Pretentii civile. Speta. Decizia 2059/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 2059
Ședința publică din data de03 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTOR 2: Vera Andrea Popescu
Judecător - -- -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtaSC SA,cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - și Asociații- B,-,.3,.7, sector 1, având administrator judiciar pe, cu sediul în B,-, - 27,.A,.2, sector 3, împotriva sentinței civile nr.3182 din 12.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-, domiciliat în,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează
instanței că recurenta a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea, în raport de modificarea art. 36 din Legea nr. 85/2006, potrivit cu care de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită cu excepția căilor de atac declanșate de debitor, constată că nu mai este incident temeiul ce a condus la suspendarea judecății și se impune continuarea judecății recursului.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare, pronunță următoarea hotărâre:
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta SC SA (în prezent SA) B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 5500 lei reprezentând drepturi salariale pentru sărbătorile de Paște și C pe anii 2005-2006, cerându-se și actualizarea în raport cu indicele de inflație, de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei și că pârâta era obligată să-i plătească, potrivit art.168 din CCM pe anii 2005-2006 încheiat la nivel de societate, suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, în cuantum de câte un salariu de bază mediu pe societate, cu ocazia fiecărei sărbători, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1716/10.06.2008 a admis acțiunea și a obligat pârâta sa plătească reclamantului suma brută de 5550 lei reprezentând prime de Paște și C pe perioada 2005-2006, actualizată potrivit indicelui de inflație, de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin decizia nr.1915/02.10.2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul pârâtei și a casat sentința trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a pronunța aceasta decizie, instanța de control judiciar a reținut că pentru anul 2003, primele de Paște și de C au fost incluse în salariu, astfel cum s-a menționat și în numai că aceasta nu înseamnă că începând cu această dată, aceste prime rămân incluse în salariu, însă, presupunând că susținerea recurentei este reală, aceasta avea obligația ca în conformitate cu art.287 din Codul muncii, să probeze veridicitatea susținerilor făcute, pârâta nedemonstrând, cu referire concretă la situația salarială a reclamantului, că acest lucru corespunde realității.
S-a mai arătat că recurenta trebuia să demonstreze și faptul ca art.168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară anului 2003, întrucât aceasta prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.
Legat de același articol al, Curtea a reținut că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate, a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment, prin negociere cu sindicatul, or în lipsa acestei negocieri, instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamantului s-a referit la salariul mediu brut pe unitate, care include și sporurile, critica formulată de recurentă sub acest aspect fiind corectă.
S-a mai reținut că este necesară efectuarea unei expertize contabile-salarizare care, în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar, să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata și întrucât în fața instanței de recurs nu se pot administra probe noi, cu excepția înscrisurilor și constatând că în cauză prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului, ca o consecință a neadministrării de probe, s-a dispus trimiterea spre rejudecare a cauzei la instanța de fond, în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile, pentru corecta stabilire a situației de fapt și, implicit, a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului.
După casare, cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, iar pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 3182 din 12 decembrie 2008, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea în fond după casare, iar pârâta a fost obligată să plătească reclamantului prima de Paște 2005-2006 și C 2005-2006 constând într-un salariu de bază mediu brut pe societate la nivelul celui din luna anterioară în care trebuia achitat dreptul, conform art.168 din CCM la nivel de societate, sume ce urmează a fi calculate și actualizate, cu ocazia executării silite.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că s- dispus, pe linia deciziei de casare, efectuarea unei expertize contabile-salarizare, iar la termenul din 12.12.2008, reclamantul a depus la dosar note scrise, prin care a arătat că nu are posibilitatea de a achita costul expertizei salarizare, solicitând ca drepturile ce i se cuveneau sa fie stabilite în mod generic, urmând a fi individualizate și actualizate cu coeficientul de inflație în faza executării silite.
În raport de aceste considerente, instanța a admis în fond după casare acțiunea, în sensul celor mai sus-arătate, având în vedere disp.art.168 din CCM pe societate.
