, pentru recuperarea creanțelor Legea nr.85/2006 prevăzând o procedură specială.

Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că, în contradicție cu dispozițiile legale mai sus menționate, instanța de fond, prin sentința pronunțată, a respins cererea de suspendare a judecării cauzei, astfel că în baza disp. art. 312.pr.civ urmează să admită recursul formulat de pârâta SC SA prin administrator judiciar, să caseze sentința pronunțată de instanța de fond și să admită cererea de suspendare a judecății, constatând suspendată de drept judecata în primă instanță, conform art.36 din Legea nr.85/2006 modificată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, sector 1, G-ral nr.11 bis și cu sediul ales la și Asociații - B, sector 1, nr. 32,. nr. 40 - prin administrator judiciar B,-, -7,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.838 din 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, nr. 5. județ P și în consecință:

Casează sentința recurată.

Admite cererea de suspendare formulată de pârâtă în fața instanței de fond.

În baza disp.art.36 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare suspendă de drept judecarea cauzei în fața instanței de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 10 noiembrie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

--- - --- - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal nr. notificare 3120/2006

/FA

5 ex. - 10.12.2009

Trib.P nr-

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 2114/2009. Curtea de Apel Ploiesti