Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 682/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.682/
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcărița
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 98/A din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local Nouă, și, având ca obiect rectificare de Carte Funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă avocat, personal se prezintă intimatul, pentru pârâtul intimat Consiliul Local Nouă consilier juridic, personal se prezintă pârâtul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat în cauză, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris.
Reprezentanta pârâtul intimat Consiliul Local Nouă consilier juridic solicită respingerea recursului.
Pârâtul intimat, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9368/10.07.2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoaraa admis acțiunea formulata si precizata de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Nouă, si.
S-a dispus modificarea suprafeței de teren înscrisă în Cf nr.2062 Veche, sub nr. top.169-170, de la 5.755 mp la 6.574 mp, conform raportului de expertiza întocmit in cauza de expert inginer; fără cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din extrasul CF nr. 2062 Veche rezultă că asupra imobilului înscris sub nr. top.169-170, compus din curte și gradină cu casa nr.12, în suprafață de 5.755 mp, este proprietara reclamanta cu titlu de bun propriu, moștenire.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert s-a reținut că parcela de teren în litigiu are în realitate suprafața de 6.574 mp, neexistând litigii de vecinătăți, iar prin rectificarea suprafeței de teren nu se încalcă proprietățile vecine.
Prin lămuririle aduse la solicitarea instanței la termenul de judecată din data de 29.05.2008, expertul a arătat că parcela proprietatea reclamantei are ca vecinătăți proprietăți particulare și domeniul public, respectiv străzi. Expertul a menționat că parcela respectiva este înconjurată cu gard vechi și că prin rectificarea suprafeței de teren propusă în raportul de expertiza nu se încalcă proprietățile vecine.
de extrasele de Carte Funciară depuse la dosarul cauzei și concluziile raportului de expertiză, instanța de fond, calificând cererea reclamantei ca fiind o acțiune în modificarea cărții funciare, văzând prev. art. 33 alin.1 și 3 din Legea nr.7/1996, republicat, a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantă și a dispus modificarea suprafeței de teren înscrisă în CF nr.2062 Veche, sub nr. top.169-170, de la 5.755 mp la 6.574 mp, conform raportului de expertiză întocmit în cauză și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Având în vedere că în ce privește pârâții aceștia nu au căzut în pretenții față de reclamantă și nu sunt în culpă procesuală, nefiind întrunite prev. art. 274.proc.civ. instanța de fond nu a acordat cheltuieli de judecată reclamantei.
Împotriva sentinței reclamanta și pârâții, Consiliul Local al Comunei Nouă prin Primar au declarat apel, cereri înregistrate pe rolul Tribunalului Timiș la data de 19.09.2008.
Apelanta reclamantă a solicitat modificarea în parte a hotărârii în sensul obligării pârâților care s-au opus la admiterea acțiunii la plata cheltuielilor de judecată efectuate la instanța de fond.
În motivare, a arătat că deși a admis acțiunea precizată dispunând modificarea suprafeței de teren înscrisă în cartea funciară, instanța de fond a considerat că pârâții nu sunt în culpă procesuală, dispoziție nelegală atâta timp cât din cauza poziției procesuale potrivnice a pârâților și Consiliul Local al Comunei Nouă reclamanta a fost determinată să efectueze cheltuieli suplimentare pentru furnizarea de informații de la OCPI T, cât și pentru angajarea unui apărător ales care să o reprezinte în prezentul litigiu. Dispozițiile art. 274.proc.civ. sunt de strictă interpretare, iar în speța de față nu își găsește aplicabilitatea niciuna din excepțiile prevăzute la art. 275.proc.civ.
În drept, apelanta a invocat dispozițiile art.274, 296 și următoarele proc.civ.