Împotriva sentinței primei instanțe, pârâta a declarat recurs, în termen legal, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.3041Cod.pr.civilă.
Susține recurenta că prima instanță nu a judecat pricina înțelegând în mod greșit ceea ce semnifică conceptual includerea în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor de tot felul, inclusiv a primelor de sărbători, recurenta apărându-se diferit de apărările formulate în cauzele în care pârâtă a fost SC SA, aceasta nesusținând teza includerii permanente a primelor în salariu, ci a includerii primelor în martie 2003, având în drept valoarea unei novații, astfel că prima din element situat în afara salariului de bază devine componentă în structura sa, depunându-se la dosar înscrisuri cu o greutate probațională incontestabilă în legătură cu ceea ce înseamnă includerea, în principiu, în salariul de bază, a primelor.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii, cerându-se judecarea cauzei în lipsă.
Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul pârâtei deși a fost legal citat cu această mențiune.
Prin încheierea din 12 mai 2009, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis cererea formulată de administratorul judiciar al pârâtei și a constatat suspendată de drept judecarea recursului, conform art.36 din Legea nr.85/2006, reținând că în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului București, având ca obiect "procedura insolvenței", a fost admisă cererea unui anume creditor, fiind deschisă procedura generală împotriva SC SA B, conform sentinței comerciale nr.1786/25.03.2009.
Ulterior, având în vedere modificările aduse art.36 din Legea nr.85/2006, prin Legea nr.277/2009, de aprobare a OUG nr.137/2008, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, constatându-se, la termenul din 03.11.2009, că față de aceste modificări potrivit cu care de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită cu excepția căilor de atac declanșate de debitor, nu mai este incident temeiul ce a condus la suspendarea judecății și se impune continuarea judecății recursului.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Faptul că recurenta a inclus în salariul de bază brut al angajaților, în anul 2003, primele de Paște și C, nu poate justifica respingerea cererii de acordare acestor prime pe perioada în discuție în cauză, în sensul celor dispuse de prima instanță, câtă vreme nu s-a dovedit că această operațiune acoperă cuantumul primelor de Paște și pe anii 2005, 2006 pe care intimatul- reclamant le-a solicitat, în temeiul art. 168 alin.1 din CCM la nivel de societate încheiat pe perioada respectivă, neprobându-se nici cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii primelor în salariul de bază.
Or, în conformitate cu disp.art. 287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului.
În plus, dacă lucrurile ar fi stat așa cum pretinde recurenta, în mod evident în contractul colectiv de muncă valabil pe perioada în discuție nu s-ar mai fi prevăzut, la art. 168 alin.1, acordarea separată a primelor de Paște și C către salariați, ci s-ar fi menționat că aceste prime au fost incluse în salariul de bază al angajaților, ceea ce nu mai justifica stipularea în mod distinct a dreptului angajaților la primele respective.
Astfel, textul art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pe perioada în discuție în cauză, încheiat între SC SA și salariați, reprezentanți de, a rămas neschimbat, prin acest articol stabilindu-se că salariații SA vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
În raport de cele mai sus arătate, Nota comisiei paritare a SC SA, formată din reprezentanți ai societății și ai, prin care s-au adus precizări asupra interpretării art.168 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă al societății, de care s-a prevalat recurenta, nu poate constitui un argument pentru respingerea acțiunii, câtă vreme recurenta nu a dovedit că primele solicitate prin acțiunea de față, prevăzute de art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă pe anii 2005,2006, ar fi fost acordate reclamantului prin includerea acestor prime în salariul său de bază.
Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă interpretare a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtaSC SA,cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - și Asociații- B,-,.3,.7, sector 1, având administrator judiciar pe cu sediul în B,-, - 27,.A,.2, sector 3, împotriva sentinței civile nr.3182 din 12.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-, domiciliat în,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.
Președinte Judecători
--- - --- - -- -
Grefier-
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare nr.3120/2006
Red.
Tehnored.
5ex/02.12.2009
f- Trib.
,
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
