Speta Legea 10/2001. Decizia 265/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 265

Ședința publică de la 08 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin

Grefier - -

Pe rol, judecarea apelurilor declarate de pârâtele B PRIN DIRECȚIA DE TELECOMUNICAȚII D, cu sediul în C, str. -, nr. 4, jud. D, B PRIN DIRECȚIA DE OPERAȚIUNI JUDEȚENE G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, și G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 346 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în com., sat, jud. G, pârâții B PRIN C, cu sediul în C,-, jud. D, PREFECTURA JUDEȚULUI G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ARHIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect. 1, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, reprezentând apelanții pârâți B PRIN DIRECȚIA DE OPERAȚIUNI JUDEȚENE G și B PRIN DIRECȚIA DE TELECOMUNICAȚII D, avocat, reprezentând apelanta pârâtă G, consilier juridic, reprezentând apelanta pârâtă G, avocat, reprezentând intimata reclamantă, lipsind intimatele pârâte PREFECTURA JUDEȚULUI G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, B PRIN C și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ARHIVELOR STATULUI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că apelanta pârâtă Gaf ormulat răspuns la întâmpinarea depusă de intimata reclamantă.

S-a comunicat și observat răspunsul depus de apelanta pârâtă G

Avocat, pentru intimata reclamantă, a invocat excepția lipsei de interes a apelanților în promovarea cererilor de apel, întrucât prin sentința civilă nr. 346/16.10.2007 a Tribunalului Gorja fost respinsă cererea reclamantei față de aceștia. Astfel, în dispozitivul hotărârii s-a constatat că reclamanta are drept la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafețele deținute de actualii apelanți și s-a respins cererea de restituire în natură a terenurilor față de respectivele unități detentoare.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă B, a considerat că interesul declarării apelului există, întrucât din hotărârea pronunțată de Tribunalul Gorj nu reies cu certitudine eventualele obligații ale unității pe care o reprezintă, în ceea ce privește terenul deținut de aceasta. Astfel, B deține în zonă un teren în suprafață de 1000. în calitate de proprietar, cumpărat de la o persoană căreia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, și unul în suprafață de 2800.p, în baza unui contract de concesionare încheiat cu Primăria mun. Tg. A solicitat respingerea excepției.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă G, a arătat că unitatea pe care o reprezintă nu are calitate de persoană juridică deținătoare și a solicitat respingerea excepției.

Avocat, pentru apelanta pârâtă G, a solicitat respingerea excepției.

Instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei G, invocată de această unitate.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă G, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a GS. întrucât prin Decretul Prezidențial 632/1973 s-a expropriat suprafața de 30.000. teren ce aparținea, neavând nicio legătură cu, unitate ce a fost invocată de reclamantă că ar fi preluat terenul proprietatea sa.

Avocat, pentru apelanta pârâtă G, a solicitat respingerea excepției.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă B, a lăsat la aprecierea instanței excepția invocată.

Instanța a pus în discuție excepția lipsei competenței teritoriale de soluționare pe fond de către Tribunalul Gorj și în apel d e Curtea de Apel a capătului de cerere privind terenul în suprafață de 1.000. deținut în proprietate de pârâta, precum și a celui în suprafață de 2889. concesionat de la Primăria Tg. J, invocată prin motivele de apel.

Reprezentanții apelantelor pârâte au solicitat admiterea excepției.

Avocat, pentru intimata reclamantă, a solicitat respingerea excepției.

Instanța a pus în discuție și excepția lipsei calității procesuale pasive a B și a fostei sucursale fără personalitate juridică Direcția de Telecomunicații D - Direcția de Operațiuni Județene G, pentru suprafața de 2889. revendicată.

Reprezentanții apelantelor pârâte au solicitat admiterea excepției.

Avocat, pentru intimata reclamantă, a solicitat respingerea excepției.

Instanța a pus în discuție cererea de disjungere a capătului de cerere privind anularea deciziei de respingere a notificării nr. 1/08.03.2006, formulată de către apelanta G, și cererea de disjungere a judecării cauzei în privința terenurilor de 1000. și 2889. formulată de apelanta

Reprezentanții apelantelor pârâte au solicitat disjungerea acestui capăt de cerere.

Avocat, pentru intimata reclamantă, a solicitat respingerea cererii de disjungere.

Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a unit excepțiile cu fondul și a acordat cuvântul asupra apelurilor.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă B, a arătat că din hotărârea pronunțată de instanța de fond nu reies obligațiile ce revin unității pe care o reprezintă în ceea ce privește suprafața de 1000. cumpărată de această unitate. A arătat că persoanei, ce a vândut acest teren, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991. A pus concluzii de admitere a apelului.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă G, a arătat că unitatea reprezentată nu are calitate de persoană juridică deținătoare, iar cererea de disjungere trebuia admisă, având în vedere precizarea acțiunii formulate de reclamanta. Totodată, instanța de fond nu a avut în vedere adresa nr. 159/1962 emisă de Sfatul Popular Oraș Regional Tg. J către G, necercetând dacă acesta este aceeași persoană cu soțul reclamantei, A pus concluzii de admitere a apelului.

Avocat, pentru apelanta pârâtă G, a arătat că reclamanta nu a formulat notificare către, nefiind astfel urmată procedura prealabilă. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a Ap us concluzii de admitere a apelului.

Avocat, pentru intimata reclamantă, a arătat că prin hotărârea pronunțată de instanța de fond pentru apelantele pârâte nu sunt prevăzute obligații. A solicitat respingerea tuturor apelurilor.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă B, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea apelurilor declarate de G și

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă G, a solicitat admiterea apelurilor declarate de apelantele pârâte B și

Avocat, pentru apelanta pârâtă G, solicitat admiterea apelurilor declarate de B și G

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin prezenta acțiune pet. ( ) prin procurator, a formulat plângere în baza Legii 10/2001 în contradictoriu cu intimatele - de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - C prin Sucursala TG-J, - - TG-J, - - TG-J, - - Tg-J, - SRL, - SRL, - -, - SRL, Prefectura G, Primăria Tg - J, - - G, - - G, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de respingere a notificării nr. 1120/6.09.2004 emisă de - OLTENIA - C, precum și obligarea la restituirea în natură a suprafețelor ce pot fi restituite de intimate, cu referire la terenul din TG-J, pct., Liveni, (Livezi) Zona ( ) ce se va stabilit în urma identificării prin expertiză, iar în mod contrar să se dispună obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent pecuniar, pentru diferența de teren ce nu poate fi restituit fizic, sumele urmând a fi stabilite prin expertiză, precum și la obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii s-a arătat că petiționara este moștenitoare legală și testamentară a tatălui său Gh., ce i-a testat 2 bucăți de teren, dintre care la pct. 1 se menționează, două pogoane ( aproximativ 10-11 mii ) pământ fânețe situat în, pct. Liveni ( Livezi ) ce se învecinează la M-zi - D, M-noapte - N, A- drumul și R-.