Apelantul pârât a solicitat modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată, arătând că instanța nu a ținut cont de precizările sale legate de faptul că reclamanta folosește în mod abuziv domeniul Comunei Nouă. A participat la măsurătorile făcute de expertul tehnic și a constatat că grădina reclamantei este despărțită de suprafața de teren cu care solicită majorarea terenului cuprins în cartea funciară printr-un gard de sârmă, acest fapt nefiind menționat în raportul de expertiză. În planșele cadastrale se poate constata că terenul cuprins în A 190 este mărginit de fâneață - Fn 189, iar în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 72/2002 terenurile evidențiate ca pajiști fânețe aparțin consiliilor comunale.
Reclamanta folosește acest teren în mod abuziv, drept pentru care nu poate face dovada dobândirii unei suprafețe de teren mai mari decât cea cuprinsă în cartea funciară cu nr. 2062 Veche.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Apelantul pârât Consiliul Local al Comunei Nouă a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată arătând că în cazul în care suprafața rezultată din măsurători este cu 5 % mai mare decât suprafața din actele de proprietate solicitantul trebuie să prezinte un nou act doveditor al dreptului de proprietate asupra suprafeței excedentare a imobilului, respectiv un act translativ sau constitutiv de drepturi.
Titlul translativ de proprietate prezentat de reclamantă nu este suficient pentru modificarea cărții funciare deoarece prin el aceasta a dobândit imobilul doar în actuala descriere în cartea funciară.
Reclamanta nu a arătat și nu a dovedit nici de unde provine diferența dintre suprafața terenului înscris în cartea funciară, 5755 mp și cea măsurată de expert, 6574 mp și folosită de reclamantă, pe lângă faptul că nu a produs un nou titlu de proprietate pentru această diferență.
În măsura în care diferența de suprafață este urmare a unei erori materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară, aceasta poate fi îndreptată oricând la cerere sau din oficiu de registratorul de la biroul teritorial, conform dispozițiilor art. 33 alin. 5 și 53 din Legea nr. 7/1996, respectiv art. 88 din Ordinul nr. 663/13.10.2006, iar nu pe cale judecătorească.
Acțiunea reclamantei nu se încadrează nici în prevăzut art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, deoarece începând cel puțin cu anul 1970 în cartea funciară figurează o suprafață de 5755 mp, deci nu poate fi vorba de o menționare ulterioară greșită a suprafeței de teren, care în prezent nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului, deoarece de cel puțin 38 de ani în această carte funciară figurează doar 5755 mp teren. Chiar și în momentul de față grădina reclamantei este despărțită de fâneață 189 printr-un gard de sârmă putându-se observa că folosește acel teren în mod abuziv, fapt care poate fi confirmat de pârâtul și HG de ceilalți vecini, deși aspectul nu a fost menționat în raportul de expertiză tehnică judiciară. Totodată, conform art. 20 alin. 1 din Legea nr.7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil, reclamanta nefăcând această dovadă.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a arătat că este de acord cu admiterea apelului declarat de reclamantă și a solicitat respingerea apelurilor formulate de pârâți ca nefondate.
Intimata nu a indicat temeiul de drept al apărărilor formulate.
În apărare, a depus carte de identitate în copie, declarație autentificată, extras CF nr. 2146 Veche.
Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea apelurilor declarate de pârâți ca neîntemeiate, arătând că împrejmuirea existentă invocată de pârâtul nu HG reprezintă un gard de delimitare a terenului pe care-l folosește, ci este o simplă îngrădire a spațiului destinat păsărilor de curte.
Așa cum a precizat și expertul parcela nr. top. 169 - 172 este împrejmuită pe toate laturile cu un gard vechi construit în anul 1730, format din fundație de piatră cu stâlpii din beton și plasă de sârmă. Se poate observa că parcela în discuție în integralitatea ei a fost folosită începând cu anul 1730 până în 2005 de ascendenții familiei reclamantei, iar din anul 2005 până în prezent de reclamantă personal.
Chiar dacă o parte din parcela în discuție, respectiv Fn 189, figurează pe unele cărți cadastrale ca fâneață, acest fapt se datorează unei evidente erori materiale, această neînvecinându-se în fapt cu alte parcele de fâneață.
