Plasament. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 90/FM
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Mihaela Ganea
Grefier - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
Procuror -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - C,-, județ C - împotriva sentinței civile nr.802 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimații-pârâți () - C,- județ C și, - comuna -, sat Palanca, județ G, respectiv comuna, sat Lespezi, județ B, având ca obiect plasament încetare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă consilier juridic conform delegației depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul nu este declarat în termen.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța din oficiu, invocă excepția tardivității recursului declarat.
Reprezentantul recurentei-reclamante, cu privire la excepția invocată de instanță, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de admitere a excepției tardivității recursului declarat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 25.05.2009, reclamanta Cas olicitat, în contradictoriu cu pârâții (fostă ) și, încetarea măsurii de plasament la Asociația " " din C, pentru copilul, născută la data de 19.07.1993, fiica pârâților.
În motivarea cererii s-a arătat că minora este plasată Asociației " " din C; mama copilului, (fostă ) nu mai locuiește la adresa din C, actualul domiciliu nefiind cunoscut.
Asociația " "din Constanta a solicitat, preluarea copilului într-un centru de plasament din subordinea Constanta și încetarea măsurii de plasament, întrucât minora nu s-a adaptat condițiilor din centrul de tip rezidențial al asociației; copilul a fost transferat in de Zi si de pentru Copiii Străzii, pe care, la 08.03.2009 l-a părăsit, măsura de admitere încetând prin Dispoziția nr. /09.03.2009.
Copilul a fost preluat de la sediul Secției 5 de Poliție din C și admis prin dispoziția de admitere nr. /02.04.2009 în de Zi și de pentru Copiii Străzii, luând, totodată, cunoștință de Regulamentul de Ordine Interioară al ui de Zi și de pentru Copiii-/06.04.2009; minora a fost transferată la data de 16.06.2008 de la Centrul de Plasament,Sf. și "din B, urmare sentinței civile nr.53/15.01.2008 a Tribunalului Sector 1 B, deoarece mama copilului avea domiciliul legal în Municipiul
În toată perioada 16.06.2008 - 07.04.2009, copilul a avut un comportament negativ, exprimându-se întotdeauna pe un ton răstit, ridicând tonul aproape de fiecare dată când se încerca a se purta o discuție cu acesta; în data de 02.04.2009, copilul a solicitat încetarea măsurii de plasament de la Asociația " " din C declarând, totodată, că dorește să beneficieze serviciile ui de Zi si de pentru Copiii Străzii din Constanta, însă la data de 07.04.2009 părăsește adăpostul.
Prin sentința civilă nr. 802 din 29 iunie 2009, Tribunalul Constanțaa respins ca neîntemeiată cererea de încetare a plasamentului considerând că se impune menținerea măsurii plasamentului până la momentul localizării minorei și reevaluării posibilității de reintegrare în familie, de plasament în cadrul familiei extinse sau al unei familii substitutive ori, în ultimă instanță, într-un alt centru rezidențial.
Tribunalul a constatat că nu s-a dovedit de către reclamantă că, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecție specială prin sentința civilă nr.53/15.01.2008 a Tribunalului București -Secția a III-a Civilă, s-au modificat. Din probatoriul administrat, a rezultat că părinții, o neglijează pe minoră, că aceasta este lipsită de îngrijire și supraveghere, de ocrotire părintească, fiindu-i primejduită astfel sănătatea fizică și psihică, dezvoltarea fizică, mentală, morală și socială.
Scopul luării măsurii de plasament prin sentința civilă nr.53/15.01.2008 aaf ost tocmai acela de a proteja minora, de a-i asigura o locuință, hrană, o îngrijire alternativă, o educație care să-i permită dezvoltarea aptitudinilor și personalității sale, chiar și în lipsa familiei. Or, atâta timp cât copilul este lipsit în continuare de ocrotirea părinților săi, măsurile ce au determinat instituirea plasamentului nu s-au modificat, copilul necesitând în continuare protecție specială.
