Speta Legea 10/2001. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 178
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTOR 2: Elena Staicu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamantul ( fost -prin mandatar- domiciliat în B,-, -. A,. 3,. 9, sector 3, Cod poștal - împotriva sentinței civile nr. 215 pronunțată la 23 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA COMUNEI - prin primar - cu sediul în comuna, Cod poștal -, Județ
Apel scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-reclamant ( scu - ) prin avocat din Baroul București, lipsind intimata-pârâtă Primăria comunei.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimata-pârâtă Primăria comunei a depus la dosar întâmpinare.
Curtea, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Primăria comunei, invocată de aceasta prin întâmpinare.
Avocat, având cuvântul cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, arată că aceasta nu a fost invocată la instanța de fond și solicită, în temeiul art. 136 pr.civilă, să fie respinsă ca tardivă.
În subsidiar, solicită respingerea excepției ca nefondată, întrucât, potrivit Legii 10/2001, primăria are calitate procesuală pasivă în cadrul proceselor ce vizează contestații emise de primar.
Pe fondul cauzei, arată că, potrivit Hotărârii nr. 250/2007, care modifică Legea nr. 10/2001, nu cade în sarcina petentului să facă dovada în baza cărui titlu a trecut terenul în proprietatea statului.
Terenurile în litigiu fac obiectul Legii nr. 10/2001 întrucât, așa cum rezultă din expertiza întocmită în cauză, acestea sunt situate în intravilanul localității, situație necontestată de intimată.
Chiar dacă terenurile au fost în patrimoniul CAP-ului, acestea nu fac obiectul Legii nr. 247/2005.
Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, iar pe fond, să se admită acțiunea așa cum a fost precizată.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la nr-, contestatorul (fost scu - ) a chemat în judecată pe intimata Primăria comunei - prin Primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea Dispoziției nr.320/05.05.2008, restituirea în natură a suprafețelor de teren situate în intravilanul comunei, sat de, jud.P, identificate în expertiza de lotizare din sentința civilă 1251/04.11.1957, respectiv suprafața de 1110. identificată "Ba", suprafața de 1350. identificată "Ca", suprafața de 6366. identificată "D", suprafața de 7050. identificată "Ea" și suprafața de 5750. identificată "B", suprafețe ce fac obiectul Notificării nr.35/2001.
De asemenea, contestatorul a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, iar în subsidiar, în condițiile în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, să se dispună acordarea măsurilor reparatorii în echivalent prin compensarea cu alte terenuri pe care Primăria comunei le are în proprietate privată, sau acordarea de despăgubiri în conformitate cu dispozițiile Legii nr.247/2005, Titlul VII, cu modificările ulterioare.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că imobilele -menționate i-au aparținut în proprietate în baza sentinței civile nr.1251/1957 a fostului Tribunalul Popular Raion, Regiunea P, identificate conform raportului de expertiza întocmit de expert, lotul nr.1, sentință prin care s-a dispus partajarea averii tatălui său, sentință rămasă definitivă și pusă în executare de către executorul judecătoresc, astfel cum rezultă din procesele-verbale încheiate la data de 17.06.1958, dată de la care figurează în rolul agricol al Primăriei, terenuri pe care le-a avut în posesie până în anul 1962, când au fost preluate în mod abuziv de CAP.
A mai arătat contestatorul că a formulat notificare în baza Legii 10/2001 pentru restituirea acestor terenuri, notificare respinsă prin Dispoziția nr.320/05.05.2008, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive, în acest caz terenurile nefăcând obiectul Legii 10/2001, ori, în acest fel, sunt încălcate dispozițiile art.3 alin.1 litera a și ale art.23 din Legea 10/2001, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea nr.250/07.03.2007.
Totodată, contestatorul a mai precizat că este de notorietate faptul că terenurile i-au fost luate de CAP, situație confirmată de Primăria care precizează că imobilul cămin "Ba" aparține unei Biserici Adventiste, fiind cumpărat de la fostul CAP, precum și faptul că terenurile solicitate au făcut obiectul Legii 18/1991, fiind reconstituite pe numele sorei sale vitrege scu, fără a indica numărul titlului de proprietate.
A susținut contestatorul că intimata prezintă o situație juridică total contradictorie și confuză, fără a indica actele de proprietate emise pe numele scu și, pentru a putea constata că terenurile restituite acestora se suprapun peste terenurile sale conform sentinței de partaj și nu a indicat numele celui care ocupa terenul în suprafață de 1110. identificat "Ba", rezumându-se a menționa că pe teren se află o Adventista, fără a preciza actul prin care se face dovada dreptului de proprietate.