A arătat că acest teren a figurat la registrul agricol ( pet. 1959/1963) la soțul petiționarei IIG la poz. 1 din registrul agricol pct. Romanești, TG-J cu 0,50 ha arabil și la poz. 4 pct., La, cu 0,60 ha fânețe, și a fost preluat abuziv fără documente la fără nici un fel de despăgubire, ea nefiind membru CAP.

Terenul a ajuns în posesia unor unități comerciale sau a Primăriei TG-J fără titlu, iar acesta a fost identificat printr-o expertiză judiciară de expert.

A arătat petiționara că a depus notificarea nr. 795/E/2001 prin executor, care a fost comunicată către Primăria TG J și - Oltenia -, iar aceasta din urmă a emis decizia de respingere a notificării 1120/6.09.2004, ce i-a fost comunicată petiționarei la 17.09.2004 și a cărei anulare o solicită.

A solicitat restituirea terenului în natură pentru suprafețele ce pot fi restituite fizic, iar pentru restul a solicitat obligarea deținătorilor la măsuri reparatorii sub formă pecuniară.

Prefectura Gaî naintat notificarea Primăriei TG-J cu adresa 6832/2002, iar aceasta la rândul său a înaintat-o către - - B - SDFEE Oltenia -EDFEE TG-J, care prin adresa 5974/22.10.2001 a solicitat petiționarei să depună actele necesare, precum și acte de identificare a terenului și amplasamentului său.

După această adresă - s-a pronunțat prin decizia de respingere a notificării 1120/6.09.2004 ( fila 43) ce este depusă la dosarul cauzei.

Petiționara a depus o cerere de completare a acțiunii prin care arată că renunță la chemarea în judecată a - SRL și cheamă în judecată pe - SRL, prin adm., depunând la dosar actele de filiație și Decretul 312/20.11.1078, prin care la art. 10 se aprobă amplasarea stației electrice în afara perimetrului construibil a mun. TG-J, potrivit planului de situație 64, stipulându-se expres că terenul menționat se expropriază și se trece în proprietatea statului, dându-se în administrarea directă a Întreprinderii de Rețele Electrice C, terenul de 6022,12. și 23113,40. ce se aflau în proprietatea CAP TG-J, conform planului de situație nr. 64, ce face parte din decretul mai sus amintit.

În cauză au fost introdusă în cauză - SRL și s-a luat act de cererea de renunțare la judecată a - SRL și s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru identificarea terenului de expert.

S-au depus la dosar întâmpinări de - SRL, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii, întrucât a dobândit terenul prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu - - la 6 aug. 2003, teren intabulat în cartea funciară.

Prin întâmpinarea depusă de Primăria TG-J se solicită respingerea acțiunii, întrucât nu are calitate procesuală pasivă având în vedere disp. art. 91 din. 215/2001, iar ca excepție s-a invocat că acțiunea este prematur formulată, primarul neemițând nici o dispoziție cu referire la cererea de restituire a terenului în litigiu, precum și faptul că terenul nu a fost identificat conform actelor petiționarei, depunând o schiță din are rezultă că drumul lor și apa au un alt amplasament decât ceea ce pretinde petiționara.

- - - Suc. TG-J -SDFEE TG-J a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, întrucât petiționata nu a depus actele doveditoare.

- SRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, întrucât a intrat în posesia terenului prin contract de vânzare cumpărare. S-a depus întâmpinare și de către - -, prin care solicită respingerea acțiunii întrucât petiționara nu a notificat intimata, iar aceasta a intrat în posesia certificatului de atestare a proprietății GJ 0030 pentru suprafața de -,90, în care este inclusă și o parte din cel în litigiu.

S-au depus întâmpinări și de - - TG-J, prin lichidator judiciar, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că nu a fost notificat de petiționară, iar terenul de 2378. a fost vândut prin act de vânzare cumpărare către - SRL, intabulat, iar societatea este în faliment și nu mai are teren în acest punct.

S-a depus la dosar întâmpinare și de - în care se solicită respingerea acțiunii ca prematur introdusă, întrucât nu a fost parcursă procedura administrativă prevăzută de lege, iar terenul a fost dobândit de intimată prin certificatul de proprietate M 12 nr. 0009/16 mai 1994,ce a fost transcris sub nr. 3994/1998 și s-a invocat și excepția necompetenței teritoriale, raportat la sediul intimatei.

S-a depus întâmpinare de - -, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii, ca prematur formulată, întrucât nu au fost îndeplinite condițiile cerute de 10/2001, intimata nefiind notificată prin executor, iar terenurile ocupate de - - în suprafață de 2889., teren concesionat conform contractului 9854/2005 încheiat cu primăria TG-J și suprafața de 1000. cu titlul de proprietate cumpărat de la în baza contractului din 6 aug. 2001.

- - a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, invocând că terenul nu cade sub incidenta L 10/2001.

La 26.11.2005 petiționara a formulat precizări la acțiune, prin care înțelege să se judece cu - -, - -, - - B - prin Sucursala C, - - - Direcția de Telecomunicații G și Direcția de Operațiuni Județene G, iar pentru opozabilitate își menține acțiunea față de Prefectura G și Primăria TG-J, renunțând la judecată față de intimații - -, - -, -, -, -, - și - SRL, invocându-se că terenul în litigiu este ocupat de - -, - -, - - B - prin Sucursala C, - - - Direcția de Telecomunicații G și Direcția de Operațiuni județene G, iar din suprafața de 10000.p, aproximativ 9000. fiind ocupată de lucrări de investiții și servituți nu poate fi reconstituită fizic, motiv pentru care s-au solicitat despăgubiri pecuniare, dar aprox. 1000. pot fi reconstituiți fizic, solicitând ca la expertizare să se aibă în vedere acest fapt și să-i reconstituie fizic 1000.

S-a depus la dosar întâmpinare de - - prin care arată că nu are în proprietate teren pe raza mun. TG-J.

