Restrângerea dreptului la libera circulatie(legea 248/2005). Decizia 11/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 11/A/2008
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel JUDECĂTOR 2: Lucia Ștețca
Grefier: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE împotriva sentinței civile nr. 899/03.09.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâtul, având ca obiect restrângerea dreptului la libera circulație( Legea 248/2005).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta Ministerului Public, procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, lipsă fiind pârâtul intimat și reprezentantul reclamantului apelant.
Procedura de citare este legal indeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri în probațiune de formulat, probe de administrat, excepții ori chestiuni prealabile de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de reclamantul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Direcția Generală de Pașapoarte, schimbarea hotărârii instanței de fond și rejudecând, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului intimat pe teritoriul Franței.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 889 din 03 septembrie 2007 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamantul Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin Direcția Generală de Pașapoarte, având ca obiect restrângerea exercitării dreptului pârâtului la liberă circulație în Franța pentru o perioadă de până la 3 ani.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere, în esență următoarele:
La data de 16 septembrie 2006, pârâtul a părăsit România, ajungând fraudulos în Franța, fiind însă returnat în România.
Întrucât România a devenit membră a Uniunii Europene la data de 01 ianuarie 2007, își pierd aplicarea prevederile art. 17-19, ale art. 249 și ale Regulamentului () nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie 2006, în raport de care cetățenii români care călătoresc în afara teritoriului național beneficiază de toate drepturile conferite cetățenilor europeni, inclusiv de acela la liberă circulație.
Cum aceste norme comunitare se află în conflict cu dispozițiile art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, ele trebuie să aibă întâietate de aplicare, astfel că acțiunea reclamantei trebuie respinsă.
Împotriva acestei sentințe reclamantul prin Direcția Generală de Pașapoarte a declarat apel, solicitând schimbarea ei sensul admiterii acțiunii, deoarece:
- Pârâtul fiind returnat din Franța la data de 28.10.2006, în baza acordului de readmisie încheiat de România cu acest stat, devenea posibilă aplicarea prevederilor art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005.
- Așa cum însăși Constituția României prevede, libertatea circulației nu este absolută, ea trebuind să se desfășoare în condiții stabilite de lege, putând fi restrânsă pentru acțiuni justificate de interesul public într-o societate democratică. Cetățenii români care călătoresc în străinătate au obligația de a respecta legislația statului în care se află și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra sau de a rămâne pe teritoriul acelui stat, în condițiile stabilite prin legislația statului respectiv sau prin documentele internaționale încheiate cu România.
- Pârâtul a încălcat ordinea juridică a statului francez, el nerespectând condițiile de intrare și ședere în Franța, astfel că restrângerea exercitării dreptului său la liberă circulație trebuia dispusă, ea apărând ca o măsură circumscrisă obligației României de a stopa imigrația ilegală.
Cu privire la acest apel Curtea are în vedere următoarele:
Din înscrisurile aflate la dosarul primei instanțe, inclusiv din declarația olografă a pârâtului (4-5) rezultă că acesta a părăsit România în luna septembrie 2006, fiind însă returnat din Franța la data de 18 octombrie 2006 în baza acordului de readmisie încheiat cu această țară, considerându-se că pârâtul nu a respectat condițiile de intrare și ședere în Franța.
Această stare de fapt era, într-adevăr, una de natură a atrage, anterior datei de 01 ianuarie 2007, când România a devenit membră a Uniunii Europene, incidența prevederilor art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005 în raport de care era posibilă restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație al pârâtului.
Prezenta acțiune civilă a fost însă primită la data de 22 august 2007, deci ulterior aderării României la Uniunea Europeană, ceea ce impune analiza cererii reclamantei să se facă prin raportare și la normele de drept comunitar incidente, legislația națională nemaiputând constitui unica referință normativă.
Or, dintr-o asemenea perspectivă este de observat că Directiva nr. 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 recunoaște dreptul cetățenilor Uniunii la liberă circulație pe teritoriul oricărui stat membru, singurele atingeri ce-i pot fi aduse fiind justificate prin motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
Aceste motive de limitare presupun, însă, un caracter grav și vădit serios al împrejurărilor de fapt care se afirmă că le-ar corespunde, ceea ce înseamnă că aplicarea lor la împrejurări ori tipuri de conduită care, în concret, nu sunt de natură a se circumscrie în mod riguros motivelor de ordine, sănătate sau siguranță publică nu poate fi îngăduită.
În cazul pârâtului, asemenea motive grave nu pot fi identificate, astfel că nu se justifică restrângerea exercitării dreptului său la liberă circulație, o asemenea măsură apărând ca excesivă în raport cu faptele care, se i se impută.
Așa fiind, apelul se va respinge ca nefondat, în baza art. 296 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr. 899 din 03.09.2007 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.MV/dact.
5 ex./06.02.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Lucia Ștețca