În concluzie, contestatorul a precizat că și cu privire la terenul de 5750. identificat "B", intimata susține că a fost reconstituit moștenitorilor, fără a indica numele persoanelor și fără a-i pune la dispoziție copie de pe sentința nr.911/1990 a Judecătoriei Vălenii d Munte, și de altfel, reconstituirea nu putea avea loc în anul 1990, deoarece Legea nr.18 a apărut abia în anul 1991.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare, dar a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii dispoziției atacate, respectiv raport de expertiză, certificate de naștere, deces, notificare, sentința civila nr.1251/1957, proces-verbal de punere în posesie din 17.06.1958, anexa 3 la Legea 18/1991, proces - verbal din 10.01.1991, sentința nr.911/1990, raport de expertiză tehnică, Decizia nr.2114/1994 și nr.23/1954, certificatul de moștenitor nr.183/1953, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
După administrarea de probatorii prin sentința civilă nr.215 pronunțată la 23 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins contestația ca neîntemeiată, reținând că prin sentința civilă nr.1251/04.11.1957 a fostului Tribunal Popular Raion, Regiunea P, s-a admis acțiunea de partaj având ca obiect partajarea averii defunctului scu, acțiune formulată de reclamantul scu -, în contradictoriu cu frații săi scu și scu, sentință în baza căreia reclamantului i-a revenit lotul 1 compus din terenuri situate în V satului de, respectiv 1110 mp. cămin de casă din porțiunea de schița însemnată cu b și 1350 mp. din schița însemnată cu c, teren de livadă însemnat cu litera în suprafață de 6366 mp. și 7050 mp. teren arabil și livadă.
Totodată, s-a reținut că din planul nr.2 de pe schița de plan a raportului de expertiză întocmit de expert, reclamantului i-au revenit bunuri situate în, respectiv 5750 mp. teren arabil indicat prin litera b, iar din planul nr.5 situat în comuna Olteni, pe, 755 mp. cămin de casă, indicat prin litera E și 1480 mp. indicat prin litera G, precum și teren arabil în suprafață de 5280 mp. însemnat prin litera f și 10600 mp. prin litera H, precum și valoarea grajdului și a polatei, urmând a primi și o sultă de la lotul nr.4 în valoare de 17 lei.
A mai reținut instanța de fond că sentința -menționata a rămas definitivă prin respingerea recursului și a fost pusă în executare, astfel cum reiese din procesul - verbal din data de 17.06.1958, ulterior, terenurile în litigiu, fiind preluate de CAP.
După apariția Legii 10/2001, contestatorul a formulat notificarea înregistrata la Primăria la nr.35/2001 prin care a solicitat restituirea în natura a terenurilor, notificare soluționata prin Dispoziția nr.320/05.05.2008, în sensul respingerii acestora, motivându-se că din documentele atașate notificării, nu rezultă preluarea abuzivă de către stat a imobilelor solicitate, în acest caz nefăcând obiectul Legii 10/2001, imobilele livada și cămin notate "Ea" "Ca" si "D" au fost reconstituite pe numele scu, moștenitoarea lui scu și înstrăinate ulterior de soțul acesteia, pe imobilul cămin "Ba" se afla o Adventista construită pe teren cumpărat de la fostul CAP, iar imobilul teren "B" a fost reconstituit moștenitorilor prin sentința nr.911/1990 a Judecătoriei Vălenii d Munte.
S-a mai arătat că, potrivit raportului de expertiza topo întocmit în cauză de expert, terenurile în litigiu se află pe raza comunei, acestea au fost înscrise în CAP și au făcut obiectul Legii 18/1991, fiindu-i reconstituită numitei scu suprafața de 8,85 ha validată de Comisia Județeană de fond funciar, fără a se elibera însă titluri de proprietate, motivat de faptul că la nivelul comunei nu s-a finalizat procesul de punere în posesie și eliberare de titluri de proprietate.
Dispozițiile art.8-11 din Legea 18/1991 modificată, stipulează că stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate în patrimoniul CAP - urilor în favoarea persoanelor fizice îndreptățite se face ținându-se seama de suprafața adusă în CAP care reiese din actele de proprietate, CF, cadastru, cererile de înscriere în CAP, în registrul agricol de la data înscrierii în CAP, evidențele CAP - urilor sau din orice alte probe admise de lege, astfel încât terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fără înscriere în CAP sau de stat fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente dacă sunt libere.