S-a efectuat raportul de expertiză, de către expert ing., ce a concluzionat că terenul în litigiu este afectat de construcții și investiții, după cum urmează: 2139. curți construcții, ocupați de - - B Direcția de Telecomunicații G și Direcția de Operațiuni județene G și - - B - - C punctul de lucru TG-J prin amplasarea unei construcții tip - plus 3 nivele, locuințe pentru angajați, un depozit de materiale, precum și de depozitarea unor role mobile și mai multe autoturisme scoase din uz; 4324. curți construcții - ocupată de - - prin amplasarea sediului unității P plus 1,spații închiriate, 2 hale de depozitare închiriate, alei betonate, curți interioare și teren aferent; 3483.p, curți construcții ocupat de - - TG-J prin depozitarea de fier vechi, alei betonate, 2 căi acces și transport feroviar, construcția și cântarul basculă.

Expertul a precizat că poate face obiectul reconstituirii în natură suprafața de 1064. ( 20, 63. /56 m lungime ) teren liber de construcții și obiective de investiții, pe care se află depozitate role mobile cu cabluri telefonice și parcate mașini aparținând - - B Direcția de Telecomunicații D, Direcția de Operațiuni județene G și - - B - - D, teren ce se învecinează astfel: N- proprietatea moșt. N ( actualmente - - B Direcția de Telecomunicații D și Direcția de Operațiuni județene G și - - B - - D); S- proprietatea moșt. (deținător actual - B Direcția de Telecomunicații D - Direcția de Operațiuni județene G și - - B - - D); V- str. - 23 August (fostul drum al lor ) E- restul proprietății ocupate de construcții aparținând - B Direcția de Telecomunicații D, Direcția de Operațiuni județene G și - -.

A mai precizat expertul că valoarea terenului ocupat de investiții (8936.) pentru care se acordă despăgubiri conform normelor metodologice de aplicare a Legii 10/2001 este de 7.182.263.000 lei ROL.

S-au formulat obiecțiuni de către părți, întrucât terenul pretins de petentă se află într-o altă locație, respectiv pct. Livezi și orașului, depunându-se la dosarul cauzei copia certificatului de atestare a dreptului de proprietate, precum și schița anexă a acestuia, copia unor acte ce au stat la baza certificatului de atestare transcris în cartea funciară, iar - - a dobândit proprietatea terenului prin contractul de vânzare cumpărare acțiuni nr. 112/1995 de la fostul FPS actual AVAS, iar potrivit art. 6 pct. 3 din contract vânzătorul atestă că cumpărătoare deține în proprietate terenurile și clădirile prevăzute în anexa la contract și răspunde față de cumpărător pentru liniștita posesie a acestora, - a chemat în garanție AVAS

AVAS - a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție formulată de - - întrucât nu are calitate procesuală pasivă, întrucât în acțiunea de privatizare s-au tranzacționat numai acțiuni / părți sociale deținute la - - și nu bunuri din patrimoniul acesteia.

- - cu adresa 621/mai 2006 depusă la dosar la 30 mai 2006,a precizat că notificarea a fost înaintată de primărie cu adresa 42407/1.02.2006 și Prefectura G cu adresa 3245/dec. 2005, răspunzându-se prin decizia 1/8.03.2006 prin care a fost respinsă notificarea formulată de cele două unități, cu motivarea că terenul solicitat de petiționară nu este ocupat de - - și este pe alt amplasament, invocând un raport de expertiză întocmit de expert.

De altfel, la dosar a fost depusă adresa 3245/12 dec. 2005 Prefectului G prin care se înaintează notificările către, -, - - și - -, ( filele 16-19 vol. II ), iar Primăria TG-J prin adresa 42407/2006 îi aduce al cunoștință petiționarei că notificarea 795/E/2001 și documentele anexă acesteia au fost înaintate către - -, -, -, - -, entități ce ocupă terenul, fiind îndreptățite a se pronunța la notificare, precum și pentru obținerea măsurilor reparatorii.

După înaintarea notificărilor către deținătoare petiționara a purtat corespondență cu acestea în vederea emiterii dispozițiilor motivate, Împotriva răspunsului la obiecțiuni - - a solicitat efectuarea unei expertize, întrucât expertul nu răspunde la obiecțiuni și nu respectă actele invocate în apărare de aceasta.

În ședința publică din 11 iulie 2006 tribunalul a încuviințat efectuarea unei noi expertize, din 3 experți de specialitate, stabilind obiectivele și onorariul, având în vedere că la prima expertiză nu s-au verificat obiectivele stabilite și actele invocate în apărare.

Din expertiza întocmită de cei 3 experți tehnici, rezultă cert că din suprafețele de teren menționate de petiționară în acțiunea principală, cu completările ulterioare nu poate fi restituit fizic în natură teren, întrucât este situat în zonă industrială, fiind afectat de construcții, iar terenul respectiv a fost trecut în proprietatea statului prin decrete de expropriere și au fost luate de la CAP Șușița, fiind transpuse în teren suprafețele, conform schiței anexe la raportul de expertiză.

Și la noua expertiză s-au formulat obiecțiuni de petiționară.

La obiecțiunile formulate experții au răspuns, arătând că poziționarea din punct de vedere geografic al terenului din titlul - /1997 și a terenului petiționarei, vis a vis de râul și str. - 23 August se află cuprinse între aceste detalii ca extremități V - E și nu ca vecinătăți imediate.

Experții au precizat că în concluziile raportului de expertiză au avut în vedere fotograma cu terenurile din 1958,iar cu referire la terenurile neafectate de construcții, și-au spus punctul de vedere, dar au precizat că la obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate pentru societățile deținătoare au fost inventariate toate parcelele de teren, care au o destinație corespunzătoare cu obiectul de activitate al societăților, experții neputându-se pronunța dacă prin restituirea în natură a acestor terenuri s-ar influența obiectul de activitate al acestora.

Au arătat că suprafața de 440. la care face referire petiționara face parte din suprafața S 1 de 1062. ce se află în proprietate - ca urmare a cumpărării de la, conform actului de vânzare cumpărare 2270/2001, teren ce a fost dobândit de vânzător prin titlul de proprietate -/2001, iar suprafața de 465. se regăsește în titlul emis lui, conform planului cadastral parcelar.

Tribunalul a constatat că - - a dobândit teren în proprietate prin contract de vânzare cumpărare autentificat la 6 aug. 2001, în suprafață de 1000., de la vânzătorul, conform planului de amplasament și delimitarea bunului imobil și extrasului de carte funciară, iar suprafața de 2889. a fost concesionată în baza contractului de concesiune 9854/14.03.2005 încheiat cu Primăria Mun. TG-J.

