Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2076/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.2076

Ședința publică din 4 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC " " SA cu sediul în B,- bis, sector 1, prin administrator judiciar, cu sediul în B, dul - -, nr.35, -.27,.A,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.518 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -., -., G, -. G, -., A, -., J, -., G, G, -., G, G, G, G, G, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură "Pahon " cu sediul în M,-, - 2 B,. 15, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.

Curtea constată cauza în stare de judecată și deliberând pronunță următoarea decizie:

CURTEA:

Reclamanții, -., -., G, -. G, -., A, -., J, -., G, G, -., G, G, G, G, G, au chemat în judecată pârâta.. SA, solicitând instanței obligarea paratei la plata drepturilor bănești, reprezentând contravaloarea suplimentărilor salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă prevăzută de art. 176 alin. 1 și 2 din CCM la nivel de ramură de energie electrică, termică, petrol și gaze, aferente anilor 2005, 2006, 2007, în cuantum de 1628 lei pentru fiecare; la plata contravalorii cotei de gaze prevăzută de art. 176 alin. 1 și 2 din CCM; la plata beneficiilor prevăzute de art. 139 CCM; indexarea sumelor cu coeficientul de inflație.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că unii au fost iar alții sunt salariații pârâtei SA, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, astfel cum rezultă din carnetele de munca,iar de la data nașterii acestor drepturi și până în prezent societatea nu s-a achitat de aceste obligații prevăzute în CCM pe anii 2005 - 2007.

Se arată că aceste drepturi bănești le sunt datorate în temeiul dispozițiilor art. 170, 176, 139 CCM la nivel de ramură de energie electrică, termică, petrol și gaze, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 288/ 02.02.2006, cu modificările și completările ulterioare, contract însușit, semnat și aplicabil în continuare de SC service SA B și de sucursalele sale.

De asemenea, drepturile sunt menționate și în forma actualizată a CCM la nivel de ramură, conform actului adițional înregistrat la sub nr. 106/14.02.2008. se consideră că prin neplata acestor drepturi, au fost încălcate dispozițiile art. 238 alin. 1 Codul Muncii și art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/ 1996 privind CCM.

În drept, au fost invocate dispozițiile Cap. III din Legea nr. 168/1999 cu modificările și completările ulterioare, art. 9 din CCM, art. 38 din Codul Muncii, art. 243 alin. 1, 269, 287 Codul Muncii, art. 139, 168 alin. b, art. 170, 232 din CCM la nivel de ramură pe anii 2005 -2007, OUG 98/1999, iar în dovedirea acțiunii au înțeles să se folosească de proba cu acte.

Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea capătului de cerere privind acordarea cotei de profit pe excepția prescripției, prevăzută de art. 283 alin. 1 lit. e Codul Muncii, pe fond s-a solicitat respingerea petitului referitor la cota de profit, întrucât intimata a fost înființată în anul 2002, ca societate privată pe acțiuni, având o structură acționariatului bine definită, din care salariații nu fac parte.

Se arată că introducerea aprovizionării de toamnă-iarnă în salariile de bază ale reclamanților a operat în temeiul art. 168 alin. 3 din CCM /1997 și 1998 la nivel de unitate, a art. 176 din CCM la nivel de ramură precum și a faxurilor nr. 2328/08.10.1997, 2412/29.05.1998 și 2931/01.06.1998 ale SNP SA.

Prin sentința civilă nr. 518 din 26 februarie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamanților c/val aprovizionării pentru toamnă-iarnă 2007, reactualizată conform indicelui de inflație, respingând celelalte capete de cerere.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că în contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate între SC SA - service SA și salariații reprezentați de pentru anii 2005, 2006 și 2007, nu sunt prevăzute suplimentările salariale referitoare la aprovizionarea de toamnă-iarnă din luna octombrie.

Se constată însă că în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură - grup de unități din industria petrolieră pentru anul 2007 la art. 170 alin. 1, se acordă salariaților SA suplimentări salariale cu ocazia unor evenimente deosebite: Paști, C și ziua petrolistului precum și pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă și luna octombrie.

Cum aceste dispoziții ale CCM/2007 la nivel de ramură sunt obligatorii pentru încheierea CCM la nivel de unitate, indiferent că sunt prevăzute ori nu acele suplimentări în CCM/2007, acestea devin obligatorii pentru SC SA.