Potrivit art.8 din Legea 10/2001 modificata, nu intra sub incidenta acestei legi terenurile situate in extravilanul localităților la data preluării abuzive sau a notificării, precum si cele al căror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar.
Instanța de fond a reținut că, din analiza probelor administrate în cauză, reiese ca în urma unei sentințe de partaj succesoral, contestatorul a primit în proprietate mai multe terenuri, cămin de casa agricol si livezi, pe raza comunei, terenuri care au fost preluate de CAP, astfel cum a recunoscut si contestatorul, iar după intrarea in vigoare a 10/2001, contestatorul a formulat notificare prin care a solicitat restituirea in natura a terenurilor din care, in prezent, un teren este ocupat de o Adventista in urma cumpărării terenului de la fostul CAP, iar celelalte au fost reconstituite, terenurile făcând obiectul Legii 18/1991.
Ca atare, instanța de fond a apreciat că, atât timp cât terenurile în litigiu ce au aparținut în proprietate contestatorului, în baza unei sentințe de partaj, fiind ulterior preluate de CAP, nefiind libere în prezent, înseamnă că aceste terenuri nu pot face obiectul Legii nr.10/2001, ci al reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, inclusiv al Legii 247/2005.
S-a mai arătat că, în condițiile în care terenurile în litigiu au fost preluate de fostul CAP, înseamnă ca aceste terenuri fac obiectul legilor fondului funciar care reglementează strict modalitatea de reconstituire asupra terenurilor extra și intravilane preluate de către CAP sau de către stat și nicidecum obiectul Legii 10/2001 care a reglementat, cu caracter general modalitatea de restituire a tuturor imobilelor (terenuri si construcții), preluate de către stat in mod abuziv, in perioada 06.03.1945-22.12.1989 cu sau fără niciun titlu valabil.
De altfel, legile fondului funciar, inclusiv Legea nr.247/2005 au vizat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de CAP sau de stat în anumite condiții și perioade de timp, neavând un caracter general, astfel încât, atât timp cât terenurile în litigiu au fost preluate de către CAP cu ocazia colectivizării, înseamnă că ele sunt supuse reconstituirii în temeiul legilor fondului funciar, întrucât, la stabilirea regimului juridic aplicabil terenurilor se ține seama de modul de preluare, de actul normativ în baza căruia s-au preluat, de natura, destinația, categoria terenului si titularul actual al acestuia.
De asemenea, s-a mai arătat că, deși contestatorul a avut la dispoziție pentru a reintra în proprietatea terenurilor în litigiu ce i-au aparținut, drepturile reglementate de legile fondului funciar sub a căror incidență de reglementare cădeau aceste imobile, acesta nu și-a valorificat drepturile recunoscute în favoarea sa prin legea specială aplicabilă, caz în care, lipsa sa de diligență în condițiile în care Statul Român a creat cadrul legal pentru a-i da posibilitatea să reintre în proprietatea terenurilor sale prin reconstituirea drepturilor de proprietate, nu-i dă dreptul de a acționa pe calea Legii 10/2001 care instituie în favoarea persoanelor îndreptățite, anumite drepturi privind modalitatea de restituire a imobilelor-terenuri și construcții preluate abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989, altele decât cele al căror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar.
Tribunalul, constatând că terenurile în litigiu nu cad sub incidența Legii nr.10/2001, dispoziția atacată fiind legală și temeinică, a respins contestația ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Prahovaa formulat apel reclamantul (fost scu - ) - prin mandatar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că în mod greșit instanța a constatat că terenurile revendicate nu fac obiectul Legii 10/2001 pentru că au fost preluate de fostul CAP, ci fac doar obiectul legii fondului funciar prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
De asemenea, recurentul a arătat că terenurile fac obiectul legii 10/2001 deoarece au fost preluate în mod abuziv de către fostul CAP și fără un titlu valabil, ceea ce nu se poate concluziona că nu sunt incidente doar dispozițiile legii fondului funciar.
Mai mult, recurentul a mai arătat că, având în vedere faptul că de prevederile Legii 18/1991 au beneficiat numai membrii cooperatori, proprietarii și moștenitorii lor, care au fost expropriați în baza Decretului 83/1949 prin apariția Legii 10/2001 li s-au recunoscut dreptul de a uzita de aceasta, în condițiile în care terenurile au fost trecute în proprietatea statului în mod abuziv și fără titlu.