Tribunalul a considerat că părăsirea centrului de către minoră, comportamentul antisocial al acesteia și contrar normelor de conduită din cadrul centrelor cărora le-a fost încredințată, precum și voința ei exprimată la o vârstă ce nu presupune încă o capacitate deplină de exercițiu, nu justifică încetarea măsurii de plasament, pentru că scopul principal al luării acestei măsuri a fost tocmai respectarea principiului interesului superior al copilului, ceea ce implică o responsabilizare a factorilor sociali. Astfel, autoritățile responsabile de protecția copilului sunt obligate să respecte, să promoveze și să garanteze drepturile acestuia, stabilite prin Constituție și lege, iar nu să înțeleagă a se degreva de sarcinile ce le revin, în situația în care minora nu s-a adaptat condițiilor din centrul de tip rezidențial în care a fost plasată.
Cum, potrivit disp.art.69 din lege, reclamanta are obligația de a urmări modul în care este pusă în aplicare măsura de protecție specială, dezvoltarea și îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsuri, aceasta nu-și invoca propria culpă în vederea admiterii cererii de încetare a măsurii plasamentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C, considerând-o ca nelegală și netemeinică și în consecință solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței civile nr. 802/2009 urmând ca instanța să dispună încetarea măsurii de plasament a copilului, născută că la data de 19 iulie 1993, în B, sector 4, la Asociația " " din
În motivarea recursului recurenta învederează că în mod eronat instanța de judecată a respins cererea motivând că minora necesită în continuare protecție specială. Astfel, încă de la momentul plasamentului minorei în Asociația " " aceasta a refuzat să se integreze în cadrul asociației și să respecte regulamentul intern al acesteia, motiv pentru care a și fost transferată la de Zi și de pentru Copiii Străzii din cadrul
Recurenta apreciază că instanța de judecată a procedat la pronunțarea hotărârii fără a ține cont de opinia copilului, care are peste 10 ani. Astfel, deși potrivit dreptului comun, minora nu are încă capacitate deplină de exercițiu, potrivit Legii speciale nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța de judecată avea obligația de a pronunța o hotărâre care să țină cont de opinia copilului, obligație ce nu a fost respectată la pronunțarea sentinței.
Analizând sentința recurată din perspectiva excepției tardivității formulării căii de atac invocate din oficiu la termenul din 26 octombrie 2009, Curtea consideră că excepția este întemeiată.
Astfel, sentința civilă nr. 802 din 29 iunie 2009 Tribunalului Constanțaa fost comunicată Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului C, fiind înmânată funcționarului însărcinat cu primirea corespondenței din cadrul serviciului juridic, care a semnat pentru primire la 9 iulie 2009.
Potrivit art. 128 din Legea nr. 272/2004, în cauzele prevăzute de această lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Aplicarea concretă la speța de față a acestor prevederi înseamnă că, în concordanță cu dispozițiile art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru recurentă ultima zi în care putea formula calea de atac era 20 iulie 2009.
Or, după cum reiese din viza de primire a recursului - depus direct la arhiva Tribunalului Constanța - acesta a fost introdus la 22 iulie 2009.
Având în vedere această situație precum și dispozițiile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă, conform cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. curtea consideră că recursul formulat de reclamanta Caf ost exercitat după împlinirea termenul special prevăzut de art. 128 din Legea nr. 272/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul civil declarat de recurenta-reclamantăDIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în C,-, județ C - împotriva sentinței civile nr. 802 din 29 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți(), domiciliată în C,-, județul C și, domiciliat în comuna -, sat Palanca, județ G, respectiv comuna, sat Lespezi, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pt. JUDECĂTOR
- - - - - -
aflată în concediu de odihnă
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează
Președintele instanței,
pt. Grefier
aflată în concediu medical
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează
Grefier șef secție,
Jud. fond -
Red. dec. recurs jud. /8.12.2009
gref.
2 ex./11.12.2009
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Vanghelița Tase, Mihaela Ganea
← Divort. Decizia 1267/2009. Curtea de Apel Craiova | Stabilire program vizitare minor. Decizia 907/2009. Curtea de... → |
---|