Prin expertiza efectuată în cauză și modificarea cuprinsului cărții funciare se reglementează situația juridică a parcelei aflate în discuție punându-se în concordanță înscrierea din cartea funciară cu situația din teren, în condițiile în care nu este afectată esența dreptului care poartă asupra acestui bun.
În drept, intimata reclamantă a invocat disp. art. 296.proc.civ.
Prin întâmpinare, intimatul pârât Consiliul Local al Comunei Nouă prin Primar a solicitat respingerea apelului declarat de reclamantă arătând că proprietatea acesteia se învecinează și cu proprietatea Comunei Nouă. Datorită faptului că prin rectificarea suprafeței de teren se aduce atingere unui teren cu un alt număr topografic decât cel al terenului deținut de reclamantă Consiliul Local a fost nevoit să se opună admiterii acțiunii. Nu se impune obligarea Consiliului Local la suportarea cheltuielilor de judecată întrucât demersurile efectuate au fost necesare pentru a afla situația terenului.
Intimatul pârât nu a indicat temeiul de drept al apărărilor formulate.
Deși legal citați, inclusiv prin citarea prin publicitate, intimații pârâți, nu au depus întâmpinare.
În probațiune, au fost depuse cartea funciară 80 Veche în extenso la zi și în traducere, certificat de moștenitor în anul 1970, fișe suprafețe, registru cadastral al posesorilor în extras.
Prin decizia civilă nr. 98/A din 10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a fost respins apelul declarat de apelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 9368/10.07.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.
Au fost admise apelurile declarate de apelanții pârâți și Consiliul Local al comunei Nouă prin Primar, împotriva aceleiași sentințe. Și a fost schimbată în tot sentința primei instanțe, în sensul că a fost respinsă acțiunea.
Tribunalul a reținut următoarele:
Acțiunea introductivă a avut ca obiect rectificarea cărții funciare prin înscrierea suprafeței majorate folosite de reclamantă, fără a fi indicat vreun temei de drept. La filele 118-119 dosar de fond reclamanta a depus precizare de acțiune, indicând ca temei de drept dispozițiile art. 33 și 34 p. 4 din Legea nr. 7/1996, ceea ce înseamnă că s-a avut în vedere rectificarea, iar nu modificarea de carte funciară.
Cu toate acestea, din considerentele sentinței rezultă că acțiunea a fost admisă și nu s-a dispus rectificarea cărții funciare, așa cum s-a solicitat, ci modificarea, schimbându-se cauza acțiunii din oficiu, fără a se pune în discuția părților acest aspect.
Problema menționată nu a fost criticată de nici una dintre părți, singura interesată în cazul unei soluții de respingere a acțiunii fiind reclamanta apelantă care a obținut câștig de cauză. Cu toate acestea, nu se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât așa cum se va arăta în continuare, pretențiile nu pot fi valorificate prin nici una dintre căile în discuție, rectificare sau modificare de carte funciară.
Art. 34 p. 4 din Legea nr. 7/1996 statuează că se poate cere rectificarea cărții funciare dacă înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului. Aceasta înseamnă că la un moment dat cele două aspecte concordau, dar din cauza unor împrejurări de fapt, s-a produs o modificare în situația de fapt care impune rectificarea înscrierilor anterioare.
Ca orice cerere de chemare în judecată, acțiunea în rectificare de carte funciară întemeiată pe dispozițiile expuse mai sus, trebuie motivată în fapt, conform art. 112.proc.civ. ceea ce presupune că reclamantul trebuie să indice împrejurările care au determinat rectificarea mențiunilor din cartea funciară. Faptul că în prezent reclamanta din speță stăpânește o suprafață mai mare de teren decât aceea înscrisă în cartea funciară nu reprezintă sub nici o formă o motivare adecvată a acțiunii, întrucât nu se pliază pe textul de lege, astfel că acțiunea nu poate fi admisă. Se deduce din cererea introductivă că reclamanta a stăpânit dintotdeauna suprafața reală actuală de teren. Situația este similară aceleia în care s-ar solicita anularea unui act juridic pentru lipsa consimțământului, fără ca reclamantul să precizeze în ce împrejurări acesta a fost nesocotit.