În concluzie, recurentul a arătat că, de altfel nu are nici un fel de importanță în baza cărei dispoziții legale (Legea 18/1991 sau Legea 10/2001) este îndreptățit a primi despăgubiri, măsuri reparatorii pentru deposedarea abuzivă a terenurilor, considerente pentru care a solicitat în baza dispozițiilor art.296 cod pr.civilă admiterea cererii de apel, schimbarea în tot a sentinței primei instanțe în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
Anexat cererii de apel s-au depus de către apelant cereri formulate de către acesta adresate organelor locale ale comunei de, cereri ce au fost depuse și la instanța de fond.
La rândul său, intimata Primăria comunei - prin primar a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit Legii 215/2001 a administrației publice locale care reglementează regimul juridic al unităților administrativ teritoriale și al primăriilor, aceasta din urmă nu are calitate procesuală, unitate administrativ teritorială fiind cea cu capacitate juridică deplină.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile Legii 10/2001.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, apreciază că acestea sunt total nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Cât privește excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată de intimata Primăria comunei - prin primar, Curtea urmează o respinge având în vedere că, dimpotrivă prevederile Legii 215 /2001 reglementează această situație, este titulara drepturilor și obligațiilor ce decurg din toate actele ce privesc administrarea bunurilor care aparțin, atât domeniului public și privat, cât și persoanelor fizice sau juridice în raporturile ce decurg din acestea.
Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a stabilit, la situația de fapt dedusă judecății, dispozițiile legale ce au incidență, apreciind că toate terenurile solicitate de către apelant, precum și măsurile reparatorii nu pot face obiectul Legii 10/2001 ci al reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar care reglementează strict modalitatea de reconstituire asupra terenurilor extra și intravilane preluate de către CAP.
Mai mult decât atât, legea fondului funciar, inclusiv Legea 257/2005 a vizat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de CAP sau de stat în anumite condiții și perioade de timp, neavând un caracter general, astfel încât, atâta timp cât s-a făcut dovada că terenurile au fost preluate de CAP, situație recunoscută chiar de către apelant, înseamnă că ele sunt supuse reconstituirii în temeiul legii fondului funciar.
În acest context, nu s-a făcut niciun fel de dovezi de către apelant că și-ar fi valorificat drepturile recunoscute în favoarea sa prin legea specială aplicabilă la acea dată și de asemenea, nu a produs dovezi privind preluarea abuzivă a terenurilor potrivit art.2 din Legea 10/2001.
La dosar s-au depus acte din care rezultă că terenurile au fost înscrise în CAP de scu, în anul 1959, iar ulterior acestea au fost cerute în baza Legii 18/1991 de către, ca unic legatar testamentar al defunctei sale soții (scu), conform cererii nr.859/20.03.1991, aprobându-se reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren solicitată, prin anexa nr.3, validată de către Comisia Județeană. O parte din aceste terenuri au fost înstrăinate de către, iar cealaltă parte au fost cedate sau înstrăinate de scu, conform actelor depuse la dosar, în prezent imobilul aflându-se în proprietatea Bisericii Adventiste, în urma cumpărării terenului de la fostul CAP.
Dat fiind faptul că recurentul nu a făcut dovezi în susținerea cererii sale și mai mult decât atât acesta nu și-a valorificat drepturile recunoscute în favoarea sa prin legea specială aplicabilă la acea dată, respectiv Legea 18/1991 așa cum a fost modificată, nu îi dă dreptul de a acționa pe calea Legii 10/2001, care așa cum a stabilit și instanța de fond, instituie în favoarea persoanelor îndreptățite anumite drepturi privind modalitatea de restituire imobilelor terenuri și construcții preluate abuziv în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989, altele decât cele al căror regim juridic este reglementat de legea fondului funciar.
Pentru toate considerentele menționate, în baza disp.art.296 cod pr.civilă urmează a se respinge apelul ca nefondat, a se menține ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei.
Respinge apelul formulat de reclamantul ( fost - prin mandatar - domiciliat în B,-, -. A,. 3,. 9, sector 3, Cod poștal - împotriva sentinței civile nr. 215 pronunțată la 23 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA COMUNEI - prin primar - cu sediul în comuna, Cod poștal -, Județ P, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
Grefier,
- -
Red.tehnored.AP/CC
5 ex.23.11.2009
fond- Trib.P
fond R
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu
