Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2042/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2042
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTOR 2: Vera Andrea Popescu
Judecător - - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtaSC SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1220 din 05 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant(fostă G),cu domiciliul ales în B,-,. 17,. 1,.3,.7, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA, prin avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimata- reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul, arată instanței că nu are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea ia act că nu se formulează alte cereri în cauză și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata primelor de Paște și C, ca neîntemeiat, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosarul cauzei. Învederează instanței că SN SA, prin adresa nr. 1451/2003, a comunicat tuturor sucursalelor, că prin actul adițional nr. 1602/26.02.2003 s-au modificat și completat articolele 90, 91, 92 și 168 din CCM 2003. Depune la dosarul cauzei un set de acte, respectiv copia carnetului de muncă al unui terț, pentru a face dovada includerii în salariu a drepturilor respective și a efectuării mențiunilor în carnetele de muncă ale salariaților, copia actului adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SN SA, înregistrat la DGMPS sub nr. 8080/23.05.2000, raport de expertiză contabilă extrajudiciară și copia deciziei nr. 38 din 01.02.2003, emisă de SNP SA, Sucursala Baza de operațiuni Speciale în sonde Câmpina.
2
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta (fostă G) a chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 4000 lei constând în prima de Paște și C 2007, reprezentând drepturi salariale de Paște și C în cuantum de un salariu mediu pe unitate pentru anul 2007, datorate în bază art.168 alin.1 din CCM la nivel de societate pe anii 2006-2007 sumă actualizată cu rata inflației la plății efective; la plata sumei de 1100 lei reprezentând c/val aprovizionare toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură conform disp.art.176 alin.1 din CCM pentru anii 2006-2007, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
n motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în bază contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură constând în suplimentari salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C și aprovizionare toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură în luna octombrie a fiecărui an, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu mențiunea că atât suplimentarea salarială reprezentând prima pentru aprovizionarea toamnă - iarnă cât și primele pentru Paști și C au fost introduse în salariile de baza ale angajaților.
Prin sentința civilă nr.1220 din 5.06.2009, Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite și neacordate reprezentând prima de C și Paște pe anul 2007 în cuantum de un salariu mediu pe unitate pentru anul 2007, sumă ce urmează a fi calculată și actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
Totodată, a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1100 lei reprezentând c/val aprovizionării de toamnă-iarnă, ca neîntemeiat, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în conformitate cu actele existente la dosar (cartea de muncă), faptul că reclamanta este salariata pârâtei însă în perioada 2006-2007 nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari salariale pentru sărbătorile de Paște și C și aprovizionare toamnă-iarnă.
Mai arată prima instanță că disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauza, a rezultat că reclamanta este salariata pârâtei însă, în perioada 2005-2007, nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantei, mai ales că nu exista nicio dovadă la dosar din care să rezulte că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau ca le-ar fi inclus în salariul de bază.
Constată prima instanță că potrivit art.176 din CCM 2005-2007 în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă-iarnă) salariații vor beneficia de câte suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiat la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.
Prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, adaosuri care se acorda în condițiile în care prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
Din interpretarea acestui articol reiese că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă se acordă în bază CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut că reclamanta este salariata pârâtei, prevăzându-se în CCM la nivel de ramură pe anii 2005-2007 pentru salariații pârâtei, faptul că li se acordă în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, menționându-se totodată și modalitatea în care se vor acorda asemenea adaosuri, respectiv condițiile și criteriile de acordare urmând să fie stabilite în CCM-urile încheiate la nivele inferioare pe baza negocierilor pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă.
Or, cât timp din probele administrate, nu rezultă dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a solicitat sau nu valoarea concretă ce se acordă pe bază de negocieri, prima instanță a apreciat că pretenția reclamantei de a i se acorda asemenea adaosuri este neîntemeiată.
Prin urmare, atât timp cât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 176 CCM la nivel de ramură, tribunalul a respins acțiunea privind acest capăt de cerere, ca neîntemeiată.