Prin sentința nr.346 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația cu precizarea ulterioară din 26.09.2005, formulată de petiționara (),. în com. sat,jud. G, împotriva pârâților - - G, cu sediul în Tg-J-, G, - - G, cu sediul în Tg-J-, G, - B, prin Sa C- jud.D, A prin Direcția de telecomunicații D cu sediul în C str. - nr. 4 jud. Direcția de Operațiuni Judetene G, cu sediul în TG-J- jud.G, Prefectura G, cu sediul în TG-J--4, Primăria Tg - J, jud.

S-a luat act că petiționara a renunțat la judecată față de intimatele, cu sediul în TG-J- jud.G, - cu sediul în TG-J str.-. - nr. 90, cu sediul în str. - nr. 2 jud.G, SRL cu sediul în str.9 mai - 19. 10 jud.G, SRL cu sediul în- jud.G, - TG-J cu sediul în TG-J str.-. 25. 23 jud. și SRL cu sediul în TG-J Zona depozite TG-

S-a constatat că petiționara a solicitat introducerea în cauză a, B și - B - Direcția de Telecomunicații D - Direcția de Operațiuni Județene G și s-a menținut cererea de chemare în judecată pentru opozabilitate față de Prefectura Județului G și Primăria Tg -

S-a constatat că petiționara este îndreptățită să primească măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafață de teren ce este ocupată de investiții de către unitățile deținătoare în conformitate cu disp. art. 1-5 din Legea 247/2005.

S-a respins contestația împotriva dispoziției 1120/06.09.2004 a - Oltenia -, ca nefondată.

S-a respins cererea de restituire în natură a terenurilor față de intimatele detentor - terenurile fiind afectate de investiții și intrate în circuitul civil cât și cererea de chemare în garanție a AVAS formulată de - -.

S-a reținut că din ambele expertize efectuate în cauză rezultă cert că petiționara s-a adresat cu notificare prin executorul judecătoresc în termenul legal, respectiv la 4.10.2001 Prefecturii Jud. G, această notificare fiind înaintată de prefectură la - Oltenia -, ce a emis decizia de respingere 1120/6.09.2004, decizie motivată atât în fapt, cât și în drept, petiționara neputând face dovada că ar fi înaintat documentele necesare solicitate cu adresa 5974/22.10.2001 de către SDFEE TG-J, petiționara nefăcând dovada identificării terenului solicitat și nici a preluării în mod abuziv a imobilului și mai mult decât atât nu a făcut dovada de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii cu referire la terenul în litigiu și nici a dreptului de proprietate asupra imobilului la data preluării abuzive, cât și calitatea de moștenitoare, decizie comunicată petiționarei la 17.09.2004 și contestată prin prezenta cerere la 14.10.2004.

S-a apreciat că la data pronunțării deciziei de respingere a notificării, petiționara nu a făcut dovada că ar fi îndeplinit cerințele impuse de lege în dovedirea notificării, fapt de altfel confirmat și de int. SDFEE TG- prin adresa 5974/22.10.2001, fapt pentru care se apreciază că dispoziția este legală și temeinică.

Mai mult decât atât, prin precizarea la acțiune petiționara a recunoscut că din suprafața totală de 10000. aproximativ 9000. este ocupată de lucrări de investiții și servituți și nu poate fi reconstituită fizic, motiv pentru care solicită despăgubiri pecuniare, însă aproximativ 1000.p, pot fi reconstituiți fizic, solicitând acest fapt.

Față de această precizare ( fila 176 vol. I ) tribunalul urmează a admite în parte contestația formulată, cu precizarea ulterioară și a lua act că petiționara a renunțat la judecată față de intimatele - - Tg-J, - - TG-J, - - TG-J, - SRL TG-J, - SRL TG-J, - - TG- și - SRL TG-J, constatând că petiționara a solicitat introducerea în cauză în calitate de detentori a - -, - - G, - - B Direcția de Telecomunicații D - Direcția de Operațiuni județene G și - - B - - D și menține cererea de chemare în judecată pentru opozabilitate față de Prefectura G și Primăria TG-J, având în vedere că între Primăria TG-J și - - există un contract de concesiune nr. 9854/14.03.2005 pentru suprafața de 2889.

Mai mult, s-a constatat că petiționara are calitate de persoană îndreptățită să primească măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafață de teren, care este ocupată de investiții de unitățile detentoare, în conformitate cu art. 1-5 din leg. 247/2005, cât și în conformitate cu dispozițiile menționate în art. 7 și art. 1 din leg. 10/2001, fapt pentru care petiționara urmează a se adresa Comisiei Centrale pentru stabilirea drepturilor ce i se cuvin cu titlu de măsuri reparatorii, în conformitate cu disp. titlului VII din leg. 247/2005, întrucât în situația în care s-ar restitui suprafețele libere de construcții supraterane, dar afectate de investiții ( platforme) s-ar afecta grav obiectul de activitate al societăților detentoare, ce au dobândit proprietatea prin privatizare.

În ceea ce privește contestația împotriva dispoziției 1120/6.09.2004 a - Oltenia, tribunalul urmează aor espinge ca nefondată, întrucât până la emiterea acesteia petiționara nu și-a îndeplinit obligațiile legale, așa cum rezultă din motivarea dispoziției amintite.

Cu referire la restituirea în natură, tribunalul apreciază că aceasta nu este posibilă, întrucât terenurile sunt afectate de investiții și intrate în circuitul civil, fie prin emiterea unor atestate a dreptului de proprietate, fie prin emiterea unor titluri de proprietate în baza 18/1991, urmând a fi respinsă și cererea de chemare în garanție a AVAS B, formulată de - -, ca nefondată.

S-au avut în vedere disp. art. 3 alin. 1 lit. a din. 10/2001, art. 10 alin. 2 și art. 24 din aceiași lege.

Împotriva sentinței au declarat apeluri pârâtele B PRIN DIRECȚIA DE TELECOMUNICAȚII D, cu sediul în C, str. -, nr. 4, jud. D, B PRIN DIRECȚIA DE OPERAȚIUNI JUDEȚENE G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, și G, cu sediul în Tg. J,-, jud.

- G -, a susținut că instanța nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive pe care au invocat-o, atâta vreme cât terenul nu se află în incinta societății, așa cum reiese din probele administrate, înscrisuri și anume procesul verbal, testament, adresele invocate în apel.