Mai mult, din art. 89 alin. 6 din Ordinul nr. 633/2006 rezultă că majorarea suprafeței de teren nu reprezintă o rectificare de carte funciară. De altfel, dacă aceasta ar fi fost dorința legiuitorului, în mod cert ar fi precizat direct acest caz de rectificare, în care nu are importanță afectarea dreptului de proprietate al vecinilor, pentru că textul de lege nu pune nici o condiție în acest sens.
Nu se poate reține nici faptul că admiterea acțiunii cu consecința înscrierii suprafeței majorate în cartea funciară nu are efect de opozabilitate în raport cu dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996, pentru că ulterior unei astfel de hotărâri reclamanta s-ar afla în situația de a fi înscris ca proprietar al unui imobil cu o suprafață mai mare decât aceea înscrisă în titlul prin care a dobândit dreptul, astfel că va putea înstrăina imobilul sau nu dacă notarul public refuză să efectueze operațiunea, dar în orice caz se va folosi de hotărâre pentru a transmite dreptul său "majorat", sau, în cazul contrar, se va afla în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de dispoziție, fie și doar cu privire la suprafața de teren înscrisă în titlu.
Mai mult, în speță părțile adverse au învederat că reclamanta urmărește să își aproprie un teren care aparține comunei Nouă, iar dacă susținerile apelantei în sensul că terenul este stăpânit în forma actuală din anul 1730, de autorii săi, până în prezent, sunt reale, are la dispoziție calea acțiunii în uzucapiune, constitutivă de drepturi.
Cu privire la modificare, trebuie menționate dispozițiile art. 25 din Ordinul nr. 634/2006, act emis în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 7/1996, obligatoriu deci pentru instanțe, dacă nu contravine unor dispoziții constituționale sau internaționale. Textul prevede în mod firesc faptul că în cazul în care suprafața rezultată din măsurători este cu 5 % mai mare decât suprafața din actele de proprietate solicitantul trebuie să prezinte un nou act doveditor al dreptului de proprietate asupra suprafeței excedentare a imobilului, respectiv un act translativ sau constitutiv de drepturi.
Dacă pentru registratorul de carte funciară este necesară prezentarea unui titlu de proprietate, aceeași regulă trebuie aplicată și în instanța de judecată, pentru că aceasta din urmă nu ar putea să recunoască un drept decât conform dispozițiilor legale care reglementează modurile de dobândire a proprietății și doar după depunerea actelor doveditoare, susceptibile de a constitui dreptul cu privire la un bun imobil.
Soluția adoptată de legiuitor cu privire la plafonul legal- 5%, este logică, urmărind să prevină transformarea acestei acțiuni într-un mijloc de nou de dobândire a dreptului de proprietate, contrar dispozițiilor art. 644-649.civ. dar și pentru a nu se încălca dreptul de proprietate al adevăraților proprietari, care nu sunt întotdeauna vecinii introduși în cauză.
Prin prisma considerentelor expuse, rezultă că reclamanta nu poate cere acordarea cheltuielilor de judecată, astfel că apelul acestei părți va fi respins, în baza art. 296.proc.civ. iar apelurile declarate de pârâții, Consiliul Local al comunei Nouă prin Primar vor fi admise, cu consecința schimbării sentinței și respingerii acțiunii.
Împotriva deciziei civile nr. 98/A din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs reclamanta susținând că în mod greșit tribunalul a admis apelurile pârâților și a schimbat în tot sentința primei instanțe, deoarece hotărârea primei instanțe era legală.