Ca atare, în bază Contractelor colective sus-menționate, art.168 din CCM la nivel de ramură și a art.161 și urm. muncii, prima instanță a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite și neacordate reprezentând prima de C și Paște pe anul 2007 în cuantum de un salariu mediu pe unitate pentru anul 2007, sume ce urmează a fi calculate și actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective, deoarece prin neachitarea acestor drepturi la scadență, tribunalul a apreciat că reclamanta a suferit un prejudiciu constând în imposibilitatea de a beneficia de aceste sume de bani la scadență.
In bază disp.art 274 pr.civ. a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe pârâta SA a declarat recurs, criticând hotărârea pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului formulat recurenta arată că sentința este afectată de disp. art. 304 pct. 9, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, iar instanța de fond a acordat în mod nelegal primele de C și Paști pentru anii 2004-2005, cu încălcarea disp. art. 168 CCM.
Recurenta susține că că în anul 2003, în urma negocierilor dintre și SA s-a stabilit că primele datorate cu ocazia sărbatorilor de Paști și de C, reglementate de art. 168 din CCM, să fie introduse în salariul de bază lunar și să nu mai fie plătite separat, măsură ce s-a concretizat într-o creștere a salariului de bază lunar și să nu mai fie plătite separat.
În acest sens, art. 168 din CCM pentru anul 2008 prevede că " începând cu anul 2003, dispozițiile art. 168 din CCM au devenit inaplicabile întrucât primele de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază prin majorarea acestuia, majorare menținută și pe parcursul anilor următori.
Mai arată recurenta ca la această concluzie logică conduce și lipsa oricărui fel de negociere pentru perioada 2003-2007 între și SA cu privire la aceste prime.
Prin urmare se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentința pronunțată de instanța de fond în sensul înlăturării obligării societății la plata primelor de Paști și de
Recurenta a formulat și concluzii scrise prin care a reiterat susținerile din cuprinsul motivelor de recurs.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3041pr.civ. Curtea constată ca recursul formulat este nefondat pentru considerentele pe care urmează a le expune în continuare:
Prin cererea de chemare de chemare în judecată reclamanta (fostă G) a solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata sumei de 4000 lei constând în prima de Paște și C 2007, reprezentând drepturi salariale de suplimenatre în cuantum de un salariu mediu pe unitate pentru anul 2007, datorate în bază art.168 alin.1 din CCM la nivel de societate pe anii 2006-2007 sumă actualizată cu rata inflației la plății efective; la plata sumei de 1100 lei reprezentând c/val aprovizionare toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură conform disp.art.176 alin.1 din CCM pentru anii 2006-2007, solicitând și reactualizarea acestei conform indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta- pârâtă pretinde că pretențiile reclamantei sunt total nejustificate deoarece drepturile salariale suplimentare reprezentând prime de Paști și de C pentru anul 2007 solicitate au fost deja achitate prin includerea acestora în salariul de bază începând cu anul 2003, situație constată de altfel și de către Comisia Paritară în art. 168 din CCM pentru anul 2008.
Curtea reține că potrivit art. 168 din CCM la nivel de unitate din anul 2003 "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Este la fel de real și că pentru anul 2003 s-a negociat ca primele de sărbători să fie incluse în salariul de bază, numai că începând cu anul 2004 acest lucru nu s-a produs.
Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003, în urma negocierilor purtate cu sindicatul, primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariul reclamanților-aceste drepturi le-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
Nu se poate da eficiența juridică în prezenta cauză modificării art. 168 din CCM la nivel de unitate, operată la nivelul anului 2008, întrucât aceasta nu poate produce efecte juridice decât de la data intrării în vigoare a noul contract colectiv de muncă și nu cu caracter retroactiv, pentru anul 2007, an pentru care s-au solicitat aceste drepturi.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față de nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1220 din 05 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant(fostă G),cu domiciliul ales în B,-,. 17,. 1,.3,.7, sector 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 noiembrie 2009.
Președinte,Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120/2006
Red.
Tehnored.
4 ex/10.11.2009
f- Trib.
R,
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