Se menționează că, suprafața expropriată conform Decretului nr.632/1973 de 30000 mp. ( pe care se află actualul ) este proprietatea CAP, care nu are nici o legătură cu, unitate despre care reclamanta susține că i-ar fi preluat terenul.

De asemenea, un argument în plus în sensul celor arătate, este expertiza întocmită de către expert tehnic ing. -care prin amplasamentele stabilite demonstrează clar lipsa de identitate dintre terenul în litigiu și cel pe care se află -.

Totodată în mod eronat instanța a dat eficiență contraexpertizei care nu explică modul cum s-a ajuns la concluziile reținute de către expert cu privire la amplasamentul terenului în litigiu. Astfel "str.23 August" sau "- 23 August" nu poate fi asimilată cu " Drumul lor", întrucât prima era o stradă înfundată care nu putea face legătura cu "Drumul lor".

De asemenea și în legătură cu terenul din punctul "Livezi" - se reține că în zona de amplasare a sediului recurentei nu au existat livezi, ci erau amplasate în altă zonă.

Punctul " Romanești" - este localizat pe topografică ediția nr.1958 în zona de intrare pe "Drumul lor" și deci nu face parte din terenul deținut de societate.

În aceeași situație se află și terenul din punctul "", așa cum reiese evidențiat conform vecinătăților.

Totodată, nici terenul din actul intitulat " Testament" nu este deținut de recurentă.

Acest aspect rezultă din localizarea amplasamentului așa cum reiese din acest act, din testamentul părților nr.1570/1938, registru agricol.

Oricum, la data preluării acest teren se afla în extravilanul Municipiului Tg.J, astfel încât, conform art.8 alin1 din Legea nr.10/2001, nu intră sub incidența acestei legi.

O altă critică, a vizat respingerea în mod greșit de către instanță a cererii de disjungere a cauzei și de judecare separată a cererii intimatei reclamantă de anulare a deciziei de respingere a notificării nr.1/2006, întrucât precizarea depusă de reclamantă nu face parte din cazurile prevăzute de art.132 Cod pr.civilă.

A patra critică are în vedere neconcordanța, referitoare la numele soțului intimatei cu privire la inițiala purtată " I" sau "S", așa cum reiese din diverse acte.

Deși au solicitat efectuarea de adrese, în vederea lămuririi acestei situații și depunerea de acte de stare civilă, instanța nu a pus în discuția părților aceste cereri.

Nu există nici o dovadă la dosar că G este una și aceeași persoană cu

Ultima critică vizează respingerea în mod eronat a cererii de chemare în garanție a AVAS întrucât potrivit art.63 din contractul încheiat, vânzătorul atesta că societatea cumpărătoare, în speță recurenta, deține în proprietate terenurile și clădirile prevăzute în anexa la contract și răspunde față de cumpărător pentru liniștita posesie a acestora potrivit art.1336 Cod civil.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentei, în sensul că nu are calitatea de unitate deținătoare.

În apelul promovat - - Gas olicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond respingerea contestației.

S-a arătat că terenul nu intră sub incidența Legii nr.10/2001 ci a Legii 18/1991, întrucât conform adreselor aflate la dosar terenul a fost cooperativizat și ulterior expropriat de la.

De asemenea, reclamanta nu a urmat procedura prealabilă obligatorie în termenul prevăzut de art.22 din Legea nr.10/2001.

Acțiunile dobândite de la FPS B - includ și terenul aferent acestei societăți.

Totodată, deși instanța reține că terenul, cu privire la care au fost introduși în cauză, nu poate fi restituit în natură fiind afectat de investiții și a intrat în circuitul civil conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, nu a respins contestația față de această pârâtă.

Prin apelul formulat, - - B prin Direcția de Telecomunicații D și prin Direcția de Operațiuni Județene G - au invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Gorj și a Curții de APEL CRAIOVA - cu privire la terenurile revendicate în suprafață de 1000 mp. și 2889 mp. competența în cauză revenind Tribunalului București - secția civilă conform art.26 din Legea nr.10/2001, în raza căruia își are sediul pârâta, și prin urmare se impunea disjungerea acestui capăt de cerere.

S-a invocat și lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte și a fostei sucursale fără personalitate juridică pentru suprafața de 2889 mp. întrucât pârâta nu o deține în proprietate, ci în concesiune în baza contractului nr.9854/2005 încheiat cu Primăria Municipiului Tg.J și în consecință competența de soluționare a notificării Primăriei Municipiului Tg.

Pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu a precizat în concret care este suprafața de teren pe care o revendică de la pârâtă și mai mult pentru suprafața de 1000 mp. - - a încheiat contract de vânzare cumpărare cu bună credință, valabil, conform art.45 alin.1 din Legea nr.10/2001, cu atât mai mult cu cât reclamanta a formulat notificare ulterior încheierii contractului. Această suprafață de teren a format deja obiectul restituirii în temeiul Legii nr.18/1991 către vânzătoarea, de la care pârâta a cumpărat și ca atare nu poate face obiectul reconstituirii în baza Legii nr.10/2001.

Totodată, raportul de expertiză nu a putut stabili exact care sunt suprafețele pe care pârâta le ocupă exclusiv. Oricum pentru terenul în suprafață de 1064 mp. deținut parțial în proprietate de pârâtă, instanța corect a apreciat că este afectat de investiții și nu poate fi restituit.

Față de acestea, a menționat că această suprafață de teren nu mai poate forma obiectul restituirii.

S-a solicitat admiterea apelului și respingerea acțiunii.

În subsidiar, în măsura în care instanța apreciază că este admisibilă notificarea reclamantei cu privire la suprafața de 1000 mp. atunci pârâta ar putea fi obligată la emiterea deciziei pentru propunere de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, urmând ca ulterior societatea să înainteze dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

S-a formulat întâmpinare de către AVAS, care arată că în mod corect instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de către - G -, întrucât această cerere este prematură și inadmisibilă și nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.324din Legea nr.99/1999 - nefiind îndeplinite condițiile textului de lege.

S-a solicitat respingerea apelului formulat de - G -, în ceea ce privește soluționarea cererii de chemare în garanție.

Prin întâmpinarea formulată reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului formulat de pârâta - G - întrucât, are calitate procesuală pasivă așa cum rezultă și din expertizele întocmite în cauză și din decizia nr.3567/1998.

Conform probelor administrate, funcție de vecinătățile stabilite, amplasamentul terenului a fost corect identificat, reținându-se că este ocupat de către pârâtă.

Nu se impune disjungerea cererii de anulare a deciziei de respingere a notificării, întrucât se referă la același teren.