De asemenea recurenta a criticat soluția tribunalului sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că acțiunea introductivă a vizat modificarea de Carte Funciară legată de aspectele tehnice ale imobilului, iar acest fapt nu justifică respingerea acțiunii pentru motivul care viza rectificarea de carte funciară.
Diferența de suprafață de teren, susține recurenta, nu reprezintă decât situația faptică a imobilului care a fost notat în cartea funciară cu o suprafață mai mică decât cea existentă în fapt.
S-a susținut că. nr. 664/2006 prevede o metodologie care nu este aplicabilă în speță, și în final că diferența de suprafață de 819. nu poate să existe decât în proprietatea reclamantei.
În drept reclamanta a indicat motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă.
La filele 19-20 Consiliul Local Nouă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece reclamanta nu prezentat un act doveditor al dreptului său de proprietate asupra diferenței de suprafață de teren, și ca atare nu îi poate fi recunoscută proprietatea, pe diferența de teren solicitată.
Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 304 raportat la art. 306 și art. 312 Cod pr.civilă se reține că acesta este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 Cod pr.civilă hotărârea instanței de apel poate fi modificată dacă instanța care a pronunțat-o, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia.
În speță instanța de apel nu a interpretat greșit raportul juridic descris de către reclamantă, reținând în mod corect că este vorba despre o acțiune care vizează rectificarea - modificarea Cărții Funciare pentru a se putea include o diferență de teren de 819. în CF -ul inițial deținut de reclamantă respectiv CF 2062, diferența de teren nefiind evidențiată în alte extrase de carte Funciară.
Aceasta fiind situația de fapt susținută de dovezile de Carte Funciară, instanța de apel nu i-a schimbat cu nimic natura ori înțelesul, procedând doar la interpretarea aspectelor juridice cu privire la această chestiune.
Ca atare, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod pr.civilă nu se regăsește în speță.
Referitor la motivul de nelegalitate, prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă care exprimă consecințele juridice reținute de către instanță cu privire la diferența de teren solicitată de către reclamantă, Curtea va reține că nici acest motiv de recurs nu este incident.
În mod corect instanța de apel a reținut că, în speță, nu sunt incidente prevederile art. 33 și 34 din Legea nr. 7/1996 privind rectificarea - modificarea Cărții Funciare pentru că aceste texte de lege au in vedere concordanța, la un moment dat a înscrierii în Carte Funciară cu situația faptică, și modificarea, ulterior, din diferite cauze, a situației faptice a imobilului.
În cauză, în evidențele de Carte Funciară niciodată nu a existat o concordanță între suprafața pretinsă de către reclamantă și înscrierea de Carte Funciară.
Pentru diferența de teren de 819. reclamanta nu a reușit să facă dovada izvorului pretinsului drept real de proprietate, și, de aceia, în mod corect, instanța de apel a procedat la schimbarea soluției primei instanțe și la respingerea acțiunii.
Împrejurarea că suprafața respectivă de teren nu se regăsește în extrasele de Carte Funciară ale unora dintre vecini nu este de natură a constitui titlu de proprietate pentru reclamantă, care poate să fie opus cu succes, în special față de Consiliul Local Nouă.
Cu toate acestea în urma recentelor modificări aduse. nr. 633 /2006, nimic nu împiedecă reclamanta a proceda la deschiderea unei lucrări prin Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a clarifica limitele de proprietate ale imobilului pretins, prin prisma lucrărilor de cadastru, cu grad de opozabilitate inclusiv față de domeniul Consiliul Local al comunei Nouă.
Față de cele arătate, Curtea va proceda la respingerea recursului declarat de către reclamanta și menținerea în totalitate a deciziei instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 98/A din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - - - - -
GREFIER,
- -
Red. LL/ 30.06.2009
Dact. NF/30.06.2009
Ex.2
Tribunalul Timiș - Președinte,
Judecător
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Daniela Calai, Trandafir Purcărița