Prin refuzul acordării lor, unitatea intimată a creat un prejudiciu material angajaților săi, inclusiv reclamanților și potrivit art. 269 Codul Muncii, va fi obligată în temeiul răspunderii civile delictuale să-i despăgubească pe petenți.

Cu privire la contravaloarea a 4000 mc gaze naturale pentru anii 2005, 2006 și 2007, se constată că aceste suplimentări salariale nu a fost inclus în CCM la nivel de ramură și unitate pentru angajații SC service SA, neconstituind o obligație în acest sens.

De altfel, în CCM la nivel de unitate, încheiat între unitate și salariații săi pentru anul 1997, în art. 176 ( 1) se prevede că ajutorul material reprezintă contravaloarea a 4000 mc gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază, printr-un act adițional.

Așa fiind, cum nici în CCM la nivel de ramură, unitate și act adițional nu s-a prevăzut expres obligația unității intimate să acorde acest ajutor material reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale, urmează ca Tribunalul să respingă ca nefondat acest capăt de cerere.

Mai mult, prin CCM încheiat la nivel de unitate, între patronat și salariații reprezentați de pentru anii 2005, 2006 și 2007, în art. 176 (1) se precizează că " ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensată prin CCM/1997, ceea ce rezultă că acest ajutor material a fost inclus în salariul de bază al angajaților.

Nu există nici un protocol ori act adițional la CCM pe ramură ori unitate prin care să se precizeze obligația intimatei la plata contravalorii cantității de 4000 mc gaze naturale.

Cu privire la acordarea unui număr de acțiuni gratuit fiecărui salariat, este adevărat că potrivit art. 168 alin. 5 din CCM la nivel de societate, acest drept expres prevăzut în sarcina SC SA " în situația trecerii la o formă de privatizare, salariații vor beneficia de un număr de acțiuni, negociate cu, acordate potrivit, precum și de facilități de participare directă la privatizare".

Numai că, prin protocolul nr. 814 din 10 octombrie 2008 încheiat între SC SA - service SA și se precizează în art.1 că mecanismul și procedura tehnică de distribuire cu titlu potrivit a acțiunilor către salariați ( inclusiv momentul inițierii procesului de distribuire) vor fi stabilite ulterior semnării prezentului Protocol de SA, în conformitate cu prevederile legale incidente.

Cum această procedură specială de acordare a acestor acțiuni nu a fost stabilită nici până în prezent, rezultă că restituirea lor salariaților este prematură.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs societatea pârâtă, criticând-o ca netemeinică și nelegală, în esență pentru următoarele considerente:

Invocând cazul de recurs prevăzut de art.304 alin.1, pct.9 cod pr.civ, recurenta a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu greșita aplicare a legii constând în esență în faptul că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale tuturor angajaților, începând cu anul 1997 așa cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 (telex) și art.168 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate - încheiat și semnat de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la instanța fondului dar care au fost greșit interpretate de aceasta.

Recurenta-pârâtă a mai susținut că lipsa negocierilor dintre sindicat și societate cu privire la aceste drepturi corespunde situației introducerii lor în salariile de bază și explică renunțarea implicită a angajaților de a pretinde acordarea separată a venitului privind aprovizionarea toamnă-iarnă.

Examinând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997( denumit ) reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paști, Ziua, C precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă) salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.

Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997 angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997.

Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de 1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.

Curtea mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele sale între care și B (devenită actualmente SC SA) pe de o parte și pe de alta, s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și salarii peste 2.000.000 lei-5%.

În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.

Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.

În concluzie, în cauză s-a făcut dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007 este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse și văzând disp. art.304 pct.9, 3041și 312 alin.1 pr.civ. curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința în sensul că va respinge și capătul de cerere privind aprovizionarea toamnă-iarnă, menținând restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC " " SA cu sediul în B,- bis, sector 1, prin administrator judiciar, cu sediul în B, dul - -, nr.35, -.27,.A,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.518 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -., -., G, -. G, -., A, -., J, -., G, G, -., G, G, G, G, G, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură "Pahon " cu sediul în M,-, -2B,. 15, județul

Modifică în parte sentința în sensul că respinge și capătul de cerere privind aprovizionarea toamnă-iarnă.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

- - - - - -

GREFIER

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Red.

4 ex/24.XI.2009

f- Trib.

-

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2076/2009. Curtea de Apel Ploiesti