Numele soțului său este G și este aceeași persoană care deținea poziția de rol în registrul agricol. În mod eronat s-a scris în adresa 159/1962 inițiala "S" în loc de "I".

Corect a fost respinsă cererea de chemare în garanție a AVAS, atâta timp cât nu s-a dispus restituirea în natură a terenului ci, măsuri reparatorii prin echivalent.

Cât privește apelul formulat de pârâta - B, acesta este neîntemeiat, întrucât competența teritorială a fost corect stabilită, terenul în litigiu aflându-se în Tg.J și față de faptul că deține o parte din teren îi conferă calitate procesuală pasivă.

Măsurile reparatorii prin echivalent nu afectează cele două apelante.

Prin răspunsul la întâmpinare - G - susține că terenul nu se află în incinta societății, reiterând în esență motivele din apel.

Disjungerea cererii în anularea dispoziției de respingere a notificării nr.1/2006 se impunea întrucât, precizarea nu face parte din cazurile prevăzute de art.132 Cod pr.civilă. Nu s-a stabilit exact dacă G este una și aceeași persoană cu

S-au depus la dosar: împuterniciri avocațiale.

Apelurile sunt nefondate.

Excepția lipsei de interes a apelanților în promovarea cererilor de apel, invocată de către apărătorul reclamantei întrucât, prin sentința civilă nr.346/2007 a Tribunalului Gorja fost respinsă cererea reclamantei față de aceștia, cu privire la restituirea în natură a terenului, este neîntemeiată.

Se constată că prin dispozitivul acestei sentințe civile, contestația a fost admisă în parte față de apelante.

Chiar dacă, s-a respins cererea de restituire în natură a terenurilor, oricum apelantele au invocat și alte critici în apel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, disjungere, prematuritate etc. față de care, apreciază că, respectiva contestație nu trebuia admisă.

În acest context, este clar că se justifică un interes în promovarea apelurilor, fiind întrunite cerințele legii în acest sens.

În ceea ce privește apelul formulat de către pârâta - G - - acesta este nefondat.

Excepția lipsei calității procesuale pasive grefată pe susținerea că nu este deținătoarea terenului, acesta neaflându-se în incinta unității nu este întemeiată.

Raportul de expertiză întocmit de către expert tehnic a fost argumentat de constatările la fața locului, coroborate cu actele de proprietate, registrul agricol, schițele și planurile cadastrale, hotărâre judecătorească a vecinului din partea de sud, depuse la dosar, pe care expertul în mod concis le-a avut în vedere, concluziile sale fiind tehnic argumentate.

Această expertiză este elocventă, acordându-i-se corect, din motivele arătate eficiență juridică. întocmită de către experții tehnici, și - este ambiguă, neputând furniza răspunsuri concrete, ci concluzii evazive bazate pe presupuneri.

- G - - nu se poate prevala de susținerea acestei expertize, că înscrisurile toponimice Romanești- nu sunt incluse în perimetrul actual al apelantei atâta vreme cât aceeași experți susțin că totuși formularea unor atare concluzii vis-a-vis de această apelantă nu le pot face din mai multe puncte de vedere și anume:

- terenul în litigiu este cuprins undeva între punctele Romanești și La;

- nu se poate cunoaște cu precizie "zona de acoperire" a unui punct cu denumire toponimică;

- nu sunt elemente tehnice pentru localizarea punctelor cu denumiri toponimice, o astfel de localizare în lipsa unor date și elemente tehnice are un caracter orientativ.

Chiar apelanta prin obiecțiunile formulate la această expertiză, menționează că aceasta a fost întocmită în mod superficial și evaziv.

În răspunsul la obiecțiuni cei 3 experți, însă în urma cele de-a doua deplasări la teren au revenit în concluziile lor în mod expres și au stabilit că o parte din terenul în litigiu este deținut de către apelantă (fila 215 vol.II).

În acest context, reiese clar din ambele expertize (expert și răspuns la obiecțiunii la contraexpertiză) că apelanta deține teren în incinta unității, astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive circumscrisă ideii contrare, nu poate fi primită. Ambele expertize confirmă corecta amplasare și identificare a terenului.

Față de concluziile rapoartelor de expertiză, care stabilesc cu certitudine faptul ocupării terenului de către apelantă, susținerile acesteia din urmă cu privire la neconcordanța amplasamentului, vecinătăților - nu sunt fondate pe nici o probă, astfel încât sunt neîntemeiate.

Expertiza întocmită de către expert - este o expertiză extrajudiciară, care nu se coroborează cu celelalte probe din dosar, nefiind susținută în concluziile sale de alte dovezi.

În lumina principiului nemijlocirii, instanța trebuie să-și sprijine soluția pe probe primare, ceea ce presupune un raport nemijlocit între probă și fapt.

Fiind o probă extrajudiciară, în asemenea situații, instanța trebuie să acorde o atenție deosebită unei asemenea dovezi și numai în măsura în care ea este confirmată de către celelalte probe, ceea ce nu este cazul în speță.

Prin cele expuse, s-a răspuns la primele 2 critici ale apelului relativ la amplasamentul terenului, individualizare critici raport de expertiză, calitate procesuală pasivă.

Cea de-a treia critică nu reprezintă intrinsec un motiv de apel care să conducă la schimbarea soluției pe fond, fiind un aspect ce vizează tehnica procedurală.

Față de obiectul contestației la Legea nr.10/2001 privind terenurile preluate, solicitarea de disjungere a judecății cererii de anulare a deciziei de respingere a notificării nr.1/8.03.2006 care se circumscrie tot Legii nr.10/2001 nu se impune, cu atât mai mult cu cât se are în vedere același teren, care face parte dintr-un tot unitar.

Aceasta implică analizarea, împreună, a tuturor cererilor datorită legăturii strânse dintre ele.

Este de fapt vorba de același teren deținut de mai multe societăți, care formează un tot, iar reclamanta vizează același obiect și același scop urmărit.

Nu poate fi reținut motivul că nu sunt aplicabile dispozițiile art.132 Cod pr.civilă, care nu sunt imperative, atâta vreme cât reclamanta a făcut o simplă precizare a acțiunii, față de noul element apărut; anume, emiterea în cursul judecății a dispoziție nr.1/2006 pe care a înțeles să o atace.

Oricum, din considerentele arătate, față de acest aspect este clar, că nu se impunea disjungerea acestei cereri de contestația inițială al căror obiect este indisolubil legat.

Nici cea de-a patra critică nu este întemeiată. Terenul provine de la autorul reclamantei. conform actelor și testamentului din 1952 de la dosar.

G este una și aceeași persoană cu

G de asemenea este una și aceeași persoană cu aceea care deține poziție de rol în registrul agricol ( în acest sens registrul agricol și certificatul de căsătorie - fila 66 vol.I).

Ceea ce a indus în eroare, însă anumite instituții și părțile din dosar este scrierea grafică a lui.

Așa cum rezultă din declarația pe cont propriu (fila 35 vol.I) - acesta prin folosirea unei bucle la litera "I" - la începtul declarației "Subsemnatul I G", îi conferă o configurație ce ușor poate fi confundată cu litera "S". Acest aspect poate fi ușor verificat, așa cum rezultă din compararea celorlalte litere "I" - de la începutul frazelor din cuprinsul declarației. Există aceeași manieră grafologică de scriere a literei "I", ce, după cum s-a arătat, poate fi confundată ușor la o lecturare superficială, cu litera "S".

Așa se poate explica faptul că în adresa nr.459/1962 apare inițiala "S" în loc de "I".

Cu privire la ultima critică din apel, instanța reține că în mod corect a fost respinsă cererea de chemare în garanție a AVAS formulată de către - G -, atâta vreme cât cererea de restituire în natură a terenurilor a fost respinsă și s- constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, în conformitate cu dispozițiile art.1-5 din Legea nr.247/2005 privind procedura de urmat la Comisia Centrală pentru Stabilirea Drepturilor ce se cuvin cu titlu de măsuri reparatorii.

Nefondat este și apelul promovat de către pârâta - -

Terenul nu intră sub incidența Legii nr.18/1991, ci aplicabile în speță sunt dispozițiile Legii nr.19/2001.

Așa cum reiese din raportul de expertiză efectuat - terenul în litigiu este situat în intravilan.

Suprafața de 30000 mp. a fost expropriată prin Decretul 632/1973 de la CAP (-urile) ce erau înființate în acea perioadă și comasare terenuri.

Persoanelor care nu aveau calitatea de membru cooperator li se oferea teren în schimb, pe alte amplasamente. Faptul că autorul sau soțul reclamantei nu au avut calitatea de membru cooperator reiese din adresa nr.159/1962, potrivit căreia în primăvara anului 1962 sau efectuat lucrări de comasare, iar pentru terenul preluat se prevede că acesta va primi teren în schimb.

Este cert că la data notificării terenul are regim juridic de teren intravilan astfel încât, față de cele expuse nu sunt incidente dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001 care prevăd că " nu intră sub incidența Legii nr.10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării sau la data notificării.".

În acest mod s-a răspuns la motivul din apelul G în sensul că în cauză operează art. 8 din Legea 10/2001.

Așa cum rezultă din notificările formulate, reclamanta a urmat procedura prealabilă obligatorie prevăzută de Legea nr.10/2001 în termenul prevăzut de art.22 din aceeași lege.

Notificarea din 4.10,2001 a fost adresată pentru tot terenul Prefecturii G, care prin răspunsul din data de 27.06.2006, a încunoștințat că nu are competența de rezolvare.

Conform art.27 alin.2 din Legea nr.10/2001 modificată și republicată, persoana juridică notificată va comunica părții datele privind persoana juridică deținătoare în cazul în care, unitatea notificată nu deține ea imobilul solicitat.

Nu este culpa exclusivă a reclamantei că nu a înaintat de la început notificări către pârâte, atâta vreme cât situația unităților deținătoare s-a lămurit pe parcursul procesului.

Cu ocazia promovării contestației, nu a chemat-o inițial și pe această apelantă.

De faptul că această pârâtă ocupă la rândul ei teren, a luat cunoștință pe parcursul derulării procesului, iar prin încheierea din 26.09.2005 s-a dispus introducerea în cauză a 4 societăți deținătoare ale terenului în litigiu, fiind necesar ca hotărârea să le fie opozabilă.

Chiar dacă se susține că reclamanta, nu a formulat către această pârâtă expres notificare, atâta vreme cât este deținătoare a terenului în litigiu are calitate procesuală pasivă, impunându-se introducerea acesteia în cauză alături de celelalte pârâte.

Nu se contestă existența certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei neatacat și care își produce efectele în mod valabil și faptul că terenul nu poate fi restituit în natură fiind afectat de investiții, dar în această situație conform, titlului VII din Legea nr.247/2005, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii.

Potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.10/2001 - pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art.21 alin.1 și 2, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri aferente imobilelor preluate abuziv, corespunzător valorii de piață a imobilelor solicitate.

Raportat la textul de lege enunțat, în situația în care nu mai este posibilă restituirea în natură, partea este îndreptățită la măsuri reperatorii prin echivalent potrivit legii, astfel încât instanța de fond și în această privință a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Cât privește apelul formulat de către - - B prin Direcția de Telecomunicații D și prin Direcția de Operațiuni Județene G, este de asemenea nefondat.

Excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Gorj și a Curții de APEL CRAIOVA cu privire la terenurile revendicate în suprafață de 1000 mp. și 2889 mp. invocată întrucât competența aparține Tribunalului București unde își are sediul pârâta, este neîntemeiată.

Este adevărat că potrivit art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 modificată " decizia sau după caz dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investită cu soluționarea notificării".

În situația în care există mai multe persoane juridice pârâte cu sediul în circumscripții teritoriale diferite, aceste dispoziții se completează cu cele de drept comun și anume art.9 Cod pr.civilă care prevede că " cererea îndreptată împotriva mai multor pârâți poate fi făcută la instanța competentă pentru oricare dintre ei".

Prin urmare, dacă sunt mai multe pârâte cu sedii diferite, legea nu impune alegerea uneia dintre ele, ci poate în oricare din circumscripțiile tribunalului unde își are sediul diferitele pârâte, să promoveze acțiunea.

Fiind vorba de același teren (deținut de mai multe societăți), care face parte dintr-un tot unitar, având în vedere, că se urmărește același scop și terenul intră sub incidența aceleiași legi, se impune judecarea împreună a cauzei cu privire la cele două suprafețe menționate (1000 mp și 2889 mp) și nicidecum disjungerea ei, și aceasta pentru lămurirea exactă, corect și pe deplin a situației de fapt și de drept a cauzei.

Neîntemeiată este și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantă și a fostei sucursale fără personalitate juridică pentru suprafața de 2889 mp, pe motiv că pârâta nu o deține în proprietate - ci în concesiune și ca atare Primăria Municipiului Tg.J în calitate de parte contractantă are calitate procesuală în cauză.

În primul rând apelanta are calitatea de reprezentant a fostei sucursale. Trebuie observat că fosta Sucursală - Direcția de telecomunicații D - Direcția de Operațiuni Județene G nu a stat personal și independent în cauză ca parte distinctă în nume propriu. Citarea, toate actele de procedură, inclusiv apelul promovat s-au efectuat pe numele unității mamă - B care a figurat în proces și ca reprezentant al acestei sucursale.

Prin urmare nu se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasivă a sucursalei pe acest considerent.

Referitor la celălalt aspect, relativ la efectele ce decurg în privința calității persoanei ca urmare încheierii contractului de concesiune - nici acesta nu prezintă relevanță.

Legea nr.10/2001 are în vedere noțiunea de unitate deținătoare așa cum această noțiune este definită conform principiilor de drept civil și care nu implică automat calitatea de a fi proprietar.

Cele două noțiuni " a deține" și " a avea în proprietate" - raportat la principiile de drept sunt distincte.

Că, legiuitorul, în mod absolut a avut această distincție în vedere și nu a asimilat implicit calitatea de unitate deținătoare celei de proprietară, reiese din interpretarea coroborată și a articolelor Legii 10/2001.

În esență prin "unitate deținătoare" se înțelege, în principiu orice persoană juridică de drept public sau privat creată de stat sau, după caz de autoritățile administrației publice centrale ori locale, precum și organizațiile cooperatiste care dețin cu orice titlu imobilele preluate în condițiile prevăzute de art.2 din lege.

Prin urmare, legea are în vedere imobilele deținute fie în proprietate privată, fie în administrare, folosință, concesiune sau numai în fapt, de către persoane juridice.

Astfel, apelanta are calitate procesuală pasivă și nu Primăria Tg.J (în privința soluționării cererii referitoare la suprafața de 2889 mp.).

Nici pe fond criticile din apel nu sunt întemeiate.

Din aceleași considerente arătate mai sus, nu are relevanță că apelanta este cumpărător de bună credință a suprafeței de 1000 mp. după cum susține de la vânzătoarea și despre care deja susține că a făcut obiectul reconstituirii în baza legii nr.18/1991, atâta vreme cât, având în vedere raportul de expertiză și actele din dosar cu privire la acest teren la care este îndreptățită reclamanta, nu s-a dispus restituirea sa în natură, ci în continuare va rămâne apelantei.

În această situație, așa cum s-a mai arătat, cu ocazia analizării celorlalte apeluri, pe critici semănătoare sunt aplicabile dispozițiile art.29 alin.1 din Legea nr.10/2001. Nu se contestă calitatea de cumpărătoare a apelantei, dar în această situație - a imposibilității restituirii în natură, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii ceea ce nu afectează contractul încheiat de către apelantă.

Prin această prismă, nu sunt încălcate nici dispozițiile art.45 alin.1 din Legea nr.10/2001 de care se prevalează apelanta și nu prezintă relevanță faptul că reclamanta a formulat notificare ulterior încheierii acestui contract.

Principiul enunțat mai sus, se aplică independent de această situație, atâta vreme cât reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită, iar scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea acestei legi este preponderent reparator.

Nu poate fi primită nici susținerea că reclamanta nu a precizat în concret ce suprafață de teren revendică de la pârâtă, atâta vreme cât aceasta a fost determinată prin expertizele întocmite și s-a stabilit că apelanta ocupă suprafața de teren individualizată de către expert (fila 197 și 202 vol.I), iar expertiza cu răspunsul la obiecțiuni a fost însușită de către reclamantă. Totodată prin încheierea din 26.09.2005 la cererea apărătorului reclamantei și față de concluziile expertizei s-a dispus introducerea în cauză a acestei pârâte alături de alte 3 unități deținătoare.

Chiar prin concluziile scrise reclamanta precizează solicitările sale.

De asemenea pentru terenul ocupat de investiții nu s-a dispus restituirea în natură ci, potrivit art.29 alin.1 și 2 ( care prevede că dispoz. alin.1 se aplică și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate) din legea nr.10/2001 coroborat cu art.3 alin.1 lit.a și art.4 alin.2 din legea nr.10/2001 modificată, s-au avut în vedere măsuri reparatorii prin echivalent.

Față de ultima critică, în subsidiar, nici aceasta nu este întemeiată, în privința suprafeței de 1000. de a fi obligată apelanta pârâtă la emiterea dispoziției pentru propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, urmând ca ulterior să se înainteze dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Și aceasta, prin raportare la soluția pronunțată și la aplicarea dispozițiilor titlului VII din legea nr.247/2005.

Relativ la aspectul nepronunțării exprese a instanței de fond asupra cererii de chemare în garanție a AVAS promovată de - G, formulată odată cu acordarea cuvântului asupra apelurilor, nu este întemeiat. Oricum, acest motiv nu a fost invocat prin cererea de apel. Dar, se constată că atât - G - cât și - - au formulat cerere de chemare în garanție a AVAS invocând aceleași motive.

Instanța s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a - G -, dar considerentele și soluția implicit privesc și cererea de chemare în garanție a AVAS formulată de - -

Faptul că nu s-a pronunțat expres și asupra cererii promovată, pe motive identice de către - - G - cu privire la aceeași chemată în garanție AVAS B -nu conduce la schimbarea soluției pronunțată de instanța de fond, care este temeinică și legală, pentru considerentele arătate cu ocazia analizării acestei critici formulată în apel d e către - G - - această cerere s-a arătat că nu este întemeiată.

Oricum, motivarea pe această cerere vizează și apelanta - -

Acest aspect formal nu echivalează cu necercetarea fondului.

Văzând dispozițiile art.296 Cod pr.civilă instanța va respinge apelurile.

Potrivit art.274 Cod pr.civilă;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția lipsei de interes.

Respinge apelurile declarate de pârâtele B PRIN DIRECȚIA DE TELECOMUNICAȚII D, cu sediul în C, str. -, nr. 4, jud. D, B PRIN DIRECȚIA DE OPERAȚIUNI JUDEȚENE G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, și G, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 346 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în com., sat, jud. G, pârâții B PRIN C, cu sediul în C,-, jud. D, PREFECTURA JUDEȚULUI G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ARHIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect. 1.

Obligă apelantele la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 08 2008

Președinte,

- - - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.-

Tehn.16 ex

30.09.2008

Președinte:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tania Țăpurin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 265/2008. Curtea de Apel Craiova